2,838 matches
-
edificiu nu a fost unul fără cusur. El nu a putut împiedica Războiul rece, o serie întreagă de războaie locale și dictaturi sîngeroase și nu a putut interveni întotdeauna în ajutorul populațiilor calamitate. Dar această arhitectură imperfectă a unei lumi imperfecte a permis, cu toate acestea, menținerea unui echilibru și a unei ordini minimale a relațiilor internaționale, evitînd degenerarea multor conflicte, în primul rînd a celui Est-Vest, limitînd arsenalele balistice și nucleare și rezistînd unor crize grave, cum au fost criza
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Când eram încă la universitate] Eminescu: 2011, II, 250). Apropierea lui Eminescu de Leopardi este prilejuită, mai întâi, de studiul formelor lirice pe care le îmbracă iubirea: "Ca și Leopardi în Aspasia, el nu vedea în femeia iubită decât copia imperfectă a unui prototip nerealizabil" (Titu Maiorescu). Un alt studiu de traducător 24 propune abordarea comparativă, fără a demarca palierele textului, insistând, în schimb, asupra importanței de care se bucură isotopia într-un asemenea demers. Din opera leopardiană, selecția traducătoarei se
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Dick, mitologicul Căpitan Ahab, construit pe calapodul psihologic al unei peratologii romantice, vrea să depășească limita permisivității și posibilității umanului "limită" sugerată de enigmatica și, totodată, maiestuoasa balenă albă -, neglijînd tocmai faptul că umanul nu poate fi decît limitat și imperfect. Rezultatul hybris-ului său devine astfel previzibil: disoluția apocaliptică în plan ontologic. Dacă tragedia lui Vere e acceptarea necesității, cea a lui Ahab ajunge să fie una de inacceptare funciară a condiției date. Ambele forme de expresie tragică se suprapun
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
transpus metonimic prin copac devine posibilă doar cu ajutorul acestui organ vital care este inima. Oglinda sau geamul, poate constitui, în mod indirect, o poartă către copilărie. Iar copilăria poate fi deschisă în două moduri diferite: indirect, prin intermediul memoriei, ea însăși imperfectă prin neputința de a fi întru totul fidelă în procesul de reconstrucție și direct, prin trăirea vârstei maturității ca pe o veritabilă vârstă a copilăriei. Invitația de a pătrunde pe teritoriul propriei sale copilării, pe care poeta i-o adresează
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
vreme) Aceleași toposuri și motive, dublate de o veșnică reîntoarcere către sine, care poate fi propriul trecut, se conturează și în A treia taină, 1969, cel de-al treilea volum al autoarei, printr-un soi de misticism, de taină, așa cum imperfect încearcă titlul să cuprindă întregul conținut abscons al poeziei. "Poezia pare să fie pentru, Ana Blandiana, taină, în sensul de ritual sacru, adică împărtășanie, comuniune. Superioară înțelegerii comune, ea va permite stăpânirea și descrierea unei lumi, în care ființa umană
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Al celuilalt.// Tu vezi numai luna,/ Eu văd numai soarele,/ Tu duci dorul soarelui,/ Eu duc dorul lunii./" (Cuplu) Ca o privire în oglindă, iubirea este receptată de autoare drept punte către absolut, privită prin ochii muritorului, această punte fiind imperfectă. Cuplul erotic neomodernist nu mai străbate calea netedă a cuplului din romantism, în care chiar și piedicile inerente par a fi simplu de străbătut, datorită puterii pe care acest sentiment o conține. Mitul androginului se reconstruiește aici, într-o cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cred că în oglindă se reflectă nu omul, ci o dublură a sa, având adesea atribute malefice, în jurul oglinzii elaborându-se numeroase superstiții"110. Fiind o formă de reconstituire a trecutului, prin intermediul oglinzii, Ana Blandiana folosește oglinda ca memorie involuntară, imperfectă însă prin imaginile noi pe care le recompune. Asociată oglinzii este apa, care funcționează, uneori, mai vag chiar decât aceasta, în procesul reconstrucției. Apa, element primordial, prezentă cu această semnificație în aproape toate mitologiile, este substanța nașterii și a morții
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
context al persecuției, subliniem ideea că poezia nu trebuie să exprime ceva, ci trebuie să se exprime pe sine, alteritatea fiind suspendată în cele mai multe cazuri. În poezia Un altul, raportarea la celălalt există totuși, făcându-se, însă, într-un mod imperfect. Poeta nu se mai regăsește identitar cu celălalt, noua ea nefiind recunoscută nici de ceilalți și nici măcar de sine înseși: "De-acolo din frunză/ Un altul se uită la mine/ Cu o răbdare-mpărțită în veri și în toamne,/ Fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
jalnice marionete. Or, rostul veritabil al formării tinerelor generații și al activității de cercetare nu este bifarea contabilă a unor proceduri, ci edificarea și verificarea, de-a lungul întregii vieți, a caracterului, a moralității. Tocmai fiindcă omul este o ființă imperfectă, slabă, capricioasă, atunci când întâlnește semeni care se dovedesc exemplari sub aspect moral și intelectual, deopotrivă, este dator să le semnaleze și altora această raritate. Forța spirituală, carisma, temeinicia travaliului intelectual din scrieri, corectitudinea în raporturile cu ceilalți sunt câteva dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
leagă de viață, o stimulează. Ca să supraviețuiești la Auschwitz era nevoie de noroc. Primo Levi l-a avut. Există tot timpul ceva nesigur în cele omenești: imposibil să nu existe. Într-o stare de permanentă incertitudine ("cunoașterea lui mîine este imperfectă"), norocul e oricînd posibil, chiar și atunci cînd situația este disperată, orizontul închis. Cînd, pe 21 februarie 1944, Primo Levi află că evreii din lagăr trebuie să plece cu trenul spre o destinație necunoscută, își spune că este imposibil să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
DE CONTROL / 202 13.3.1. Politici de control al veniturilor și prețurilor / 202 13.4. VIITORUL POLITICII MACROECONOMICE / 205 Capitolul 14. ECONOMIA BUNĂSTĂRII ȘI ALEGERILOR COLECTIVE / 209 14.1. DEFICIENȚELE PIEȚEI / 210 14.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă / 210 14.1.2. Efectele externe (externalitățile) / 211 14.1.3. Bunurile colective / 212 14.1.4. Teoria optimului de rang secund / 212 14.2. IMPOSIBILA DEFINIRE A UNUI OPTIM SOCIAL / 214 14.2.1. Problema repartiției bunăstării / 214 14
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
statului în viața economică, fenomenele de integrare economică etc. Drept urmare, economia de piață, așa cum există ea în realitate în prezent, nu mai prezintă trăsăturile economiei de piață perfect concurențiale din gîndirea clasică și neoclasică, ea se caracterizează printr-o "concurență imperfectă". Totodată, din punctul de vedere al mecanismului de funcționare, economiile de piață sînt economii mixte. Statul, în economiile moderne de piață, joacă un rol de catalizator economic, conservînd însă principiile esențiale caracteristice mecanismului pieței. Dar intervenția lui în economie, prin
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
forme de piață? Teoria economică prezintă două situații opuse (cea a concurenței perfecte și cea de monopol) și ne explică modul de formare a prețului în cele două cazuri. Dar economia reală este diferită: ea se caracterizează printr-o concurență imperfectă. Deci cum se formează prețurile în realitate? 7.1.2.1. Piața și formele sale Catalactica, teoria raporturilor de schimb și a prețurilor, se întemeiază eficient în contextul existenței și funcționării pieței. În acest scenariu, meritocrația se pare că funcționează
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
prețurile fixate vor fi mai reduse. Invers, cu cît piața este mai monopolizată, cu atît prețurile fixate riscă să fie mai ridicate, oferta mai puțin abundentă, iar profitul producătorului cu atît mai mare. Cum spuneam, realitatea este cea a concurenței imperfecte, situație în care concurența perfectă nu mai există, deoarece oferta este redusă la cîteva mari firme, unde monopolul nu este absolut (fiind interzis prin legi antitrust), mai puțin în cazul particular al monopolurilor de stat. 7.1.2.2. Formarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cu venitul său marginal (venitul adus de ultima cantitate vîndută). Acest comportament se traduce printr-o ofertă mai redusă și un preț mai ridicat decît în situația de echilibru concurențial. 7.1.2.4. Formarea prețurilor în regim de concurență imperfectă Într-o economie de piață, modul în care resursele rare sînt folosite în cel mai bun mod cu putință se datorează sistemului prețurilor, care ghidează eficient comportamentele actorilor economici. Cererea și oferta sînt rezultatul comportamentelor cumpărătorilor și vînzătorilor. După Wilhelm
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
stabilității. Concepte de bază: * întreprinderea; * factorii de producție; * productivitatea totală, medie și marginală a factorilor; * costurile de producție fixe, variabile, totale, medii, marginale; * pragul de rentabilitate; * creșterea internă (prin investiții) și creșterea externă (prin concentrare); * piața; * concurență perfectă și concurență imperfectă; * monopol, monopson și oligopol; * crearea, oferta și prețul; * întreprinzătorul; * randamente de scară și randamente de substituție; * curbele de izoprodus sau izocantele; * rata marginală de substituție tehnică; * combinația optimală a factorilor; * piețe contestabile. Probleme de studiat: * Ce sînt și cum se
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
sînt și cum se clasifică costurile de producție? * Ce este pragul de rentabilitate? * Cum se poate dezvolta o întreprindere? * Ce este piața? * Care sînt formele de piață? * Cum se formează prețurile în regim de concurență perfectă, în regim de concurență imperfectă și în regim de monopol? * Ce este cererea? * Ce este oferta? * Care sînt condițiile pentru realizarea echilibrului între cerere și ofertă pe piață? * Care sînt elementele de care firma trebuie să țină seama în configurarea strategiei sale de preț, într-
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
monopol? * Ce este cererea? * Ce este oferta? * Care sînt condițiile pentru realizarea echilibrului între cerere și ofertă pe piață? * Care sînt elementele de care firma trebuie să țină seama în configurarea strategiei sale de preț, într-un regim de concurență imperfectă? * Ce sînt prețurile administrate? * Care sînt rolul și funcțiile întreprinzătorului? * În ce constă legea randamentelor factoriale descrescătoare? * Ce este o izocantă? * Ce este rata marginală de substituție tehnică? * Care este combinația optimală a factorilor de producție? * Care pot fi efectele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
serii largi de date statistice, că statul nu ar putea depăși un prag critic de 25% din PIB fără a crea puternice tensiuni, restul trebuind să revină pieței. De fapt, "comparația relevantă nu se face între piețe perfecte și guverne imperfecte, nici între piețe deficiente și guverne binevoitoare, raționale și atotștiutoare, ci între instituții inevitabil imperfecte"5. 12.4. STATUL REDISTRIBUITOR. PROTECȚIA SOCIALĂ Protecția socială este un element central al calității vieții în modelul european de dezvoltare; dar reprezintă, totodată, și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
25% din PIB fără a crea puternice tensiuni, restul trebuind să revină pieței. De fapt, "comparația relevantă nu se face între piețe perfecte și guverne imperfecte, nici între piețe deficiente și guverne binevoitoare, raționale și atotștiutoare, ci între instituții inevitabil imperfecte"5. 12.4. STATUL REDISTRIBUITOR. PROTECȚIA SOCIALĂ Protecția socială este un element central al calității vieții în modelul european de dezvoltare; dar reprezintă, totodată, și un handicap în competiția economică, costurile ei fiind uneori prea mari. 12.4.1. Planul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
se impun nivelul general al prețurilor (definit printr-un indice oarecare) și masa monetară. Într-o lume ideală, indicele general al prețurilor ar putea fi indicatorul ideal. Din păcate, legătura dintre autoritățile monetare și prețuri nu este decît indirectă și imperfectă, acestea din urmă nereacționînd decît cu întîrziere și într-o manieră variabilă la impulsurile monetare, în funcție și de împrejurări, de circumstanțele conjuncturale specifice. Drept urmare, trebuie adoptată masa monetară ca indicator supus controlului, ea constituind intermediarul între instrumentele de politică
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
prețuri la nivelul costului marginal, deci al optimului lui Pareto. Dar chiar dacă toate întreprinderile se comportă ca firme perfect concurențiale, piața rămîne ineficientă în fața a două probleme majore: efectele externe și bunurile colective. 14.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă În activitățile în care randamentele rămîn crescătoare pentru o anumită scară de producție, conform mărimii pieței de satisfăcut, tinde să se instaleze un monopol natural. Acesta practică un preț superior costului marginal și se îndepărtează de optimul lui Pareto. Această
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de rang secund; * funcția bunăstării sociale; * frontiera lui Pareto; * teoremele imposibilității. Probleme de studiat: * Ce este economia bunăstării? * De ce este necesară dezvoltarea unei teorii economice a alegerilor colective? * În ce constau deficiențele pieței? * Ce sînt randamentele crescătoare? * Ce este concurența imperfectă? * Ce sînt externalitățile, pozitive și negative? * Ce sînt bunurile sau serviciile colective pure? * În ce constă teoria optimului de rang secund? * Poate fi definit un optim social? * În ce constă funcția bunăstării sociale (Bergson-Samuelson)? * Prezentați teoremele imposibilității, ale lui J.K.
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de către populația obișnuită cu ideea că doar dobînzile foarte scăzute sînt cea mai bună soluție pentru creșterea economică. Criza a creat o serie de mutații serioase ale economiilor lumii: * mutație economică și socială (reconsiderarea rolului statului în economie, capitalismul este imperfect și predispune la apariția crizelor?); * mutație în ierarhia mondială (China devine cea de-a doua economie a lumii și se anunță o contracandidată serioasă la supremație; statele emergente joacă un rol din ce în ce mai dinamic și proeminent); * mutație în cadrul paradigmelor dominante (dilema
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
lui Arrow și Debreu Demonstrația lui Arrow și Debreu pune mai multe probleme decît rezolvă, din pricina caracterului particular restrictiv al condițiilor de existență ale unui echilibru general. Astfel, în ce privește ipotezele asupra piețelor, e clar că în lumea reală concurența este imperfectă și piețele viitoare foarte rare (în afara piețelor la termen prin intermediul Bursei și piețelor de schimb). În ce privește funcțiile cererii, dotația de supraviețuire ridică inevitabil întrebări: de unde vine această "mană cerească" și cum este ea distribuită? În fine, de partea ofertei, ipoteza
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]