1,421 matches
-
noi: femeia (Dan Deșliu, Maria Banuș, Nina Cassian), armata (N. Tăutu) și dragostea (Veronica Porumbacu, Cicerorone Theodorescu, Gavril Mihai) cât și prin neîncetata creștere a măiestriei artistice» În exprimarea unor teme de rezonanță: 23 August și realitățile sovietice, autohtone șiă imperialiste În care s-au remarcat/ poeți ca: Virgil Teodorescu, Virgil Iancu, Solo Juster, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Victor Felea, Tiberiu Utan și iarăși Dan Deșliu, Maria Banuș, A. E. Baconsky, Eugen Frunză, dar și mai tinerii poeți: Vasile Iosif, Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care stârnește indignarea aceluiași E. CAMPUS 77 de la Viața românească: „La sfârșitul unei lecții de teoria literaturii, (Ă), una dintre elevele clasei a VIII-a a unui liceu din Capitală și-a exprimat astfel nedumerirea: «Tovarășă profesoară, dar cu literatura imperialistă ce-i? Citim mereu În gazeteă» Într-adevăr, după ce parcurgi manualul de clasa a VIII-a Îți pui În mod firesc aceeași Întrebare: a dispărut literatura imperialistă? Nu mai avem dușmani ? De ce nu se vorbește nimic despre lupta - din trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
liceu din Capitală și-a exprimat astfel nedumerirea: «Tovarășă profesoară, dar cu literatura imperialistă ce-i? Citim mereu În gazeteă» Într-adevăr, după ce parcurgi manualul de clasa a VIII-a Îți pui În mod firesc aceeași Întrebare: a dispărut literatura imperialistă? Nu mai avem dușmani ? De ce nu se vorbește nimic despre lupta - din trecut și de astăzi - Între realism și antirealism, expresie, pe plan literar, a luptei de clasă Între exploatați și exploatatori? Spiritul colectivist În care sunt tratate problemele Întunecă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care să facă posibilă rezolvarea acestei probleme” - redarea vederii - n.n. Concluziile Raportului sunt: „Revista de Oftalmologie este o imagine tipică a spiritului de ploconire slugarnică față de știința burgheză decadentă din Apus. Ea stă pe pozițiile cosmopolitismului, care slujește interesele trusturilor imperialiste din America, Anglia. Dr. N. Blatt, directorul revistei, a dovedit prin activitatea sa că nu este demn să educe pe tinerii care vor forma cadrele noastre științifice de mâine”. Și, pentru ca problema să fie și mai convingătoare, Contemporanul 80 publică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Analizând poeziile cuprinse În volum putem sublinia că lipsesc o serie de teme de actualitate, care ar fi dat culegerii mai multă combativitate. Numeroase sectoare ale construcției noastre socialiste (industria, gospodăriile colective, viața tineretului În școli și facultăți) lupta Împotriva imperialiștilor americani, dușmanii păcii și fericirii popoarelor, dragostea față de Uniunea Sovietică, etc, toate acestea Însemnează un bogat material de viață esențial, care nu pătrunde aproape deloc În această culegere. (Ă). În primul rând, problema alegerii tinerilor poeți, care să fie reprezentativă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu intră în cabinetul Daladier remaniat, căruia îi reproșează că acționează în mod autoritar recurgînd la decrete-lege. Partidul comunist a aprobat pactul germano-sovietic. El votează creditele de război, dar, chemat la ordine de Internațională, atacă, de pe la sfîrșitul lui septembrie, "războiul imperialist". Guvernul replică prin dizolvarea partidului și printr-o represiune severă. Polonia este zdrobită în trei săptămîni. Pe frontul de vest, operațiunile rămîn limitate. Germania așteaptă momentul. Aliații nu vor să-și asume riscul unei ofensive și consideră că pot zdruncina
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Cele mai importante evenimente care au loc în acest deceniu sunt deschiderea economiei românești înspre organismele financiare internaționale ale Occidentului, împreună cu foarte mediatizata conferință de la Helsinki unde s-a discutat securitatea europeană și s-a afirmat cu forță, de către tabăra "imperialistă", un nou concept de bază în practica internațională: drepturile omului. Regimurile comuniste au avut numai de pierdut de pe urma recunoașterii principiului drepturilor omului; acesta le-a condiționat tot mai mult politicile externe și, la nivel intern, a impulsionat disidența. Un alt
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
plan intern, din diferite motive. La sfârșitul secolului XIX, argumenta Lenin, geografia globală era dominată de către puterile europene care, în virtutea dinamicii capitaliste care le anima, ar fi căutat noi și noi surse de exploatare economică, ajungându-se la un război imperialist global de pe urma căruia ar fi profitat mișcarea revoluționară comunistă (Lenin: 1945). Revoluția leninistă apare deci ca un proces politic, pe când cea a lui Marx era în primul rând, una socială. Chiar dacă sau și atunci când acesta discuta relațiile socio-economice globale pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
socială" va încerca să determine, fără succesul la care spera însă, "existența socială". Inversiunea a apărut pentru prima oară în scrierile liderului sovietic Nikolai Buharin, epurat de către Stalin în timpul Marii Terori de la sfârșitul anilor '30. Acesta considera că în epoca imperialistă statul își asumă un rol economic tot mai pronunțat, fapt care îi conferă atribuții structurale, astfel încât suprastructura politică obține un ascendent în raport cu baza economică, răsturnând astfel argumentul lui Marx. Lenin, inițial intrigat de această inginerie ideologică, ajunge să o accepte
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și care înlesnește înviorarea rămășițelor ideologiei grupărilor anti-leniniste zdrobite. Iată de ce nu se poate spune că lupta s-a sfârșit și că nu mai este nevoie de politica de ofensivă a socialismului (Stalin: 1952b, 368-369). Mentalitățile "contrarevoluționare", impulsionate de forțele imperialiste, exercită o influență negativă asupra populației sovietice și, implicit, asupra unor membri de partid. Astfel, porțile "marii terori" au fost larg deschise. Dar, mai important este faptul că au fost deschise prin mijloace și pentru scopuri "revoluționare", chiar dacă vechea gardă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
revirimentul Germaniei postbelice, cel puțin în termeni occidentali. Fiind o creație exclusiv sovietică și o consecință a demarării Războiului Rece, Republica Democrată Germană își urmărea cel mai bine interesele într-un mediu internațional tensionat, asigurat de competiția intensă dintre "lagărul imperialist", respectiv cel socialist. Avantajată de poziția sa geografică, (la granița estică a Occidentului), beneficiile Germaniei sovietice erau direct proporționale cu nivelul conflictual existent între cele două superputeri. Cu cât acesta era mai scăzut, cu atât importanța geostrategică tradusă prin alocarea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
limbaj diplomatic, inclusiv o insuficiență în materie de informare a președintelui american Roosevelt în chestiunile europene, tehnicile de negociere sovietice și modul de distorsionare a realității specific marxism-leninismului (Soulet: 1998, 20) Occidentul nu a fost manipulat pentru a accepta ambițiile imperialiste ale sovieticilor. Numai că diplomația occidentală a funcționat "pe două voci" cu obiective relativ diferite, în timp ce diplomația sovietică, monolitică, a dat impresia unei forțe și coeziuni net superioare. Apoi, așa cum s-a mai menționat pe parcursul studiului, raporturile de forță din
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Sovietică percepea ca fiind ofensiva pe mai multe fronturi a Ocidentului, apare, în primă fază, teoria celor două "lagăre". Emisă de ideologul-șef Andrei Jdanov în septembrie 1947, teoria afirma configurarea a două tendințe distincte în politica internațională: prima, cea "imperialistă", având ca pol central Statele Unite, nu este altceva decât o moștenire a "hitlerismului" și încearcă în permanență să subjuge lumea prin "capitalismul monopolist", forța motrică a elitelor sale politice; de cealaltă parte, "tabăra antifascistă" sau "lagărul socialist", grupat în jurul Uniunii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
este altceva decât o moștenire a "hitlerismului" și încearcă în permanență să subjuge lumea prin "capitalismul monopolist", forța motrică a elitelor sale politice; de cealaltă parte, "tabăra antifascistă" sau "lagărul socialist", grupat în jurul Uniunii Sovietice, denunță și se opune politicilor imperialiste, promovând eliberarea tuturor popoarelor de încorsetările economice, politice și ideologice ale capitalismului mondial. Cu cât războiul alunecă mai mult în trecut, cu atât mai distincte devin două tendințe majore în politica internațională postbelică, corespunzând divizării forțelor politice operând pe scena
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
economice, politice și ideologice ale capitalismului mondial. Cu cât războiul alunecă mai mult în trecut, cu atât mai distincte devin două tendințe majore în politica internațională postbelică, corespunzând divizării forțelor politice operând pe scena internațională în două tabere majore: tabăra imperialistă și antidemocratică, pe de o parte, și tabăra antiimperialistă și democratică, pe de cealaltă parte. Principala forță motrică a taberei imperialiste sunt Statele Unite ale Americii. Scopul cardinal al taberei imperialiste este întărirea imperialismului, declanșarea unui nou război imperialist, combaterea socialismului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tendințe majore în politica internațională postbelică, corespunzând divizării forțelor politice operând pe scena internațională în două tabere majore: tabăra imperialistă și antidemocratică, pe de o parte, și tabăra antiimperialistă și democratică, pe de cealaltă parte. Principala forță motrică a taberei imperialiste sunt Statele Unite ale Americii. Scopul cardinal al taberei imperialiste este întărirea imperialismului, declanșarea unui nou război imperialist, combaterea socialismului și democrației și susținerea regimurilor și mișcărilor reacționare și antidemocratice, profasciste, de pretutindeni. [...] Forțele antifasciste alcătuiesc cea de a doua tabără
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
politice operând pe scena internațională în două tabere majore: tabăra imperialistă și antidemocratică, pe de o parte, și tabăra antiimperialistă și democratică, pe de cealaltă parte. Principala forță motrică a taberei imperialiste sunt Statele Unite ale Americii. Scopul cardinal al taberei imperialiste este întărirea imperialismului, declanșarea unui nou război imperialist, combaterea socialismului și democrației și susținerea regimurilor și mișcărilor reacționare și antidemocratice, profasciste, de pretutindeni. [...] Forțele antifasciste alcătuiesc cea de a doua tabără. Această tabără este bazată pe U.R.S.S. și pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
majore: tabăra imperialistă și antidemocratică, pe de o parte, și tabăra antiimperialistă și democratică, pe de cealaltă parte. Principala forță motrică a taberei imperialiste sunt Statele Unite ale Americii. Scopul cardinal al taberei imperialiste este întărirea imperialismului, declanșarea unui nou război imperialist, combaterea socialismului și democrației și susținerea regimurilor și mișcărilor reacționare și antidemocratice, profasciste, de pretutindeni. [...] Forțele antifasciste alcătuiesc cea de a doua tabără. Această tabără este bazată pe U.R.S.S. și pe noile democrații. [...] Tabăra antiimperialistă este bazată pe mișcările
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și pe partidele comuniste frățești din toate țările, pe luptătorii pentru eliberare națională din colonii și state dependente, pe toate forțele progresului și democrației din fiecare țară. Scopul acestei tabere este de a rezista amenințării unor noi războaie și expansiuni imperialiste, de a întări democrația și de a extirpa vestigiile fascismului (Zhdanov în Stokes: 1991, 40). Comuniștii români și-au însușit cu zel și tenacitate directiva centrului moscovit. "Planul Marshall", afirma Gheorghiu-Dej la primul Congres al PMR, "este un plan de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Uniunii Sovietice, întreruptă sau considerabil slăbită în urma războiului mondial. A doua, aflată în directă continuitate cu prima, constă în afirmarea și consolidarea unui front ideologic al comunismului internațional care să contracareze amenințările și presiunile a căror sursă o constituia "lagărul imperialist". După deteriorarea relațiilor sovieto-iugoslave și expulzarea Iugoslaviei din organizație, sediul Cominformului a fost mutat de la Belgrad la București. Aici apărea și publicația oficială a organizației, Pentru pace trainică, pentru democrație populară. Efemerul și mult mai puțin prestigiosul urmaș al Cominternului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
proces de autoconstruire și care își oferă propria economie și propriile reguli de funcționare prin asaltarea permanentă a realității burgheze, pe care o consideră condamnată la dispariție. Astfel putem înțelege de ce lumea comunistă își va afirma constant superioritatea în raport cu cea "imperialistă": deoarece această superioritate se manifestă pe alt plan și, așa cum amintește Jean François Revel, ea este una a intențiilor, nu a rezultatelor (Revel: 2002). Spre deosebire de sistemul mondial al capitalismului, sistemul mondial socialist are o unitate de monolit. Unitatea sistemului socialist
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în cazul regimurilor comuniste. Astfel, printre neajunsurile politice identificate de Stalin la adresa comuniștilor iugoslavi se număra în primul rând "politica dușmănoasă" a acestora "față de Uniunea Sovietică și PCUS" și echivalarea "politicii externe a Uniunii Sovietice cu politica externă a puterilor imperialiste", ignorarea atenționărilor și criticilor venite din partea Comitetelor Centrale a multor partide comuniste și, nu în ultimul rând, refuzul de a participa la reuniunea Cominformului. Rezoluția se termină cu un apel la conștiința revoluționară a "elementelor sănătoase, loiale marxism-leninismului" care trebuie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
81, 86; Vucinich: 1951, 32). Se pare că Stalin ar fi luat în considerare chiar posibilitatea declanșării unui război împotriva "rebelului", dar amintirea eficienței gherilelor de partizani, coroborată cu începutul Războiului din Coreea i-au redirecționat prioritățile internaționale înspre "amenințarea imperialistă" (Constantiniu, Pop: 2007, 42). După deschiderea parțială a arhivelor sovietice de la începutul anilor '90, s-a aflat faptul că existase chiar și un plan pentru asasinarea liderului iugoslav. Ministerul Securității Statului (MGB) trimisese personal lui Stalin un document ultrasecret în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
imperialiștilor". Defectarea sa este considerată ireversibilă, dar se afirmă totodată precaritatea susținerii populare a conducerii de la Belgrad care pretinde că este în continuare socialistă, o manipulare efectuată în vederea inducerii în eroare a "maselor muncitorești". "Tito a trecut definitiv în lagărul imperialist. Ca orice trădător însă, se teme să mărturisească aceasta deschis, cu atât mai mult cu cât este silit să țină seama de adevăratele sentimente ale popoarelor Iugoslaviei, care nutresc o ură neîmpăcată împotriva imperialismului anglo-american" (Dej: 1952, 332; vezi și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
principalul organizator al epurărilor care afectaseră recent acest partid. Toți cei mai sus menționați au fost responsabilizați, printre altele, ca fiind "vechi spioni și agenți provocatori, care au pătruns pătruns în rândurile clasei muncitoare în rolul de agenți plătiți ai imperialiștilor americani și englezi" (Dej: 1952, 405). "Republicile populare" erau avertizate cu privire la încercările iugoslavilor de a racola nu numai dușmani externi ai socialismului, ci și interni, din rândul propriilor populații. Aceștia ar fi urmat să submineze "construirea socialismului" și să organizeze
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]