2,126 matches
-
dacă este nevoie, dau drumul inimii, voi Încerca să uit incidentul și să adopt tactica mândriei excesive, de fapt, caracteristică mie. Jos, modestie, n-am putut decât să pierd de pe urma ta, sus, mândrie și dominație asupra tuturora, jos, Dinu, sus individualismul, sus aviditate de glorie, jos lupta vulgară pentru fericire, sus voință și desconsiderare a tuturor. Voi intra În luptă cu capul sus, cu fruntea dârză și cu pumnul strâns. De azi Încolo, Dinu va fi cucerit prin alte metode decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sale căreia îi recunoaște darul umorului, și în meditația proprie, filozofică și religioasă, și mă gândesc la elementele recunoscute ca mărci ale originalității operei narative unamuniene: perspectivismul, ritmul constant ternar (istorie, viață personală, intraistorie), coalescența de vis și existență, personalismul, individualismul radical comunicarea dificilă în, totuși, comuniunea destinului metafizic, sentimentul tragic al omului confruntat cu eternitatea „ca substanță a timpului“ etc.) A vorbit cu precădere despre sine, nu numai în romane și nuvele, ci în toate scrierile sale, cu convingerea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
reuniunile grupurilor Gestalt și procedurile de brainstorming. Dar acum totul era doar o amintire. Și totuși, Norman nu se putea Împăca cu ideea. El era de părere că În societatea americană oamenii lucrau tot mai mult În grup, nu individual; individualismul brutal era acum Înlocuit de ședințe comune nesfârșite, de decizii luate În grup. Într-o astfel de societate, comportamentul de grup ar fi trebuit să capete o importanță sporită. Și, de asemenea, nu era de părere că anxietatea, ca problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
fiecărui curent au îmbrăcat, uneori, nuanțe diferite. Un prim adept al concepției liberale privind cooperația a fost H. Schulze Delitzsch, care considera că scopul cooperației nu era acela de a înlătura ordinea capitalistă a societății. El era de părere că individualismul era o caracteristică fundamentală a cooperației și vedea în aceasta un mijloc de combatere a comunismului. Schulze Delitzsch a accentuat principiul ajutorului propriu, prin următoarele afirmații " nici un guvernământ nu se poate menține pe terenul de a se obicinui masele să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cunoaște prin tine, a te exprima prin tine, se rostea, în ton avîntat, Mircea Eliade. Nu există nici un Ťindividualismť în aceasta, pentru că o floare care se exprimă pe sine în existența ei deplină, nealterată, neoriginală - nu poate fi acuzată de individualism .(...) Cu cît ești mai autentic, mai tu însuți, cu atît ești mai puțin personal, cu atît exprimi o experiență universală". În consens, Sebastian îl glorifică pe Caragiale ca un exponent al unei vieți intratextuale, independentă de eforturile interpretative ale regizorului
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
EminescuOpX 148} Dar și această direcție are primejdiile ei. Vecinica tutelă exercitată asupra claselor de jos le dă într-adevăr pînea de toate zilele, dar le lipsește de energie individuală, le face indolente. Pe altă parte sistemul libertății, totodată a individualismului, cuprinde primejdii și mai mari. El preface viața într-o luptă de exploatare reciprocă, care poate ajunge la disoluțiunea completă a statului. Și într-acolo tind ideile comuniste internaționale de azi. între acestea două extreme e poate meșteșugul adevăratei politice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
statul impersonal să lege cu totul mînile individului, asta e problema pe care mulți s-a încercat s-o dezlege, dar de la cezarii Romei și până la cezarii moderni nu s-a găsit încă remedii radicale, ci numai paliative. Un nemărginit individualism s-a lățit peste toată Europa. Individul e scopul căruia i s-au sacrificat toate elementele cari formau încheieturile organizației vechi. Teoria că viața un drept [2drept la]2 a prins rădăcini în toți și cu durere trebuie s-o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
el și ciracii săi au avut acea luptă lungă întreprinsă în contra generației trecute (v. Eliad) care privea cu spaimă propășirea spoielii și feneantismului în țară și combătea prin pene oțelite a unor adevărați apostoli demoralizarea sistematică, cu care liberalismul cosmopolit, individualismul orb, scepticismul infiltrat în mod artificial în vinele tinerimei noastre prin centrele pline pe cât de lumină pe atât și de corupțiune ale Apusului, începuse a împlea, ca buriana cea rea, straturile îngrijite pe atunci ale unei sănătoase dezvoltări. Astfel, sub
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ca și navlul uman, ea era pur funcțională. Și primise numele Sulaco. Transporta paisprezece visători. Unsprezece dintre ei trăiau în niște lumi onirice tot atât de simple și pașnice ca și aparatul la bordul căruia se aflau. Alți doi se distingeau prin individualismul lor. Iar ultimul luase niște sedative pentru a atenua efectele coșmarurilor pentru care somnul era o abstracție superfluă. Bishop, comandantul secund, supraveghea cadranele și efectua reglajele. Lunga așteptare se apropia de sfârșit și o sirenă răsună în nava uriașă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
punct de vedere. La o privire mai atentă existau similitudini între oameni, extratereștri și androizi. Toți aparțineau unor societăți structurate. Diferența venea de la faptul că la oameni haosul era o regulă datorită acestui lucru singular pe care ei îl numeau individualism. Și fiindcă și acest lucru fusese inclus în programarea sa, însemna că beneficia de un statut de ființă umană de onoare. În anumite privințe, era superior, în altele, inferior. Nu era plăcere mai mare decât aceea de a fi considerat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
distincte în cadrul lumii creștine. În al doilea rând, ideea lui Martin Luther a "preoției universale", centrală doctrinei protestante, potrivit căreia dreptul de a predica învățătura creștină nu este monopolul tagmei clericale, ci este prerogativa tuturor membrilor comunității religioase, a promovat individualismul raționalist pe care se sprijinea ideea națiunii în Anglia. În al treilea rând, protestantismul a promovat alfabetizarea în masă a populației, ca efect al concepției lutheriane "fiecare om propriul său preot" și a accentului pus pe citirea personală a Bibliei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna individualismului civic, alegerea misticismului fanatic împotriva sobrietății raționale și pentru răsăritul ortodox în defavoarea occidentului secular au fost alegerile care au îmboldit glisarea societății românești înspre epoca dictaturilor, a cărei uvertură politică a fost regimul autoritar al lui Carol al II-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să țină cont de această natură duală a naționalismului. În forma sa originală, modelul "european" al societății naționale constituie, în fapt, modelul apusean de societate națională, cel care a avut întâietate istorică, izvorât din doctrina liberalismului democratic englez. Mizând pe individualism și pe drepturile civice aferente fiecărui cetățean în parte, acest naționalism liberal de sorginte britanică imagina națiunea ca fiind comunitatea politică alcătuită din indivizi autonomi și raționali, înzestrați cu o serie de drepturi social-politice și economice inalienabile. Ideea iluministă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națională a fost năzuința grupurilor naționale de autodeterminare, obstaculată de dominația imperiilor multietnice care nu au intrat în noua logică a statelor-națiune. Alte diferențe cruciale țin de elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al poporului ca realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aceeași destinație concluzională. Analiza de conținut tematică a curriculei naționale, programei de învățământ și manualelor de educație și cultură civică relevă o surprinzătoare convergență cu tendințele reperabile la nivel global în direcția unei orientări valorice structurată pe trei planuri: i) individualism liberal, în virtutea căruia sunt promovate noțiunile axiologice de demnitate a persoanei, autonomie rațională și realizare a sinelui; ii) angajament comunitarian, întemeiat în valoarea ce prescrie implicarea civică în adresarea problemelor sociale cu care se confruntă comunitățile de apartenență și relevanță
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
empiric, aceasta a introdus, odată cu modernitatea, un proiect de societate politică fondată pe distincțiile dintre public și privat, dintre libertate pozitivă și libertate negativă, în fine, dintre drepturi pozitive și drepturi negative. Adăugate la principiile practice ale contractualismului procedural, ale individualismului și competitivității 48, toate acestea au creat un cadru social care a permis inclusiv articularea unui demers epistemologic de natură să producă descoperiri remarcabile în toate domeniile cunoașterii umane. Nu intenționez, desigur, să sugerez aici că doar ideologia și, prin
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
liberalism, conservatorism, socialism. * Coordonatele ideologiilor "sintetice" conturate pe parcursul secolului al XX-lea (creștin-democrație, ideologiile totalitare, ideologiile contemporane) > Cuvinte cheie: liberalism, legea naturii, starea naturală, contractul social, imperativ categoric, piață liberă, stat minimal, sferă publică, sferă privată, libertate pozitivă, libertate negativă, individualism, egalitarism, universalism, meliorism, conservatorism, supoziții cognitive, nominalism, empirism, constructe mintale, inginerie socială, cunoaștere practică, cunoaștere tehnică, supoziții ontologice, supoziții morale, socialism, socialism utopic, socialism marxist, lupta de clasă, relații de clasă, dictatura proletariatului, comunism, creștin-democrație, autoritarism, totalitarism, autoritate, putere politică
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o manifestare liberă și deschisă a dezbaterilor verbale și a altor practici și prin sugerarea unor noi practici. În pofida acestor noi orientări, filosoful politic contemporan John Gray consideră că, importante pentru ideologia liberală rămân, în continuare, următoarele patru aspecte: a) individualismul, potrivit căruia fiecare persoană deține un primat moral în fața oricărei pretenții de tip colectivist, care urmărește să anuleze personalitatea și individualitatea umană; b) egalitarismul, care insistă însă asupra unei egalități în ceea ce privește statutul moral, pe baza căruia fiecare individ este liber
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o reacție la liberalismul clasic, socialismul a încercat să răspundă insistenței liberale asupra competiției și libertății individuale. Aceasta nu înseamnă, însă, că socialiștii repudiază libertatea umană; ei sunt mai ucrând împotriva sensului său negativ, așa cum l-au conceput liberalii, asupra individualismului relevat de acest sens. Potrivit ideologiei politice socialiste, este necesară o viziune alternativă la această înțelegere a libertății umane, o viziune care respinge concepția atomistă asupra societății, pentru a pune indivizii în relație. Prin ideile susținute, în special, de Karl
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
recunoaște , dacă ne orientăm atenția asupra elementelor ideologice ale creștin-democrației, două curente principale 1: a) curentul creștin-democrat, care se identifică, mai ales, cu aspectul pragmatic al politicii, urmărind totuși să se interpună în zona liberă dintre liberalism și socialism, dintre individualismul unuia și colectivismul celuilalt. Este, în principiu, un curent fundamentat pe ideile de "solidaritate, personalism și subsidiaritate, valori creștine construite pe o imagine a comunității organice. Deosebirea dintre creștin-democrație și conservatorismul modern este reprezentată de rezerva față de piață, de necesitatea
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
politice Productivismul nelimitat Productivismul în limitele de suportabilitate ale naturii Încurajarea consumului nelimitat Consumul în limitele necesităților reale ale oamenilor Primatul valorilor materiale și al banului Primatul valorilor spirituale prin dezvoltarea personalității umane Stimularea concurenței Stimularea concurenței pentru produse nepoluante Individualismul Convivialismul și solidaritatea umană Primatul prezentului Primatul viitorului Limitarea riscurilor tehnologice din rațiuni economice Degajarea vieții de riscurile tehnologice Teme neluate în considerare Integrarea problemelor de mediu în strategia dezvoltării. Natura ca suport al acțiunilor umane, nu ca sursă economică
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Science. Institutional and Epistemological Aspects of the Transformation of Knowledge in Modern Society, Berlin: Edition Sigma, 2009. BERGER, Peter L., LUCKMANN, Thomas, Construirea socială a realității. Tratat de sociologia cunoașterii, București: Editura Univers, 1999. BIRD, Colin, The Myth of Liberal Individualism, Cambridge: Cambridge University Press, 1999. CASTORIADIS, Cornelius, The Imaginary Institution of Society, Cambridge, MA: MIT Press, 1975. DAHL, Robert, Poliarhiile. Participare și opoziție, Editura Institutul European, Iași, 2000. DAHL, Robert, Despre democrație, Iași: Editura Institutul European, 2003. DASCAL, Marcelo, GRUENGARD
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Westview Press, 1989), 2-3. 47 Marcelo Dascal, Ora Gruengard, Knowledge and Politics, 8. 48 Ellen Frankel Paul, Fred D. Miller, Jr, and Jefrrey Paul, Liberalism: Old and New (Cambridge: Cambridge University Press, 2007). 49 Colin Bird, The Myth of Liberal Individualism (Cambridge: Cambridge University Press, 1999), 180-212. 50 Am dezvoltat această idee, cu privire la ideologia liberală, în studiul "Liberalismul azi: între ideologie și fantasme politice", publicat în Sfera Politicii (nr. 150, 2010), 55-60. 51 Michael Oakeshott, Raționalismul în politică (București: Editura All
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
teza întâietății sentimentului în materie de artă și de frumos, a trăirii individuale ireductibile la rațional în fenomenul estetic era deja acceptată. Din care motiv, acest veac a mai fost calificat, retrospectiv, de către unii teoreticieni, și că "era individualului"56. Individualismul a fost, în viziunea unor cercetători care s-au ocupat de începuturile esteticii, ca Alfred Baeumler, bunăoară, tocmai fenomenul care a promovat, în lumea occidentală, materializarea și consolidarea acesteia că disciplină modernă, cu perspectivă ei deplasată mai întâi (prin triplă
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în germană) autorul criticismului obișnuia să se refere că la cea mai bună scriere pe această temă. Estetică lui Kant și începuturile esteticii că disciplină modernă, deci nu poartă însă doar pecetea factorilor de schimbare imanenți filosofiei epocii. Afirmarea ideii individualismului și a geniului în perimetrul acesteia din urmă că o consecință a fundamentării psihologiei, recunoașterea subiectivității ca bază a teoriei frumosului este și un reflex al cursului științei timpului, care, în virtutea noilor sale direcții de evoluție, jalonate încă în atmosferă
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]