11,020 matches
-
se desprinde concluzia că victima prejudiciului este titularul exclusiv al dreptului la despăgubire [...]“, instanța supremă nu a făcut altceva decât să reia principiul general al răspunderii delictuale, conform căruia doar persoana care a suferit un prejudiciu în urma unui fapt ilicit trebuie să fie despăgubită. Atunci însă când a continuat analiza și a arătat că victima prejudiciului este doar „acea persoană care a suferit o traumă corporală produsă prin săvârșirea unei fapte ilicite sau a unui alt eveniment pentru care o
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
a suferit un prejudiciu în urma unui fapt ilicit trebuie să fie despăgubită. Atunci însă când a continuat analiza și a arătat că victima prejudiciului este doar „acea persoană care a suferit o traumă corporală produsă prin săvârșirea unei fapte ilicite sau a unui alt eveniment pentru care o persoană este chemată să răspundă“, Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a restrâns sfera de aplicare a art. 1.391 alin. (1) din Codul civil, întrucât textul criticat, fiind extrem
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
reciproc, membrii familiei care sunt victimele indirecte ale unui fapt cauzator de prejudicii corporale pentru victima directă pot solicita repararea daunelor morale rezultate exclusiv din afectarea posibilităților de viață familială doar cu victima directă. Altfel spus, victimele indirecte ale faptei ilicite suferă o restrângere a vieții de familie numai în raport cu persoana vătămată, dar ele continuă să se bucure de viața de familie și socială pe care o aveau înainte de producerea faptului ilicit cauzator de prejudicii corporale pentru victima
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
Altfel spus, victimele indirecte ale faptei ilicite suferă o restrângere a vieții de familie numai în raport cu persoana vătămată, dar ele continuă să se bucure de viața de familie și socială pe care o aveau înainte de producerea faptului ilicit cauzator de prejudicii corporale pentru victima directă, atât în interacțiunile lor cu ceilalți membri ai respectivei familii, cât și în interacțiunile cu celelalte persoane din anturajul social obișnuit. ... 44. Prin urmare, pentru obținerea de daune morale care să compenseze suferința
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
în urma afectării lor psihice ori a vieții lor de familie în interacțiunea cu victima directă a unui prejudiciu corporal grav și iremediabil, echivalează nu doar cu o limitare a principiului general al reparării integrale a prejudiciilor cauzate prin fapte ilicite, ci și cu o încălcare a art. 22, respectiv a art. 26 din Constituție. ... 45. Art. 22 din Constituție protejează, între altele, dreptul la integritate psihică, un drept fundamental puternic legat de dreptul la viață. Latura psihică a vieții individului
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
reciproc, art. 1.391 din Codul civil ar trebui să aducă un răspuns la fel de adecvat. Art. 26 din Constituție recunoaște existența unor relații de familie pentru toți membrii acesteia, indiferent că sunt victime directe ori indirecte ale unor fapte ilicite cauzatoare de prejudicii corporale. Or, împiedicarea de plano a victimelor indirecte de a obține repararea daunelor morale proprii, rezultate din afectarea relațiilor lor de familie cu victima directă care a suferit un prejudiciu corporal, introduce o diferențiere în protecția juridică
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială“. Potrivit art. 1.357 din Codul civil, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru angajarea răspunderii civile delictuale sunt următoarele: săvârșirea unei fapte ilicite, vinovăția făptuitorului, existența unui prejudiciu și legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudiciu. În ceea ce privește prejudiciile, conform art. 1.355 alin. (3) și art. 1.385 alin. (1) din Codul civil, acestea se repară integral, dacă prin lege
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
restrângerea posibilităților de viață familială și socială“. Potrivit art. 1.357 din Codul civil, condițiile ce trebuie îndeplinite pentru angajarea răspunderii civile delictuale sunt următoarele: săvârșirea unei fapte ilicite, vinovăția făptuitorului, existența unui prejudiciu și legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită și prejudiciu. În ceea ce privește prejudiciile, conform art. 1.355 alin. (3) și art. 1.385 alin. (1) din Codul civil, acestea se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. Așa fiind, având în vedere condiționarea angajării răspunderii civile
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
3) și art. 1.385 alin. (1) din Codul civil, acestea se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. Așa fiind, având în vedere condiționarea angajării răspunderii civile delictuale de existența unui raport direct de cauzalitate între săvârșirea faptei ilicite și prejudiciul produs, deducem că doar victima directă a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii de natură nepatrimonială poate fi titulară a dreptului de a obține despăgubiri. Aceeași concluzie rezultă și din interpretarea coroborată a prevederilor art. 252 și art. 253
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. Așa fiind, având în vedere condiționarea angajării răspunderii civile delictuale de existența unui raport direct de cauzalitate între săvârșirea faptei ilicite și prejudiciul produs, deducem că doar victima directă a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii de natură nepatrimonială poate fi titulară a dreptului de a obține despăgubiri. Aceeași concluzie rezultă și din interpretarea coroborată a prevederilor art. 252 și art. 253 alin. (4) din Codul civil, care fac trimitere doar la persoana
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
mod nejustificat, sfera beneficiarilor despăgubirilor ce se impune a fi acordate potrivit dispozițiilor art. 1.391 din Codul civil, sferă în care ar trebui incluse și victimele prin „ricoșeu“. Însă, astfel cum am arătat mai sus, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu există doar în cazul persoanelor afectate în mod direct de faptele ilicite, adică a victimelor directe, prejudiciul suferit de victimele „prin ricoșeu“ nefiind de natură a rezulta în mod direct din săvârșirea faptei ilicite. De altfel, în momentul
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
1.391 din Codul civil, sferă în care ar trebui incluse și victimele prin „ricoșeu“. Însă, astfel cum am arătat mai sus, legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu există doar în cazul persoanelor afectate în mod direct de faptele ilicite, adică a victimelor directe, prejudiciul suferit de victimele „prin ricoșeu“ nefiind de natură a rezulta în mod direct din săvârșirea faptei ilicite. De altfel, în momentul în care victima directă primește despăgubiri, prejudiciul suferit de aceasta este reparat integral, iar
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu există doar în cazul persoanelor afectate în mod direct de faptele ilicite, adică a victimelor directe, prejudiciul suferit de victimele „prin ricoșeu“ nefiind de natură a rezulta în mod direct din săvârșirea faptei ilicite. De altfel, în momentul în care victima directă primește despăgubiri, prejudiciul suferit de aceasta este reparat integral, iar consecințele faptei ilicite sunt remediate. Pentru aceste motive, intră sub protecția art. 26 din Constituție doar repararea prejudiciului suferit de victima directă
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
victimelor directe, prejudiciul suferit de victimele „prin ricoșeu“ nefiind de natură a rezulta în mod direct din săvârșirea faptei ilicite. De altfel, în momentul în care victima directă primește despăgubiri, prejudiciul suferit de aceasta este reparat integral, iar consecințele faptei ilicite sunt remediate. Pentru aceste motive, intră sub protecția art. 26 din Constituție doar repararea prejudiciului suferit de victima directă, aceasta fiind și opțiunea legislativă prevăzută la art. 1.391 alin. (1) din Codul civil, textul criticat fiind, așadar, în acord cu
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
al drepturilor nepatrimoniale, scopul acordării daunelor morale fiind acela de a conferi satisfacții morale pentru suferințele provocate, și nu satisfacții de natură patrimonială. Nu în ultimul rând, subliniem faptul că singurele în măsură să aprecieze asupra prejudiciilor provocate prin fapte ilicite sunt instanțele de judecată, care au competența de a analiza circumstanțele concrete ale cauzelor deduse judecății; acesta este un alt motiv pentru care asemenea daune sunt prevăzute numai în favoarea persoanelor vătămate în mod direct, iar ele pot fi acordate
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
vedere situația în care atragerea răspunderii contravenționale s-a dovedit insuficientă pentru realizarea obiectivului urmărit prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, respectiv acela de a asigura disciplina în construcții, întrucât contravenientul a perseverat în conduita sa ilicită, continuând executarea lucrărilor în ciuda sancțiunii amenzii și a măsurii complementare a opririi executării lucrărilor. ... 13. Atunci când răspunderea contravențională se dovedește a fi insuficientă, legiuitorul a stabilit că această perseverare în conduită a contravenientului trece din sfera ilicitului contravențional
DECIZIA nr. 46 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289235]
-
orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate (...) la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, cum este cazul celor din prezenta speță. ... 54. Or, este evident că o conduită ilicită, având tipicitatea detaliată în art. 26 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, dar care vizează lucrările prevăzute la art. 3 lit. b), poate constitui doar infracțiune, atât timp cât art.
DECIZIA nr. 46 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289235]
-
la cerere, oprirea temporară a executării lucrărilor, pe tot parcursul procesului penal“. ... 57. Așadar, chestiunea de drept ridicată în cauză și care necesită dezlegare din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție este de a se determina dacă o conduită ilicită de continuare a lucrărilor în ipoteza sistării lor de către organul de urmărire penală constituie deopotrivă infracțiune, atât timp cât art. 24 lit. b) incriminează doar continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit
DECIZIA nr. 46 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289235]
-
vedere situația în care atragerea răspunderii contravenționale s-a dovedit insuficientă pentru realizarea obiectivului urmărit prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, respectiv aceea de a asigura disciplina în construcții, întrucât contravenientul a perseverat în conduita sa ilicită, continuând executarea lucrărilor în ciuda sancțiunii amenzii și a măsurii complementare a opririi executării lucrărilor. ... 89. Atunci când răspunderea contravențională se dovedește a fi insuficientă, legiuitorul a stabilit că această perseverare în conduită a contravenientului trece din sfera ilicitului contravențional
DECIZIA nr. 46 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289235]
-
vedere situația în care atragerea răspunderii contravenționale s-a dovedit insuficientă pentru realizarea obiectivului urmărit prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, respectiv aceea de a asigura disciplina în construcții, întrucât contravenientul a perseverat în conduita sa ilicită, continuând executarea lucrărilor în ciuda sancțiunii amenzii și a măsurii complementare a opririi executării lucrărilor. ... 139. Infracțiunea de continuare a executării lucrărilor după dispunerea opririi a prevăzut în conținutul său condiția ca executarea lucrărilor să continue după dispunerea opririi lor
DECIZIA nr. 46 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289235]
-
nr. 561 din 5 august 2003), iar, potrivit art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege, ceea ce demonstrează că însăși Constituția exclude protecția bunurilor folosite la săvârșirea unor fapte ilicite sau dobândite prin asemenea fapte. Totodată, art. 136 alin. (5) din Constituție precizează că „Proprietatea privată este inviolabilă, în condițiile legii organice. “ Textul nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune că, atunci când legea prevede, în concordanță cu dispozițiile Constituției, proprietatea privată
DECIZIA nr. 304 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288731]
-
legale, deoarece de fiecare dată contravenientul s-ar putea apăra invocând faptul că este un simplu detentor precar al bunului, iar activitatea ilicită de transport ar putea continua. Pe de altă parte, finanțatorul proprietar al bunurilor respective, utilizate în mod ilicit, nu se poate prevala de caracterul personal al răspunderii contravenționale, deoarece a încredințat folosința bunului său asumându-și riscul ca activitatea utilizatorului să genereze un pericol pentru societate. De altfel, pentru a-și recupera prejudiciul, finanțatorul proprietar are la îndemână
DECIZIA nr. 304 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288731]
-
o măsură adecvată, fiind aptă să îndeplinească exigențele scopului legitim urmărit, și, de asemenea, necesară în vederea realizării scopului legitim urmărit, în condițiile în care însăși art. 44 alin. (9) din Constituție exclude protecția bunurilor folosite la săvârșirea unor fapte ilicite sau dobândite prin asemenea fapte. Curtea a reținut însă că legea trebuie să reglementeze măsura confiscării în concordanță și cu celelalte dispoziții ale Constituției. Și din această perspectivă, Curtea a constatat că textul de lege criticat nu reglementează criterii de
DECIZIA nr. 304 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288731]
-
cadru procesual al procesului penal, pentru a-și satisface interesele de ordin civil - morale sau patrimoniale - afectate de comiterea infracțiunii. Acțiunea civilă alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces și are ca temei fapta ilicită, întrucât temeiul acțiunii penale este un fapt ilicit, iar acest temei limitează și temeiul acțiunii civile. ... 13. Pentru asigurarea celerității soluționării cauzelor penale, în Codul de procedură penală au fost reglementate reguli noi referitoare la soluționarea acțiunii civile exercitate în
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]
-
satisface interesele de ordin civil - morale sau patrimoniale - afectate de comiterea infracțiunii. Acțiunea civilă alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal constituie latura civilă a acestui proces și are ca temei fapta ilicită, întrucât temeiul acțiunii penale este un fapt ilicit, iar acest temei limitează și temeiul acțiunii civile. ... 13. Pentru asigurarea celerității soluționării cauzelor penale, în Codul de procedură penală au fost reglementate reguli noi referitoare la soluționarea acțiunii civile exercitate în procesul penal, fiind prevăzute, față de vechea reglementare
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]