9,028 matches
-
Daniel Cristea-Enache Sora mea de dincolo vine cu un efect de trompe-l’oeil ce l-a derutat chiar și pe un critic de finețea lui Ovid S. Crohmălniceanu, care, utilizînd un plural generic, explica volumul Ilenei Mălăncioiu astfel: sîntem „chemați să veghem o agonie într-o ambianță spitalicească”. Aceasta ar fi presupus un direct al „relatării” lirice, cu focalizare dezordonată, haotică, în funcție de momentele spitalicești și de stările suferindului, precum și o pendulare a martorului poetic între prezentul
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
bolnavului fără speranță, frica crescîndă de moartea ce se apropie, mila nesfîrșită pentru sora de „treizeci și trei de ani ne-mpliniți”, speranțele tot mai absurde, mai lipsite de suport real: toate acestea fac, din interior, o poezie a unei experiențe-limită. Însă Ileana Mălăncioiu o gîndește poetic și o scrie de la distanță, cu o perspectivă, prin prisma nu numai a sfîrșitului, ci și a ceea ce-i urmează acestuia. Va apărea, astfel, o „scindare” a martorului. Cel de la primul nivel este implicat în modul
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
de la spitalul Filantropia.” (Ce vesele cîntece). Martorul „ocular”, din decorul aproape realist al spitalului și salonului său reproiectate din proximitate și dinlăuntru, începe să facă loc celui de-al doilea, poetic, căruia îi oferă materia propriei experiențe de asistare. Obsesia Ilenei Mălăncioiu pentru suferință, agonie, moarte, călătorie a sufletelor și mîntuire a lor se instalează tot mai vizibil, ocupînd „prezentul” (oricum trecut) și directul (efectul ca atare), pentru a desfășura un imaginar recognoscibil în elementele și axele sale. Spitalul rămîne în
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
lipsei de sens a lumii și a existenței: totul este posibil, orice se poate întîmpla, nu avem nici o balanță, nici o judecată și nici o salvare în altă parte. Totul e aici și acum și totul va trece. La extrema cealaltă (a Ilenei Mălăncioiu din Sora mea de dincolo sau a lui Matei Călinescu din Portretul lui M), martorul vine, dimpotrivă, cu o personală investiție de sens transcendent și de înscriere a dramei cumplite într-un scenariu spiritual, hrănitor sufletește și fortificînd moralul
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
de apă fură în mii de harpe preschimbate. Dar ploaia cea strălucitoare, pe umăru-i, ca un urcior, întunecat și plin de apă, purta neistovitul nor.(...) Dintre personalitățile marilor sale urmase, de prin 1938 încoace, Alice Călugăru o "prevestește" îndeosebi pe Ileana Mălăncioiu, prin obsesia vitalității, mai limpede spus prin intuiția vizionara a acesteia. Întâia piesă (în ordinea antologiei), "Torsul", pare un joc de lenevii în 10 versuri, unde poeta își încearcă puterile vrăjitorești asupra propriului lexic (tors - torsul - torsul fusului - întorsul
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
informație ducînd la ivirea unei nevoi, acute a identității proprii, reacție menită a suplini carența reperelor familiale, pentru ca deznodămîntul să fie cel mai adesea tragic („Ca să-și salveze copiii, mama a divorțat de un mort, pentru că tata fusese deja executat” - Ileana Trotir-Rotaru, p. 161); 3) scoaterea din casă și confiscarea bunurilor, cu căderea în sărăcie, promiscuitate sau trai modest („Vă mărturisesc că într-o zi am furat peste gard niște prune pentru că simțeam că leșin de foame. Crescusem, încălțări nu mai
Adversarul ancestral by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3372_a_4697]
-
Simion, Cassian Maria Spiridon, Geo Șerban, Robert Șerban, Alex. Ștefănescu, Cornel Ungureanu, Călin Vlasie, Varujan Vosganian, Smaranda Vultur, Alexandru Zub, Vlad Alexandrescu, Mircea Anghelescu, Viorel Barbu, Adriana Bittel, Grigore Brâncuș, Gheorghe Chivu, Barbu Cioculescu, Gabriel Dimisianu, Smaranda Elian, Mugur Isărescu, Ileana Mălăncioiu, Ion Mureșan, Basarab Nicolescu, Anca Oroveanu, Gabriela Pană-Dindelegan, Horia- Roman Patapievici, Oana Pellea, Lucian Pintilie, Aurelian-Octav Popa, Adrian Popescu, Mons. Ioan Robu, Marius Sala, Bogdan Tătaru Cazaban, Alexandru Vlad, Gheorghe Vlăduțescu, Rodica Zafiu, Vladimir Zamfirescu. Nu-mi ajunge spațiul
Rușinea de la Radio România Cultural by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3224_a_4549]
-
poetului, prozatorului, eseistului, jurnalistului și memorialistului Nichifor Crainic (1889-1972), după patru decenii, nu izbutește să reafirme, să confirme și să impună valoarea ideatică și estetică a operei sale literare, filosofice și teologice. Intervențiile și aserțiunile lui Valeriu Râpeanu, Ștefan Voicu, Ileana Vrancea, George Ivașcu, Zigu Ornea și alții în presa comunistă, Scânteia și Lupta de clasă, privitoare la opera și biografia lui Nichifor Crainic, au zădărnicit orice efort de recuperare și de restituire a unei creații esențiale a culturii române. Publicarea
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
Vasile Dumitru (PDL) - Andrei-Daniel Gheorghe (PNL) - Simion Dumitru (PMP) - Ion Rogoveanu (PPDD) - Michael Heimann (PRM) - Andrei-Octavian Ciozvarda-Diaconescu (Forță Civică) Județul SATU MARE Colegiul nr. 2, Camera Deputaților mandat vacantat de Ovidiu-Ioan Silaghi (PNL / USL) - Ovidiu-Ioan Silaghi (PSD-PC-UNPR) - Cristian-Dan Diaconescu (PP-DD) - Ileana Blidar (PDL) - Laura-Diana Bota (PMP) - Sergiu Lucian Băbășan (Forță Civică) - Szabolcs Nagy (UDMR) Județul TIMIȘ Colegiul nr. 3, Camera Deputaților mandat vacantat de Maria Grapini (PC / USL) - Petru-Daniel Funeriu (PMP) - Viorel Gheorghe Coifan (PNL) - Florica Bîrsășteanu (PSD-PC-UNPR) - Balint Petrescu (PDL
Alegeri parțiale 2014: Vezi aici lista candidaților pentru Parlament by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30220_a_31545]
-
of odours in literature emphasizes that while one may stand outside a visual landscape and judge it artistically, as one does a painting, one is immersed in smellscape; it is immediately evocative, emotional and meaningful”14. La fel cum orientarea Ilenei în Bucureștiul din Nuntă în cer presupunea o serie de indicii olfactive (precum mirosul omletei din strada Dimitrie Onciul), iar pentru Mavrodin făptura acesteia era mereu înconjurată de un misterios parfum, un văzduh numai al ei, tot astfel Petru Anicet
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
decît Clément Marot cu privire la „locurile, lucrurile și oamenii” despre care vorbesc Testamentele lui Villon. Iar acest noian de varii cunoștințe s-a revărsat generos în aparatul critic al ediției Opera omnia, la a cărui întregire a contribuit cu devotament și Ileana Vulpescu. S-a vorbit cîndva, poate cu îndreptățire, despre tristețea erudiției. În traducerile lui Vulpescu ne învăluie constant o euforie a erudiției, care înaripează orice vers și țîșnește din orice comentariu. Este bucuria de a afla, de a ști și
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
Unele domenii de activitate a Consiliului sunt „învăluite în mister”, așa cum se spunea și despre existența D.G.P.T., de altfel, există mai multe momente când atribuțiile de cenzură asumate de CCES le depășesc pe acelea ale D.G.P.T. Un exemplu relatat de Ileana Mălăncioiu: „În urma unei intervenții a lui Laurențiu Fulga, care era vicepreședinte al Uniunii, am ajuns și într-o audiență la Aurel Martin. El conducea serviciul «Sinteze», proaspăt înființat, a cărui existență era învăluită în mister. M-a primit cu bunăvoință
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
20 Note: 1. Adelina Ștefan, „Consiliul Culturii și Educației Socialiste”, în România 1945- 1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste, coord. : Dan Cătănuș, ed. cit., p. 156. 2. ANIC, CPT, 49/1966-1970, ff. 40-41. 3. Ileana Mălăncioiu, Recursul la memorie...., ed. cit., p. 212. 4. Adelina Ștefan, art. cit., op. cit., p. 157. 5. Armand Goșu, Scriitorul, Cenzura și Securitatea, Bujor Nedelcovici și invitații săi, Ed. Allfa, București, 2009, p. 57. 6. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
un cal bun, m'am dus să-i cunosc pe urmașii lui Alecsa Tarangul. Am găsit la Berești pe bătrâna Anca, văduva lui Alecsa, născută Arbore, pe fiul ei Dimitrie, de vr'o 40 de ani, și pe sora acestuia Ileana, de vârsta mea. Fui primit cu căldură, deși ei mă vedeau pentru întăia oară. Dimitrie se pregătea să plece la oaste. Pe Ileana am îndrăgit-o din clipa în care ne-am cunoscut. Acum, când scriu acestea, dânsa este soția
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
Alecsa, născută Arbore, pe fiul ei Dimitrie, de vr'o 40 de ani, și pe sora acestuia Ileana, de vârsta mea. Fui primit cu căldură, deși ei mă vedeau pentru întăia oară. Dimitrie se pregătea să plece la oaste. Pe Ileana am îndrăgit-o din clipa în care ne-am cunoscut. Acum, când scriu acestea, dânsa este soția mea. înapoiat la Moghilău, am luat parte la organizarea campaniei într'un regiment de dragoni din brigada Kropotov. Cu ocazia unei misiuni la
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
m'au dus în căruță până la Berești. Aici m'au dat în grija văduvei Anca Tarangul care de la noi a aflat de moartea fiului ei. A fost jele mare! în casa ei m'a îngrijit cu multă dragoste și devotament Ileana Tarangul. După tămăduire, am luat hotărârea de a rămânea definitiv în Moldova. M'am însurat cu Ileana și sper să avem copii. Ne-am înțeles ca al douilea fiu al nostru când se va naște, să poarte numele de familie
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
de la noi a aflat de moartea fiului ei. A fost jele mare! în casa ei m'a îngrijit cu multă dragoste și devotament Ileana Tarangul. După tămăduire, am luat hotărârea de a rămânea definitiv în Moldova. M'am însurat cu Ileana și sper să avem copii. Ne-am înțeles ca al douilea fiu al nostru când se va naște, să poarte numele de familie Tarangul pentru a continua linia acestui neam întreruptă la Stănilești prin sacrificiul lui Dimitrie. început în vara
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
în cubul de beton fără ferestre în care fuseserăm forțați să trăim. La adunările de poezie din Sala Oglinzilor, unde Jebeleanu îl făcea pe Virgil Theodorescu suprarealist conformist, fie-le țărîna ușoară, ne adunam întotdeauna în fund, în colțul din dreapta: Ileana Mălăncioiu, Virgil, Turcea, Nino, eu... Virgil spunea: ăsta e colțul poeților, pe noi nu ne schimbă nimeni și poate că avea dreptate. Nu aș putea spune că a fost un dizident, deși a încasat în mai multe rînduri pumni de la
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
regional din Fălticeni, unde sunt și celelalte manuscrise ale mele." Fragmentele din Mălurenii publicate în presă de E. Lovinescu (și unul apărut postum) aparțineau desigur versiunii definitive. Până acum erau cunoscute unsprezece dintre ele, inventariate și descrise mai întâi de Ileana Vrancea, în E. Lovinescu. Artistul (1969). Documentarea în vederea editării agendelor �Sburătorului" a adus - deocamdată - la lumină, cu certitudine, încă două secvențe din Mălurenii: Apostol Burdea (cu mențiunea: �Fragment") și Apostol Burdea în dilemă, publicate în Acțiunea din 6 și 12
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Cad în înalturi. Silva, silva Strigă bufnița cu ochii ei luminoși Dintre frunze. Amo, amo, amare Cântă Vasile, cântă Vasile În perdeaua de ceață care Se lasă grea, grea se lasă Si moare, și moare... Petre și Petre Petre, fiul Ilenei, Înota între margini de pat În sudoarea ce se prelingea Peste umeri și piept Si se vedea în pustiul fierbinte Desculț, dezbrăcat. Apoi era la poalele dealului Ascuțindu-și coasa Ascultând glasul ierbii tăiate Pe care nimeni nu-l putea
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
cicoare. Toate erau trupul lui... Nu te duce pe drumul acesta ! În câmp, pământul miroase a tei Acolo vei vedea ochii mei Mari, Te vei scufunda în ei Si încolăcit în brațele mele Îți voi dărui două inele Sopti femeia. * Ileana, mama lui Petre, Cobora treptele casei. Sub tălpile ei Pietrele râului se-nfiorau Si prin crăpăturile lor Se uscau lacrimile Prelinse din cutele feței. Fiul meu aici se juca, Striga spre nucul bătrân Sub care fir de iarbă Nu mai
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
apară, fără subiectivități de gen, siluete de scriitoare adevărate. În Studii de literatură feminină de Elena Zaharia-Filipaș sunt analizate, grupat ori separat, autoare aflate în nișe valorice distincte. Scriitoare de calibru (Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette-Yvonne Stahl, Georgeta Mircea Cancicov, Dana Dumitriu, Ileana Vulpescu), promisiuni literare interbelice deturnate de instalarea comunismului (Ioana Postelnicu, Lucia Demetrius, Cella Serghi) și autoare, așa zicând, înduioșătoare ca Sofia Nădejde, venerabilă ,bunică a literaturii feminine de la noi". Ce strânge la un loc aceste nume, care este firul conducător
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
sau de situare. Pe lângă colocviul propriu-zis, din care am să rețin imediat câteva idei, s-au mai desfășurat și alte două tipuri de activitate. A fost lansată o nouă ediție a volumului Cuvântul nisiparniță, despre care au vorbit, alături de autor, Ileana Oancea, Robert Șerban și Adrian Bodnaru. Un atelier de traducere a făcut o sesiune specială, cu participarea celor inițiați în domeniu (profesori, traducători) sau în curs de inițiere (studenți), propunând mai multe variante ale experienței de traducere: autotraducerea autorului din
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
incompletă, a acestei serii de Opere se face, tot sub îngrijirea Elenei Beram și tot la Editura Minerva, în două volume, apărute în 1997 și 2000.) În 1978 apare, tot la Editura Minerva, volumul Pseudojurnal (corespondență, acte, confesiuni), îngrijit de Ileana Corbea și Nicolae Florescu, completat de prefața și notele celui din urmă. De-a lungul timpului, Elena Beram va avea în Nicolae Florescu un concurent stimulator în pasiunea pentru editarea operei lui Anton Holban. E păcat că în realizarea celei
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
Gabriela Ursachi Codul de acces în poezia Ilenei Mălăncioiu pare a se regăsi în chiar rîndurile ei despre Bacovia, în locul unde poeta observă că ,simbolistica lui se depășește pe sine și face posibilă o dureroasă privire înspre moarte, din cea mai cumplită singurătate". Dacă poate fi înțeleasă și
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]