51,734 matches
-
dată la care a fost semnat un nou protocol între aceleași părți. Dispozițiile relevante în speță din Protocolul din 1 decembrie 2008 au următorul cuprins: [...] Articolul 5 (1) Onorariile care se cuvin avocaților pentru acordarea asistenței juridice a făptuitorului, învinuitului, inculpatului sau a condamnatului când aceasta este obligatorie, în situația în care organul de urmărire penală sau instanța apreciază că învinuitul, inculpatul, partea vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu și-ar putea face singură apărarea, precum și în alte
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
2008 au următorul cuprins: [...] Articolul 5 (1) Onorariile care se cuvin avocaților pentru acordarea asistenței juridice a făptuitorului, învinuitului, inculpatului sau a condamnatului când aceasta este obligatorie, în situația în care organul de urmărire penală sau instanța apreciază că învinuitul, inculpatul, partea vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu și-ar putea face singură apărarea, precum și în alte cazuri prevăzute de lege în care se impune desemnarea unui avocat din oficiu sunt următoarele: [...] e) 150 lei pentru asistența juridică
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
cu art. 4 § 2 din Convenție 88. Reclamanții susțin, în esență, că au suferit o discriminare ca urmare a reducerii onorariilor lor ca urmare a deciziei Curții de Apel București, cât timp avocații desemnați din oficiu să îi asiste pe inculpați, precum și personalul sistemului judiciar care a participat la același proces nu au suferit același tratament. Aceștia invocă art. 14 coroborat cu art. 4 din Convenție. Art. 14 prevede următoarele: Exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de [...] Convenție trebuie să fie
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
scop [Vikoulov și alții împotriva Letoniei (dec.), nr. 16.870/03, 31 august 2006]. ... 92. În speță, în ceea ce privește primul argument invocat de reclamanți în susținerea capătului lor de cerere, și anume acela că avocaților care i-au reprezentat pe inculpați li s-au rambursat onorariile cuvenite avocaților desemnați din oficiu fără aplicarea unei reduceri, Curtea constată că reclamanții nu au prezentat nicio probă pentru a corobora afirmațiile lor. Curtea nu dispune de niciun element care să îi permită să aprecieze
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
unei reduceri, Curtea constată că reclamanții nu au prezentat nicio probă pentru a corobora afirmațiile lor. Curtea nu dispune de niciun element care să îi permită să aprecieze nivelul remunerației diverșilor avocați desemnați din oficiu care i-au apărat pe inculpați în cursul procesului penal în discuție pentru a verifica dacă o eventuală diferență de tratament a avut loc efectiv în prezenta cauză. Aceeași concluzie se impune în ceea ce privește al doilea argument invocat de reclamanți, și anume remunerarea fără
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 172 alin. (4), (10) și (12) și ale art. 191 alin. (2) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Berde Csongor într-o cauză având ca obiect trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea unei infracțiuni de deținere fără drept de droguri de risc și de mare risc, infracțiune prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
îndoială rezonabilă, aspect de natură a conferi procesului penal un caracter echitabil, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului. Prin urmare, Curtea a constatat că normele procesual penale precitate reprezintă garanții ale drepturilor fundamentale consacrate de prevederile art. 21 alin. (3) și ale art. 24 din Constituție, fiind menite să asigure atât dreptul la un proces echitabil, cât și
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
mijloc de probă, în condițiile în care dispozițiile art. 5 alin. (2) din același cod prevăd că organele de urmărire penală au obligația de a strânge și de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau inculpatului. Astfel, Curtea a constatat că judecata se realizează de către o instanță independentă și imparțială, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate, iar judecătorul își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, verificând, evaluând și coroborând probele care nu
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
prevederile art. 5 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căruia organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului sau inculpatului. Totodată, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, rapoartele de constatare sunt mijloace de probă prin care se obține o probă care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă [art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală]. Totodată, procurorul, persoana vătămată și părțile pot cere administrarea de probe noi și în cursul cercetării judecătorești, iar, după audierea inculpatului, a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente, se procedează la administrarea probelor încuviințate [art. 374 alin. (9) și art. 376 alin. (3) din Codul de procedură penală]. Așa fiind, Curtea a reținut că dispozițiile de lege
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
procedură penală. Faptul că dispozițiile legale criticate nu prevăd o cale de atac distinctă, separată și anterioară finalizării fazei de cameră preliminară, nu constituie, în opinia instanței, o încălcare a prevederilor art. 20, art. 21 și art. 24 din Constituție, inculpații având acces la o cale de atac în cadrul căreia sunt analizate pe fond criticile formulate în limita obiectului fazei procesuale, așa cum este acesta stabilit prin dispozițiile art. 342 din Codul de procedură penală, însă în condițiile procedurale stabilite
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
Procedura în camera preliminară“) și etapa soluționării obiectului procedurii în camera preliminară - art. 346 din Codul de procedură penală („Soluțiile“). În cadrul măsurilor premergătoare procedurii de judecată în camera preliminară au loc repartizarea aleatorie a dosarului, asigurarea asistenței juridice a inculpatului, a celorlalte părți și a persoanei vătămate, comunicarea cu toți acești participanți, comunicarea cu parchetul, stabilirea termenului în care părțile și persoana vătămată pot formula cereri și invoca excepții, efectuarea procedurii de citare, soluționarea altor incidente procedurale. În etapa a
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
la regula potrivit căreia procedura în fond a camerei preliminare are o structură tripartită, Curtea a observat că legiuitorul a stabilit, în vederea asigurării celerității procedurii în camera preliminară, ca - atunci când nu se invocă cereri sau excepții de către inculpat (personal sau prin apărător) sau nu se invocă excepții de către judecător, din oficiu, cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, la expirarea termenului stabilit conform art. 344
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
inteligență, înțelepciune), întrucât nu aceasta este prestația magistraților în cadrul contractului social. Observă că, în tradiția juridică anterioară, exista o răspundere obiectivă a statului, raportată la rezultatul în sine al procedurii judiciare penale; prezenta relevanță foarte mare comportamentul onest al inculpatului în cadrul procesului penal, deoarece nu avea dreptul la despăgubiri persoana care a stânjenit ori a încercat să stânjenească aflarea adevărului. În reglementarea actuală, legiuitorul și practicienii, interpretările oficiale și cele neoficiale se învârt în jurul noțiunii de privare nelegală
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
eroare dacă nu există ceva nelegal și că ceva este nelegal atunci când se constată prin hotărârea instanței sau chiar prin ordonanță a procurorului, iar dacă nu e așa, atunci nu se mai poate vorbi de răspunderea statului față de inculpatul achitat și nici de răspunderea magistraților, care trebuie să plătească și ei statului, în acțiunea în regres. ... 15. Tribunalul Dolj - Secția I civilă, exprimându-și opinia în Dosarul Curții nr. 2.565D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât normele
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit în cauză de către judecătorul-raportor, acesta fiind comunicat părților potrivit dispozițiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală. La dosar a fost depus punctul de vedere formulat de inculpatul T. M., care susține, în esență, că este inadmisibilă sesizarea formulată de instanța de trimitere. Totodată, s-a învederat că, drept urmare a solicitărilor formulate în temeiul art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
soluția pronunțată prin decizia penală. ... II. Expunerea succintă a cauzei Prin Sentința penală nr. 1.796 din data de 4 august 2020, pronunțată de Judecătoria G. în baza art. 5 alin. (1) din Codul penal, a recalificat fapta reținută în sarcina inculpatului T. M. din infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (1) și (2) din Codul penal în infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută și pedepsită de art. 178 alin. 1 și 2 din Codul penal
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
art. 178 alin. 1 și 2 din Codul penal din 1969. În baza art. 178 alin. 1 și 2 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 396 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, a condamnat pe inculpatul T. M. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă (infracțiunea din data de 8.08.2013). În baza art. 71 din Codul penal din 1969 raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
ucidere din culpă (infracțiunea din data de 8.08.2013). În baza art. 71 din Codul penal din 1969 raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din Codul penal din 1969. În baza art. 81 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. (1
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
5 din Codul penal din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din Codul penal a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 404 din Codul de procedură penală a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 din Codul penal din 1969 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 397 alin. (1) din Codul de procedură penală, raportat la art. 19 din Codul de procedură penală, art. 25 din Codul de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
titlu de daune materiale. În baza art. 404 alin. (4) lit. e) din Codul de procedură penală, raportat la art. 398 din Codul de procedură penală, cu referire la art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, a obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 3.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care 100 lei cheltuieli judiciare din faza de urmărire penală și 2.900 lei cheltuieli judiciare din faza camerei preliminare și de judecată. În baza
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
alin. (4) lit. e) din Codul de procedură penală, raportat la art. 398 din Codul de procedură penală, cu referire la art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare constând în onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat au rămas în sarcina statului. Astfel, raportat la probatoriul administrat în cauză, instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta reținută în sarcina inculpatului T. M. există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către acesta. În drept
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare constând în onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat au rămas în sarcina statului. Astfel, raportat la probatoriul administrat în cauză, instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta reținută în sarcina inculpatului T. M. există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către acesta. În drept, fapta inculpatului T. M., constând în aceea că la data de 8 august 2013, în jurul orei 8,30, a condus autoturismul marca Dacia 1310 cu viteza
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
rămas în sarcina statului. Astfel, raportat la probatoriul administrat în cauză, instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta reținută în sarcina inculpatului T. M. există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către acesta. În drept, fapta inculpatului T. M., constând în aceea că la data de 8 august 2013, în jurul orei 8,30, a condus autoturismul marca Dacia 1310 cu viteza de circa 40 km/h pe DC 83, pe sensul de mers dinspre localitatea V. către localitatea
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
accidentului de circulație victima suferind leziuni traumatice și decedând, moartea acesteia fiind violentă, între leziunile traumatice și deces existând legătură directă de cauzalitate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă. Sub aspectul laturii subiective s-a reținut că inculpatul a acționat din culpă simplă (neglijență) prevăzută de art. 16 alin. (4) lit. b) din Codul penal, întrucât acesta nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă, existând în cauză și o culpă a numitei
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]