4,887 matches
-
așa și după mult timp eu m-angajasem deja la (xxx)și m-am întîlnit cu ea↓ și cu maică-sa↓ B: cu ea↑ cu itali[anca? A: [cu cea mică↓ cu cu cu sora ei cu sora ei zice <IM CE fac.> mi-este foarte bine zice zic niciodata n-aș mai lucra zic m-a deranjat CUMPLIT modu că a GÎNDIT că EU aș fi putut să fac lucru ăsta↑ este clar că nu că eu nu mai am
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
nu mai pot lucra cu astfel de oameni în momentu în care ai fost circumspect și m-ai bănuit de ceva↑ <R pentru ca-ntr-un final asta a fost de CE m-ai băgat pe mine-n gura lupului>↓ nu. zice <IM chiar nu mai vrei să mai vii? că noi nu sîntem supărați pe tine> păi dumneavoastră să fiți supărați pe mine? (xxx) din contră că eu stăteam mai mult (IVLRA: 57-58) Dacă pronumele personale ancorează deictic sau anaforic referentul prin
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pă mînă.[...] în sfîrșit↓ îi spunem noi tipei delicat că trebui să plecăm ca să nu stăm cu ea (IVLRA: 66) A: păi cînd am venit aicea era: zece fără un sfert. lacăte peste lacăte. și-am sunat-o pe șefa↓ # <IM ă: CE fac (IVLRA: 87) B: păi CUM? că data trecută îmi prezentase pe un coleg de servici pe care-l chema l*** sau nu știu cum (IVLRA: 174) A: tu ai luat zece la lingvistică? E: da. A: da' cînd am
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
nu. trebuie să vă spun ceva. despre pipo inzaghi se spune↓ într-un sondaj făcut printre femeile din italia↓ este ă: cel care seamănă cel mai tare cu leonardo di caprio dintre toți fotbaliștii din: (IVLRA: 245) B: am intuit # <IM bună seara↑ ce faceți↑> la voce te cunoaște↑ da' păi: i de exemplu m-aude mă↓ <R el mă aude pe mine da' eu nu aud pe el nu-l aud pe el> este cel care spune↑ (IVLRA: 85) deci
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pronumelui ce am avut în vedere enunțuri de tipul: A: io m-am fript de prea multe ori↓ B: CE te-ai fript tu mă↓ CE te-ai fript↓ tu tu ce A: am o experiență bogată. ((zîmbește)) (IVLRA: 60) <IM bă muncește-o cît vrei> da' ce ea a muncit la: la cărămizi? bine nțeles ăla a iscălit acolo cum tot activita[tea asta o făcea. (IVLRA: 73) ---------------
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 97, 106, 125; Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Albumul Le Rêve et les Naïfs, Paris, 1981; Album Mondial de la Peinture Naïfs, Paris, 1981; Die Staffelei im huhnerhof , Berlin, 1982; Constantin Prut - Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1982, pag. 318; Criteriologie de l’Art Naïfs, Paris, 1984; Oto Bihalji-Merin, Neboiașa- Bato Tomașevici, World Encyclopedia of Naive Art, Ed. Frederick Muller, London (Anglia), 1984, pag. 474
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
comparată. Este doctor în filologie (1978) cu teza Mitul poetului și semnificația artei în opera lui Novalis și repercusiunile lor asupra poeziei și teoriei poetice moderne europene. Reflexele lor în literatura română. Bursier al Fundației Humboldt la Stuttgart și Freiburg im Breisgau (1970-1972, 1982-1984, 1990, 2003), a fost și lector de limba și literatura română la Institutul Pedagogic Superior din Szegéd (1992-1995), docent pentru limbă, literatură și civilizație românească la Universitatea din Freiburg im Breisgau (1995-1997). Debutează la „Steaua” în 1963
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
al Fundației Humboldt la Stuttgart și Freiburg im Breisgau (1970-1972, 1982-1984, 1990, 2003), a fost și lector de limba și literatura română la Institutul Pedagogic Superior din Szegéd (1992-1995), docent pentru limbă, literatură și civilizație românească la Universitatea din Freiburg im Breisgau (1995-1997). Debutează la „Steaua” în 1963, iar editorial în 1981 cu studiul Novalis. Mai e prezent cu articole, studii și recenzii în „Tribuna”, „Echinox”, „Orizont”, „Viața românească”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Noi, românii din Ungaria
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Repovestire în proză, cu gravuri de Mircia Dumitrescu, București, 1977; Retorica folclorului. Poezia, București, 1978; Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice, București, 1983; Poetica „Mioriței”, București, 1984; Proza populară românească, București, 1986; Zur Volkskunde der Rumänen. Volksdichtung und Brauchtum im europäischen Kontext, tr. Albrecht Zweier, București, 1989; Din estetica poeziei populare române. Analize stilistice și literare, București, 1990; De civitate rustica. Studii și cercetări de etnologie și literatură populară, București, 1999; Introducere în etnografie. Obiect, principii, metode, pref. Nicolae Constantinescu
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
, Octavian (31.VIII.1914, Budapesta - 11.XII.1989, Freiburg im Breisgau), eseist și memorialist. Este primul din cei doi copii ai lui Romulus Vuia, etnograf. A absolvit la Cluj Liceul Seminarului Pedagogic și Facultatea de Litere și Filosofie (1936), iar între 1937 și 1939 a fost bursier al Școlii Române
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
etnograf. A absolvit la Cluj Liceul Seminarului Pedagogic și Facultatea de Litere și Filosofie (1936), iar între 1937 și 1939 a fost bursier al Școlii Române de la Fontenay-aux-Roses (Franța). Și-a completat instrucția universitară printr-un doctorat pregătit la Freiburg im Breisgau, cu Martin Heidegger (1940-1947). Începând din 1942 este lector de limba și literatura română la Catedra de romanistică a lui Hugo Friedrich la Universitatea din același oraș. Pleacă la Paris în 1947 ca bursier al Universității germane și, la
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
1976-1980 e director general adjunct) și docent, apoi conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității müncheneze. Emisiunile radiofonice din ciclul „Lumea creștină”, realizate de el, sunt difuzate sub pseudonimul Lucian Loga. După pensionare, în 1980, se stabilește definitiv la Freiburg im Breisgau. Toate evenimentele acestei biografii au fost exploatate în volumul memorialistic Întâlnire cu oameni și idei, publicat postum, în 1995. În perioada studiilor universitare colaborează sporadic cu recenzii și microeseuri la revista „Pagini literare” din Turda, unde și debutează, la
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
Pascal, Maurice Blondel și amphibologia ființei, Actualitatea problemei ființei, Existență și logică, Condițiuni ale experienței metafizice, s-au completat și cu o substanțială ediție din presocratici, Remontée aux sources de la pensée occidentale (1961). SCRIERI: Le Voyage de l’Argo, Freiburg im Breisgau, 1985; Întâlnire cu oameni și idei, o carte gândită de Nicolae Stroescu-Stânișoară, îngr. și postfață Nicolae Florescu, București, 1995; Regăsirea în Pascal și alte „analize” heideggeriene, îngr. Nicolae Florescu, pref. Alexandru Dragomir, București, 1997; Montesquieu und die Philosophie der
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
neutralizează toxina circulantă, dar nu și toxina legată de celule. Efectul antitoxinei durează 7-14 zile. Anatoxina are scopul de a produce imunizarea față de toxina difterică și se administrează la 24 ore după ser, intramuscular, în doză de 0,1 ml im. Administrarea toxinei se repetă în zilele 4, 7, 11, 18. Tratamentul antimicrobian are rolul de a steriliza focarul difteric. Antibioticul de elecție este Penicilina G administrată 600000 UI (12.500-25.000U/kg la copii) la 12 ore până se ameliorează
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Havrix) sau bivalente VHA+VHB (Twinrix), care se administrează în două etape (o doza urmată de rapel după 6 luni). Profilaxia postexpunere sau înaintea unei călătorii neprevăzute în zone endemice se poate face pasiv cu IG 0,02 ml/kg im, concomitent cu prima doză de vaccin. Hepatitele acute virale 129 7.5.2 Hepatita acută cu virus hepatitic B Virusul hepatitei B (VHB) este un virus ADN, din familia Hepadnavidae, întâlnită în patologia aviarelor, mamiferelor și omului. Virusul este rezistent
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Germaniei sau de necesitatea apărării democrației. Anticomunismul se inserează atunci într-o luptă mai generală contra totalitarismului; așa cum s-a întâmplat în cazul Congresului pentru Libertate și Cultură*, fără a uita posturile de radio americane care emit înspre RDG (Rundfunk im Amerikanischen Sektor, 1946), înspre democrațiile populare (Radio Free Europa, 1950) și înspre URSS (Radio Libery, 1953). Astfel, deși teama de subversiunea comunistă incită Elveția sau Germania să practice interdicții profesionale - în RFG, PC este interzis în 1956 -, cea mai mare
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Renard) și chiar asupra modelor În ceea ce privește alegerea prenumelor pentru nou-născuți În funcție de an (Philippe Besnard). C. R. & BOAS Franz (1924), Race, Language and Culture, New York, Macmillan. COLEMAN James et alii (1966), Medical Innovation. A Diffusion Study, Indianapolis, Bobbs-Merrill. FROBENIUS Leo (1931), Schicksalskunde im Sinne des Kulturwerdens, Leipzig, Voigtlander. KATZ Elihu și LAZARSFELD Paul (1955), Personal Influence, Glencoe, The Free Press. KROEBER Alfred (1944), Configuration of Culture Growth, Berkeley, University of California Press. RENARD Jean-Bruno (1999), Rumeurs et légendes urbaines, Paris, PUF. ROGERS Everett
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de-ncet”. Se auzi, în fine, jetul incolor. Prosopul nu se auzi. Se auzi, scârțâitoare, ușa. Se auziră pașii lui Vasile. Se auzi,-n sfârșit, acesta ultim, care,-nfundând urechea la întrebarea Norei: „Ce-ați făcut în baie, dom profesor?!” („... im Badezimmer”, vorba străbunicii vienezo-gălățene a domnișoarei Carmen), scoase din nou din raft broșura lui Bellmer, din care spicui câteva fraze: „S-ar putea ă...ț închipui o axă de reversibilitate între centrul real și cel virtual al unei excitații, axă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Rede, cu semnificația de bază "vorbire", folosită atunci cînd se transpune parole din teoria lui Ferdinand de Saussure. În limba germană există însă și împrumutul Diskurs, pe care Coșeriu nu-l folosește decît atunci cînd traduce pe discours din franceză: "Im französischen Sprachraum wird die Textlinguistik in einer ganz besonderen Form, als analyse du discours (Diskursanalyse) betrieben"3. Din această formulare, trebuie reținut faptul că, potrivit lui Coșeriu, lingvistica textului (Textlinguistik) din germană are drept corespondent francez analiza discursului, dar "într-o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de la ele derivă toate celelalte. Pe plan științific, aceasta se poate manifesta ca cercetare exclusivă a laturilor mentale sau atribuindu-le acestora statutul de a se afla în afara posibilităților umane de cunoaștere. Sugestia este însă aici de natură filozofică, deoarece Im. Kant considera că obiectele lumii reale există în sine, independent de cunoaștere și de subiecții cunoscători, astfel încît obiectele cunoașterii nu sînt decît reprezentări, idei despre lumea reală. Deși subiectul are un rol constructiv în cunoaștere, el nu poate depăși
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Lexicul specializat în mișcare. De la dicționare la texte, Editura Universității din București, București, 2007. Blakemore, D., Semantic Contraints on Relevance, Basil Blackwell, Oxford, 1987. Bochenski, J.-M., Was ist Autorität? Einführung in die Logik der Autorität, Verlag Herder KG, Freiburg im Breisgau, 1974 (trad. rom. Ce este autoritatea? Humanitas, București, 1992). Booker, M. Keith, Dystopian Literature: A Theory and Research Guide, Greenwood Press, Westport CT, 1994. Booker, M. Keith, The Dystopian Impuls in modern Literature: Fiction as social Criticism, Greenwood Press
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2001. Dobrescu, Paul, Bârgăoanu, Alina, Mass Media - Puterea fără Contraputere, Editura BIC ALL, București, 2002. Dostie, Gaétane, Pragmaticalisation et marqueurs discursifs: Analyse sémantique et traitement lexicographique, De Boeck/Duculot, Bruxelles, 2004. Dorschner, Norbert, Lexikalische Strukturen. Wortfeldkonzeption und Theorie der Prototypen im Vergleich, Nodus Publikationen, Münster, 1996. Ducrot, Oswald, Dire et ne pas dire. Principes de sémantique linguistique, Hermann, Paris, 1972. Ducrot, Oswald, Les Mots du discours, Les Editions de Minuit, Paris, 1980. Ducrot, Oswald, Opérateurs argumentatifs et visée argumentative, în "Cahiers
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1929; Europäische Literatur und lateinisches Mittelalter, Francke Verlag, Berna, 1948 (trad. rom. Literatura și evul mediu latin, Editura Univers, București, 1970); Kritische Essays zur europäischen Literatur, Francke Verlag, Berna, 1950; Marcel Proust, Berlin, Frankfurt/Main, Suhrkampf Verlag, 1952; Französischer Geist im 20. Jahrhundert, Francke, Berna, 1952. Régis DEBRAY (n. 1940), scriitor și profesor universitar, creatorul conceptului "mediologie". Lucrări de referință: Le Pouvoir intellectuel en France, Ed. Ramsay, Paris, 1979; Le Scribe. Genèse du politique, Grasset, Paris, 1980; Critique de la raison politique
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Idei în legătură cu relațiile limbă-vorbire, limbă-comunicare, limbă-realitate, limbă-gîndire se întîlnesc în lucrări precum: Phänomenologie des Geistes, 1807 (trad. rom. Fenomenologia spiritului, Editura Academiei, București, 1965); Wissenshaft der Logik, 1812-1816 (trad. rom. Știința logicii, Editura Academiei, București, 1966); Enzyklopädie der philosophischen Wissenschaften im Grundrisse. Dritter Teil, Philosophie des Geistes, 1817 (trad. rom. Enciclopedia științelor filozofice. Filozofia spiritului, Editura Academiei, București, 1966). Louis HJELMSLEV (1899-1965), lingvist danez, fondator al glosematicii și întemeietor al Cercului de lingvistică de la Copenhaga. Ideile sale originale, de a integra
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
englez, scriitor și demnitar catolic. Principala sa contribuție la dezvoltarea umanismului european a fost Utopia, apărută în 1515, al cărei titlu (un nume propriu inventat de Morus) va face carieră și ca nume comun (utopii, "categorii de discursuri despre lumi (im)posibile"). Charles MULLER (1909-2015), romanist francez, exponent al structuralismului, inițiatorul metodei statisticii lexicale (lingvisticii cantitative), cu aplicații la discursul teatral, cu precădere. Lucrări de referință: Essai de statistique lexicale. L'illusion comique de P. Corneille, Klincksieck, Paris, 1964; Initiation à
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]