3,194 matches
-
sunt afișate în tabelul 5.8. Sintetizând datele din tabel, se remarcă faptul că subiecții în vârstă tind să se simtă mai apropiați sufletește de sat, și mai mândri de acesta, spre deosebire de tineri, care se simt mai puțin apropiați, mai indiferenți, sau simt chiar rușine față de satul lor. Din punct de vedere ocupațional și educațional, se remarcă cei fără studii și șomerii, care se plasează de asemenea la extremele negative ale scalelor (indiferență, rușine, lipsă de atașament pentru sat). Luând în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se simt foarte atașați de acesta, mândri de el). Cei din Ludoș în schimb sunt semnificativ mai înclinați să nu simtă deloc apropiere sufletească de sat, să nu fie deloc mândri de acesta, și să fie în foarte mare măsură indiferenți. Din nou regăsim discrepanța între cele două sate, de data asta în ce relația subiecților intervievați cu satul lor și cu identitatea lor etnică. Tabel 5.8 Relația cu satul în funcție de educație, vârstă, ocupație și etnie Foarte mult / Mult Puțin
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mici. Lipsa piețelor de desfacere. Lipsa unei piețe a pământului. Metode rudimentare de exploatare. Schimbarea tehnologică Uzura fizică și morală a utilajelor. Lipsa de reacție la fluctuațiile prețurilor Agricultorii tind să producă aceleași cantități din aceleași produse în fiecare an, indiferenți la cererea de pe piață. Preocuparea redusă pentru informarea privind cererea existentă pe piață Crize financiare Lipsa de credite ieftine. Natura dualistă a producției agricole Producția agricolă este destinată deopotrivă autoconsumului și pieței. Practicarea barterului Împiedică raționalizarea distribuției. Foarfecele prețurilor Prețuri
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se referă la "cei mulți" în repetate rânduri, dar nu exista un mod direct de a avea legături cu acest corp social. Socrate a căutat adevărul despre omenire și societate independent de opiniile "celor mulți" într-o lume care este indiferentă la căutarea adevărului. Socrate a refuzat evadarea deși prietenii săi ar fi putut-o realiza. În acest fel el și-a pus în acord conduita cu principiile, a dovedit superioritatea morală a personalității sale. "Sunt singur De ce tremurați? Și sentința
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
noastră este că poziția de mâine a Americii depinde de acest răspuns. 4. Costurile supraîncrederii și ale falselor analogii Un alt element de noutate cu care este confruntată administrația Obama îl reprezintă ridicarea Chinei. Mulți ani, SUA au privit destul de indiferente la ascensiunea colosului asiatic și nu au elaborat o viziune coerentă cu privire la noul proces geopolitic. Ceea ce nu poate fi explicat decât pe fondul supraîncrederii care a urmat încheierii Războiului Rece, ca și pe fondul unui transfer ilegitim de interpretare. Probabil
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
cercetări, precum cele ale lui A.B. Nardin (1979), scot În evidență faptul cămetodele participative, aplicate În clasele experimentale, aduc un spor semnificativ În rezultate, față de cele utilizate În clasele de control (cf. Bloom, 1984). Faptul că rezultatele nu sunt indiferente la metodele utilizate, face ca, adeseori, atunci când acestea sunt sub așteptări, o parte din vină să fie aruncată asupra metodelor. B.S. Bloom, un experimentator al sistemului denumit mastery learning (Învățarea deplină), pe care Îl consideră drept o metodă complexă de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
eficiență. Relația conținut-metodă nu are Însă un sens univoc, ci este biunivocă; ea scoate În evidență o legătură reciprocă. Contrar părerii potrivit căreia metodele sunt instrumente neutre, ce nu pot influența cu nimic conținutul, În realitate ele nu rămân, totuși, indiferente la ceea ce se comunică; nu se poate tăgădui influența exercitată În procesualitatea efectivă asupra modului de receptare a unui conținut dat, asupra gradului de accesibilitate a cunoștințelor transmise, asupra felului În care sunt reliefate și valorificate valențele informative și formativ-educative
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor convingeri, formarea anumitor opinii și atitudini, a discernământului, o concepție științifică despre lume și viață, o solidă armătură filozofică. Transformarea lor În convingeri, În idei călăuzitoare, trebuie să constituie obiectul unei atenții speciale. Or, atitudinea obiectivistă, scientistă sau tehnicistă, indiferentă sau formală, pe care profesorul o imprimă informației prin intermediul metodei de comunicare folosite, prejudiciază Îndeplinirea acestei sarcini esențiale. Unele vor fi semnificațiile formative imprimate cunoștințelor expuse și Însușite de-a gata și altele ale celor obținute prin efortul propriu de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Bidwell și Friedkin, 1988). În concluzie, problematica și evoluția sociologiei educației reflectă dezvoltările generale din domeniul pe care îl investighează, precum și transformările pe care le-a suferit sociologia în ansamblul ei. Dezbaterile de natură ideologică din jurul educației nu au fost indiferente și nici lipsite de efecte epistemologice pentru sociologia educației. Dimpotrivă, educația a fost unul dintre domeniile vieții sociale în care sociologii occidentali s-au arătat a fi cei mai activi și mai eficienți. Imperativele obiectivității și ale neutralității axiologice nu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
colectivităților statale explică și difuzia educației de masă ca proiect asociat. Această răspândire s-a realizat din centrele occidentale ale capitalismului global, prin intermediul elitelor din diferitele colectivități care și-au propus suveranitate, unitate și egalitate. Desigur că răspândirea a fost indiferentă la context, ceea ce explică lipsa covariațiilor expansiunii sistemelor școlare. Analiza ritmului de intrare a țărilor în clubul celor în care s-a realizat accesul de masă la educație arată că singurul factor ce contează este distanța (instituțională) față de nucleele modelului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la comanda Partidului Comunist, precum și subordonarea totală a aparatului educațional față de instanța politică par a confirma teoria importanței majore, cel puțin în regimurile totalitare, a politicului în creionarea fenomenului școlar. O abordare holistă ar evidenția remarcabile similitudini internaționale, similitudini relativ indiferente la variabile precum cele sociopolitice. Expansiunea școlară din România postbelică s-a produs ca și cum statul comunist nu ar fi fost decât instrumentul prin care s-a realizat o explozie a școlarizării ce era inevitabilă. Deși statisticile internaționale susțin cu tărie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
invers. Numeroase date de cercetare de factură psihologică demonstrează rolul întăririlor în formarea motivației, în creionarea unui anumit nivel de aspirații. Rezultatele proaste obținute în mod constant pot duce la demobilizarea copiilor. Iar aprecierile cadrelor didactice nu sunt decât rareori indiferente la variabilele sociologice care pot influența performanțele școlare, ca să nu mai vorbim despre prejudecățile unor profesori privind copiii din anumite categorii sociale. Teoria etichetării (labeling theory) a formulat chiar un cadru de interpretare al fenomenelor prin care actorii umani pot
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de câteva luni să-și astâmpere foamea, tot așa, un conținut didactic pe care nu-l înțelege și care nu-i trezește prin nimic interesul poate să nu-l ajute deloc pe școlar în dezvoltarea sa cognitivă. Prezențele neutre, „albe”, indiferente (obiecte, membri ai familiei, profesori, relații sociale etc.) nu stimulează, nu transformă benefic universul psihic al cuiva. Dată fiind diversitatea extremă a conținuturilor mediului, a formelor și mijloacelor în care se prezintă, a fost necesară o operaționalizare a conceptului. Așa
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
urmări relațiile de prietenie și să acordați asistență copiilor care au probleme de relaționare. Atenție la apariția și evoluția grupurilor ostile. De multe ori ele se constituie pe baza rivalității fete-băieți. Dacă o încurajați, sau vă situați pe o poziție indiferentă, riscați să vă transformați ora educativă în sală de judecată. Faceți uz de autoritatea dumneavoastră pentru a descuraja din start o astfel de posibilitate. Fiți în primul rând nepărtinitor și explicați-le că nu vreți și că vă supără să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de a se afirma, de a lupta cu greutățile, de a se impune, în sensul bun al cuvântului, în societate; ele încurajează formarea la membrii mai tineri ai familiei a dinamismului, a încrederii în sine, a motivației muncii. Familiile pasive, indiferente, indolente, generează sentimentul de eșec, de neîncredere în viață, de descurajare în lupta cu obstacolele întâlnite în activitate. Părinții formează, se știe, miezul grupului familial. Absența temporară a unuia dintre părinți, situația de deces a unuia sau a ambilor părinți
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în cazul învățării senzorio-motorii și nu numai. Pe drept cuvânt, pedagogia subliniază rolul fundamental al exemplului profesorilor Ă în toate privințele. În al doilea rând, fiziologul rus citează cazuri când se formează legături temporare, deși ambii excitanți ce intervin sunt indiferenți (n-au nici o importanță pentru organism). Iată un astfel de experiment. Câinele stă liniștit pe podeaua laboratorului, când deodată se produce o lumină în dreapta sa. Animalul își întoarce capul în acea direcție, privește atent, dar nimic nu se întâmplă. Apoi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai mult, sunt mai numeroase și mai lungi pauzele sonore (ăăă... ăă) etc. Să reținem: vorbim cu ajutorul organelor vocale, dar comunicăm cu întregul nostru corp și nu numai. Comunicative sunt și îmbrăcămintea, relațiile pe care le stabilim (democratice, de autoritatea, indiferente), spațiul pe care îl ocupăm și distanțele la care ne plasăm față de interlocutor. Această primă distincție permite câteva sublinieri: • În funcție de una sau alta dintre formele descrise mai sus, comportamentele comunicative reale pot fi cu dominantă verbală, cu dominantă nonverbală sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau negativă. Dacă un obiect este în concordanță cu trebuințele noastre rezultă o stare pozitivă pe care o numim plăcută; când, dimpotrivă o situație e în contradicție cu ceea ce dorim, apare o impresie negativă, caracterizată ca neplăcută. Nu există afecte indiferente, dacă putem vorbi de o polaritate a lor. b. Afectele sunt subiective, în sensul dependenței lor de trebuințele noastre actuale. Un pahar cu apă rece vara când e cald și ne este sete ne face plăcere. Aceeași apă iarna, pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
decât ceilalți performanțele elevilor invocând efortul. Cei ce s-au interesat de percepțiile și atribuirile profesorului l-au tratat ca pe un simplu observator, în vreme ce el este un participant, un observator interesat. Profesorul este departe de a avea o atitudine indiferentă față de evoluția elevului. Depășind statutul de simplu spectator, pe care nu-l deține aproape niciodată, el se implică, încât rezultatele elevilor sunt în parte determinate de el, și la rândul lor îl afectează. Intervenția sa poate preveni eșecul, după cum poate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în domeniul psihologiei și în lume. Am încercat să înțelegem serioasa lipsă de preocupare, sugerând câteva motive care ar fi putut sta la baza acestor atitudini: la început, cercetarea creativității s-a desprins din tradiția misticismului și a spiritualității, aparent indiferentă sau poate chiar contrară spiritului științific; impresia creată de abordările pragmatice ale creativității că studiul acesteia se desfășoară sub semnul comercializării care, deși îi asigură popularitate, o privează de fundamentarea teoretică psihologică și de validarea specifică experimentului psihologic; atât din
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
agravării unei probleme pe care eugeniștii o semnalaseră constant, cea a lipsei de medici bine pregătiți și de specialiști În igienă. Cu toate acestea, eugeniștii români nu au protestat În nici un fel. Fie că au fost susținători taciți sau observatori indiferenți, la fel ca Întregul corp medical din România, eugeniștii trebuie considerați parteneri impliciți În implementarea politicilor antisemite. În timpul colaborării de scurtă durată dintre Antonescu și Garda de Fier au fost instituite alte schimbări de ansamblu În sistemul de sănătate publică
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ale lui Vilfredo Pareto. Problema majoră care a făcut obiectul a numeroase controverse este cea a omogenității sau a eterogenității clasei conducătoare. Din această perspectivă, întrebuințarea singularului sau a pluralului - elită sau elite - nu ne-a fost nici pe departe indiferentă ascpect pe care îl vom pune în discuție în primul capitol. Elita, în calitatea ei de clasă conducătoare, va fi prezentată sub diferite aspecte în capitolul următor. Dar, pentru teoreticienii așa-ziși „pluraliști”, grupuri în poziție preeminentă se găsesc în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care au nevoie pentru a realiza modele și a exercita o influență reală (de exemplu, în privința gusturilor și a opiniilor). Rezultă o stare de indecizie și o lipsă de leadership. Această „lipsă generală de direcție” oferă diferite posibilități minorităților organizate, indiferente față de constrângerile legale ale unei ordini democratice. Ele întâmpină relativ puțină rezistență acolo unde elitele nu mai sunt în măsură să orienteze opinia (ibidem, pp. 87-88). Această dublă tendință remarcată de Mannheim (democratizare și diversificare) se grefează pe succesiunea a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cu mult înainte evenimentele din 1989 au fost, de asemenea, de o pertinență incontestabilă. La modul absolut general, cu variante corespunzătoare fiecărei țări în parte, am asistat la emergența treptată a unei noi elite (atât politice, cât și economice) relativ indiferentă față de principiile ideologice care animau generația precedentă. A fost calificată în diferite feluri: elita pragmatică (Rona-Tas, 1994), noua tehnocrație (Szelenyi și Szelenyi, 1995), transformatorii (Kabakchieva, 1996), noua nomenclatură (Tilkidjiev, 1996), nomenclatura tardivă (Vladimirov, 1996). Acest fapt introduce o distincție generațională
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
iubesc zeii moare tînăr.” (Menandru) A fi ales de zei Înseamnă a fi ales pentru suferință, deoarece Încrederea deosebită de care se bucură cel ales o plătește cu prețul unei responsabilități maximale la nivelul conștiinței individuale. * „Plăcerea este o stare indiferentă, adică neutră, nu este nici bine nici rău.” (Zenon) Ne aflăm În fața unuia dintre cele mai surprinzătoare și subtile paradoxuri, a cărui explicație o găsim la Epicur: „Atunci cînd spunem că plăcerea este scopul vieții, nu Înțelegem plăcerile vicioșilor sau
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]