1,461 matches
-
și continuă să aibă nevoie, prin care ei existau de acum ca oameni, prin care să se poată păstra aceiași peste generații. O contribuție cu influență decisivă pentru creșterea greutății specifice a psihologiei în explicarea fenomenelor sufletești ca naturale. Epoca iluministă care i-a urmat a reprezentat o completare și o întregire. Scolastica a fost leagănul în care s-au putut naște ideile strălucitoare despre posibilitatea de a putea gândi altfel decât deductiv, adică și inductiv, o tentativă decisivă pentru fundamentarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
filosofică transferă problema libertății în registru ontologic; prin această mutație ideea de libertate nu mai este raportată la necesitatea ontologică. Ideea de a relaționa libertatea umană la rațiune, și nu la necesitate, este esențială la Spinoza, idee preluată de filosofia iluministă. Kant credea că libertatea trebuie să asigure oamenilor condițiile necesare pentru a trăi mai bine. În schimb, Hegel susținea că precum greutatea formează substanța materiei, tot așa libertatea este substanța spiritului. Schopenhauer va contesta existența libertății, în timp ce Nietzsche va vorbi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și de angoasă în ceea ce privește viitorul". Filosoful comparatist face o radiografie exactă și deloc optimistă a slăbiciunilor și exagerărilor pe care le provoacă globalismul și multiculturalismul, una succintă, dar care se impune a fi citată: "Globalismul umanist, atît în varianta sa iluministă, cît și în cea creștină, poate foarte bine să devină tiranic și asupritor - istoricește, a și devenit astfel de mai multe ori. Dorința omului de a impune binele, sau ceea ce crede că e bine, pare irezistibilă pentru toate creaturile pămîntene
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de Louis XIV, Paris, Le Livre de Poche, 1967. Monografii BORȘI, Franco, Le Bernin, Paris, Hazan, 1984. PORTOGHESI, Paolo, Borromini � Architecture, langage, Paris, Vincent, Fr�al et Cie, 1969. ***, �Inigo Jones�, în Leș Monuments historiques de la France, Paris, 1973. Arhitectură iluminist? Lucr?ri generale JACQUES, Annie, MOUILLESEAUX, Jean-Pierre, Leș Architectes de la libert�, Paris, Gallimard, 1988. KAUFMANN, Emil, L�Architecture au și�cle des Lumi�res, Paris, Julliard, 1963. MIDDLETON, Robin, WATKIN, David, Architecture du XIXe și�cle, Paris, Gallimard-Electa, 1993. Teorii
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
religii bazate pe demonica sacralitate a violenței 28 la Girard. Ieșirea din religie înseamnă, astfel, mai mult decât intrarea într-un ev secular. Dar expresiile ei post-seculare nu pot ignora anteriorul parcurs secularizant. Occidentul funcționează secular ca urmare a ideilor iluministe devenite ideologie. Orice referire post- seculară la condiția umană trebuie să țină cont de acest fapt. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate de Rorty și Vattimo, Girard, Wilson și, respectiv, Hick drept
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Editura Buna Vestire, Blaj, 2005. Eliade, Mircea, "Un nou umanism", în Nostalgia originilor, de Mircea Eliade, Editura Humanitas, București, 1994, pp. 11-25. Habermas, Jürgen și Joseph Ratzinger, Dialectica secularizării, traducere de Delia Marga, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005. Kant, Immanuel, Manifestul iluminist, traducere de Daniel Mazilu, Editura Paralela 45, 2011; Kuhn, Thomas S., Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. INSCOP Research, " În ce cred românii", http://www.inscop.ro/aprilie- 2013-in-ce-cred-romanii/, publicat la 19.04.2013, accesat la 15
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în lumea occidentală, în "spațiul cultural european", cu o expresie folosită de Constantin Noica în Modelul cultural european, singura cultură în care modernitatea s-a depășit pe sine înspre postmodernitate, hipermodernitate, modernitate târzie sau reflexivă. 2 Vezi Immanuel Kant, Manifestul iluminist, traducere de Daniel Mazilu, Editura Paralela 45, Pitești, 2011. 3 Aici nu este vorba despre schimbarea apartenenței sexuale a celor care reclamă o diferență între identitatea psihologică și cea fizică, ci de schimbările determinate de dorința de a avea o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
O altfel de istorie... Prof. Liliana Novac Liceul Teoretic “Miron Costin” Pașcani -De teama ca populația ar fi fost influențată de ideile iluministe și ar fi putut să-și revendice drepturile, conducerea autoritară a Genevei a ars în secolul al XVIIlea, în piața publică, exemplarele lucrării “Contractul social”, scrisă de Jean-Jacques Rousseau. - Deși erau de origine nobila, părinții i-au ales lui Montesquieu
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93248]
-
suprem”, cum s-a spus, descifrând „marile pagini de istorie”, cu voievozii și oamenii politici ai trecutului nostru”. Deși s-a afirmat că „Întrucât ne privește, locul de naștere al idealului nostru național modern este Transilvania (unde polemicile purtate de iluminiștii din Școala Ardeleană au avut un ecou care nu s-a stins nici astăzi)” - vorbind de un „ideal de veacuri”, admit istoricii noștri - „coordonată fundamentală și permanentă a istoriei României, lupta pentru unitate și independență a constituit năzuința seculară a
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
care ia totul, cu inocență, de la capăt, în toate domeniile. Există, peste tot, și fenomene de continuitate, de recuperare selectivă, de tradiție valorificată critic, readaptată și modernizată. Despre Pentru Europa s-a spus, uneori, că a fost scrisă de ultimul iluminist, de un pașoptist întârziat. Este cel mai mare... elogiu, fără nici o butadă, ce ni se poate aduce. Căci acest spirit iluminist-pașoptist repetăm: spirit are încă vitalitatea și, mai mult decât atât, sa actuală, după noi evidentă. Mai ales, după o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mult decât atât, sa actuală, după noi evidentă. Mai ales, după o perioadă de cruntă dictatură. Luați orice critică a tiraniei și intoleranței din secolul 18 și veți vedea că ea este perfect aplicabilă și regimurilor totalitare moderne. Evident, programul iluminist, politic mai ales, a fost de mult realizat, în lumea democratică occidentală. Dar, în Est, ideile de libertate, difuziunea luminilor, drepturile omului, toleranță, progres și toate celelalte au avut și au încă sensul lor actual profund. Atât în perioada totalitară
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
A doua convingere fermă, care ne orientează, privește valoarea precursoare a ideilor. Ideile anticipă. Ele sunt, prin diferite forme de mediere, în avangarda istoriei. Ca să dăm un exemplu concludent, verificabil și sub ochii noștri. A existat, mai întâi, ideologia politică iluministă și apoi constituția SUA, pe care a inspirat-o în mod direct. Ea funcționează și azi. Strălucit. Un adevărat far al lumii moderne. Dar revoluția de la 1848 de la noi? Și ea a fost rezultatul unui act ideologic revoluționar, ce a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
paralelă și, implicit, de rezistență, la care voiam între onformism și libertate să particip. Pe de alta, discipol însă nu eram și nici nu puteam fi. în nici un fel. Orientarea mea ideologică liberală, deloc naționalistă și filozofic-raționalistă, cu accente chiar iluministe, mă situa la ani lumină, în cel mai bun caz, de o ontologie la limita revelației mistice și a unei hermeneutici în care predomina nu metoda, ci, în cel mai bun caz, imaginația semantică. Dar, una peste alta, un alt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
organizare și dirijare a culturii. Omul de cultură român trebuie îndrumat să învețe sau să reînvețe să gândească, să scrie, să vorbească, să creeze cu capul său, cu talentul său, mai mic sau mai mare. Ca niciodată cuvântul de ordine iluminist sapere aude: îndrăznește să fii tu însuți în gândire, să te servești de propria ta inteligență fără conducerea altuia, n-a fost mai actual. A aștepta doar ordine, directive, sugestii de la alții este funest ce spun?, de a dreptul catastrofal
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al lui Ion Vianu, atunci când visează o împărăție care avea să fie nu numai una a toleranței mutuale... dar și a unei reale puteri, a capacității de a impune durabil modelul ei unei lumi sfâșiate în care trăiam. Ideal profund iluminist, de bună seamă (la care ader din plin). Este singurul antidot împotriva tuturor intoleranțelor, fanatismelor și dogmatismelor, din orice direcție ar veni în epoca noastră. Și cu orice motivație posibilă. Reîntâlnindu-mă cu acești distinși scriitori, am respirat în jurul lor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ca acțiunile supușilor să fie naturale, iar aceștia să nu îndure alt jug decât al virtuții. Totul în mod liber, spontan, autentic, organic. înțelegem încă o dată, foarte bine, de ce întreaga generație Nae Ionescu a detestat profund spiritul critic și raționalist iluminist. Un ultim aspect este legat de condițiile reale de recepție ale unor astfel de studii la noi. Cine citește ce? în nici un caz o lectură de tip impresionist, literar (liniștea erudiției, de pildă) nu este adecvată. Pe de o parte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a societății românești, de disponibilitățile economiei sale particulare și, în mod esențial, de nivelul spiritului său public, civic. Tradiția scriitorului, omului de cultură în general, implicat într-o ideologie politică democratică de centru, de orientare net europeană cu veche ascendență iluministă și mai ales pașoptistă este încă slabă. A relua, reînvia într-un fel și, mai ales, a reformula și dezvolta această tradiție, în termeni moderni, devine, în contextul imediat, o necesitate urgentă și esențială. Nu ezităm să declarăm că șansa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
s-a subliniat îndeajuns și această constatare: cultura română s-a arătat critică, nemulțumită de sine, de nivelul, starea generală și lipsa de realizări, încă de la începuturile eroice ale modernizării și intelectualizării sale. Adică din secolul XVIII, al perioadei influenței iluministe. O carte precum Spiritul critic în cultura românească (1909) de G. Ibrăileanu ar trebui deci rescrisă, pe noi baze, radical schimbate. Reținem, deocamdată, acest fapt capital: la fiecare etapă istorică importantă, cultura română s-a reevaluat introspectiv și s-a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a luat de la Constantin Noica doar ceea ce era, efectiv, bun se apropie cel mai mult de adevăr, atunci când face două observații emblematice despre enciclopedismul românesc: 1. în condițiile date, ale istoriei noastre recente și, am adăuga, încă de la începuturile modernizării iluministe deschiderea spre Europa echivalează, se confundă, stimulează efectiv un gust al enciclopediei 12. Este, de fapt, efectul deschiderii bruște a luminii după o lungă perioadă de întuneric. Lumina ne invadează dintr-o dată și total. Și, atunci, devenim consumatori culturali frenetici
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
puțin esențială: integrarea europeană este teoretic și practic imposibilă fără acceptarea și asimilarea unui număr de valori comune. în speță, normele, legile, procedeele, formele culturale, dar și politico-juridice europene, inclusiv instituționalizate. Este ceea ce au preconizat toți proeuropenii noștri, începând cu iluminiștii. Apoi, cu deosebită putere și eficiență, pașoptiștii. Din care cauză, lecția pașoptiștilor cum atrage atenția recent și Stelian Tănase continuă să rămână de maximă actualitate 17. Faptul că ideologia de extremă dreaptă dintre cele două războaie, în frunte cu Nae
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ea reprezintă chiar de pe acum o realitate interioară. Suntem europeni, aparținem Occidentului. Trăim organic această stare de spirit și nu simțim mereu nevoia unor confesiuni și declarații. O conștiință vie în acest sens a existat la noi încă din perioada iluministă, cu prelungiri până între cele două războaie. Apoi, cu mare putere, după 1989, cu explicații și efecte compensatorii. Simetrică și solidară cu dilema tradițională Est/Vest, este și alternativa cultură majoră/minoră. Un alt complex tradițional, generator de mari sentimente
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lor este oferită de Luc Ferry 276: • Ecologia profundă conține o ideologie totalitaristă, fundamentalistă și integralistă care pune în pericol libertatea și democrația. • Ecologia profundă propune o revoluție, iar nu o schimbare prin reformă. Această revoluție este îndreptată împotriva valorilor iluministe și a umanismului, împotriva Occidentului în general. • Conceptul de valoare intrinsecă și ideea de drepturi ale naturii reintroduc omul într-o ordine naturală și duc la o atitudine holistă care admite sacrificarea omului de dragul naturii ca întreg, altfel spus, se
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de hotărîrea din 27 noiembrie 1790: toți reprezentanții Bisericii trebuie să-și depună jurămîntul de credință față de națiune, față de lege și față de rege. Între anii 1789 și 1791, o societate nouă se naște în Franța. O societate inspirată de principiile iluministe și care duce la prăbușirea monarhiei absolute, înlocuită de o monarhie constituțională, în care puterile sînt de acum înainte separate. Destrămarea societății împărțite pe ordine (clase) din vechiul regim, cu șirul său de privilegii și inegalități, face loc unei societăți
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
săi, s-a menținut o „evlavie” fundamentalistă, restrânsă pe cât posibil la «ghetoul mesianic», evlavie simbolizată astăzi de Mea Sherim din Ierusalim (fondată în 1873). Toate conflictele interevreiești vor lua naștere între ortodoxia evreiască, poloneză și modernizarea prin asimilare. În spiritul iluminist, revoluția franceză a asigurat emanciparea evreilor în două etape: cea a sefarzilor (1790) și cea a așchenazilor (1791). Însă, o dată cu dobândirea unor drepturi civile egale în cadrul a ceea ce se va numi nation une et indivisible, ei își vor pierde drepturile
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
și distinctă, Descartes provoca o lovitură adresată fundamentelor scolasticii. Ideile sale despre atotputernicia rațiunii omenești și despre posibilitatea transformării raționale a vieții umane au constituit, ca și ideile lui Bacon despre forța experimentului și valoarea observației, unul dintre izvoarele gândirii iluministe, poate din acest motiv lucrările sale filosofice au fost puse la index de papalitate. Jan Amos Comenius (1592-1670), născut în localitatea Niwnice din Moravia, poate fi considerat un adevărat exemplu de magistru în domeniul activității pedagogice, teoretice și aplicative, promovând
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]