3,661 matches
-
modernizării tradițiilor” în secolele al XIX-lea și XX, pentru ca, apoi, în vremurile noastre recente, să se identifice cu „modernizarea modernității”. Din teza generală este derivată una aplicativă: pentru un actor social contemporan, fie el stat național, comunitate, organizație sau individualitate, care își pune o întrebare de tipul „De unde venim și încotro ne îndreptăm?”, modernitatea ar constitui domeniul de referință și spațiul de configurare globală, dar diferențiată. Deși modernității îi corespunde un model sau o matrice distinctă de construcție socială, cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
propriu de redactare. Abordarea socio-istorică a proceselor de durată lungă și cu distribuire geografică extinsă nu mi se pare că ar trebui să excludă diferențierea sau combinațiile dintre continuități și discontinuități istorice sau, dacă vreți, dialectica raporturilor dintre sisteme și individualități. Ca atare, macrosociologia istorică sfârșește prin a deveni o microsociologie a individualizării centrată pe individ ca subiect istoric. Totuși, admit că, pentru a ajunge aici, sociologia actuală se confruntă intens cu eforturi de reconceptualizare și de redefinire a propriei metodologii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
legilor naturii și societății, a întregului univers, care poate fi continuu și progresiv dezvoltată și care poate contribui la promovarea progresului sau a evoluției către eliberarea forțelor umane, către stăpânirea naturii și bunăstarea generalizată. În centrul lumii s-ar afla individualitatea eliberată de constrângerile oricărei autorități atotstăpânitoare. Pretinsei uniformități tradiționale a comunităților sau a societăților iluminiștii îi substituie individualismul fiecărei persoane umane, individualism care încă în zilele noastre nu și-a atins limitele de consacrare. Societatea imaginată de iluminiști este produsul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
atotstăpânitoare. Pretinsei uniformități tradiționale a comunităților sau a societăților iluminiștii îi substituie individualismul fiecărei persoane umane, individualism care încă în zilele noastre nu și-a atins limitele de consacrare. Societatea imaginată de iluminiști este produsul acțiunii și gândirii independente ale individualităților, considerate sub semnele libertății de inițiativă și expresie, a egalității în fața legii și al oportunităților de viață, al toleranței față de convingerile religioase sau morale. Natura umană a individualităților este aceeași în timpul și în spațiul social, iar ea trebuie considerată și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
consacrare. Societatea imaginată de iluminiști este produsul acțiunii și gândirii independente ale individualităților, considerate sub semnele libertății de inițiativă și expresie, a egalității în fața legii și al oportunităților de viață, al toleranței față de convingerile religioase sau morale. Natura umană a individualităților este aceeași în timpul și în spațiul social, iar ea trebuie considerată și analizată ca „natură” în mod pozitiv și pe deplin detașată de revelația religioasă. Secularismul iluminist era unul radical, anticlerical ca orientare și exprimat printr-o cunoaștere din care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care vor străbate peste timp, revărsându-se în constelațiile de consacrare a modernității. Rațiunea, raționalitatea, raționalizarea și știința, cucerirea și stăpânirea naturii, omul și natura umană, progresul, evoluția și revoluția, industria și spiritul creator, tradiția, secularismul și eliberarea de tradiție, individualitatea și individualismul, educația și autonomia personală, relativismul cultural și decentrarea europeană sunt numai câțiva dintre termenii care vor deveni simboluri ale unei noi abordări a naturii și societății și care vor popula toate discursurile din secolele al XIX-lea și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prin care este indusă o presiune morală ce își are originea în solidaritatea socială. Comparând societățile tradiționale cu cele moderne, Durkheim va indica, în De la division du travail social, o diferență fundamentală între solidaritatea mecanică a primelor, bazată pe asemănarea individualităților, pe uniformitatea valorilor și a trăirilor, și solidaritatea organică a ultimelor, bazată pe separare, diferențiere, adică pe o diviziune a muncii specializate și complementare. Trecerii de la una la cealaltă îi corespunde o perioadă de tranziție în care sacralitatea - și, prin
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai birocratică, dar, odată cu aceasta, se „dezvrăjește”, își pierde treptat și sigur orice sacralitate. Într-o astfel de constituire, pe măsură ce raționalizarea științifică a lumii se accentuează, crește nevoia de apărare și promovare a acelor drepturi ale omului care oferă fiecărei individualități șansa de a trăi o viață reală în afara poziției sau locului ocupat în organizarea raționalizată. Din punct de vedere politic, ar fi necesară apărarea acelei margini a competiției ce oferă libertate de manifestare pentru calitățile personale. Individualismul rezultat cu necesitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru a ne referi la o societate tot mai individualistă. Abordarea specifică proiectului iluminist de societate și paradigmelor sociologice clasice este una de tip realist, care contrastează puternic cu abordările constructiviste inițiate și realizate de fenomenologia sociologică sau de neoinstituționalism. Individualitățile și relațiile sunt considerate ca fiind generice, în sensul că sunt eludate multe specificități istorice și contextuale și sunt invocate cu insistență raporturi de determinare și constrângere. Să observăm cum referințele teoretice se fac în mod constant la „om” ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
transcendentală sau de forțele naturale ce pătrundeau în sistemul social. Înaintarea în modernitate va coincide tocmai cu o repoziționare a actorului social într-o cultură ce a realizat transferuri constante de semnificare socială dinspre Dumnezeu spre societate și apoi spre individualități și organizațiile lor. Un asemenea proces nu ne mai apare astăzi ca o evoluție naturală spre o „complexitate” socială mai mare (ce ar rezulta din agregarea sau lupta de interese individuale pentru atingerea unor scopuri naturale odată cu recunoașterea imanenței spirituale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și distribuirea bunăstării, inclusiv consumul, schimbă identitățile personale și stilurile de viață. Modernității nu i-a fost caracteristică o singură diviziune a muncii și nici o structură socială unică. Optând în mod tranșant pentru individualism, modernitatea a creat condiții ca fiecare individualitate să-și realizeze propriile proiecte de viață și identități în cadrul structurilor de apartenență. Relația tensionată dintre individualitate și structură și-a schimbat cursul într-o singură direcție: creșterea autonomiei individuale. De aceea, în timp ce în perioada de dominare a „proiectului iluminist
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
caracteristică o singură diviziune a muncii și nici o structură socială unică. Optând în mod tranșant pentru individualism, modernitatea a creat condiții ca fiecare individualitate să-și realizeze propriile proiecte de viață și identități în cadrul structurilor de apartenență. Relația tensionată dintre individualitate și structură și-a schimbat cursul într-o singură direcție: creșterea autonomiei individuale. De aceea, în timp ce în perioada de dominare a „proiectului iluminist” al modernității, clasele sociale, adică grupurile separate prin granițe economice, sociale și culturale distincte și incluzând persoane
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Individualismul modern a adus cu sine eliberarea treptată și continuă a fiecăruia de structurile integratoare și de tradiție. Grupurile de status, corporațiile sau familiile și-au pierdut o mare parte dintre funcțiile de reproducere a culturii și a privilegiilor sociale. Individualitatea a devenit tot mai proeminentă și tot mai liberă față de constrângerile normelor și valorilor tradiționale. În locul căilor prestabilite ale vieții, s-au multiplicat alegerile și deciziile individuale libere. Fiind forțat să fie liber, individul ajunge să fie forțat să reflecteze
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și deciziile individuale libere. Fiind forțat să fie liber, individul ajunge să fie forțat să reflecteze asupra celor mai multe dintre acțiunile sale cotidiene. Iar odată cu aceasta, insecuritatea și riscurile subiective asociate au instituit noua „stare existențială” de a fi individual ca individualitate. Valorile și regulile considerate ca fiind date, de la sine înțelese și probate „tradițional” devin „virtualizate”, cum ar spune Habermas, adică validitatea lor implicită devine problematică și chestionată, solicită permanent reflecția pentru fundamentarea unui curs al acțiunii. Solicitând tot mai mult
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
social se află în relații de schimburi reciproce; e) recombinarea timpului și a spațiului social pe axa global-regional-local; f) detașarea instituțiilor sociale de contextele localizate, pentru a se cupla cu sisteme extinse și generalizate de tip expert la care fiecare individualitate este așteptată să participe; g) afirmarea individualității, dincolo de constrângeri structurale sau culturale, prin construcția de identități și stiluri de viață bazate pe alegeri și decizii libere și asociate cu multiple incertitudini. Noua știință socială se confruntă astfel cu o nouă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
reciproce; e) recombinarea timpului și a spațiului social pe axa global-regional-local; f) detașarea instituțiilor sociale de contextele localizate, pentru a se cupla cu sisteme extinse și generalizate de tip expert la care fiecare individualitate este așteptată să participe; g) afirmarea individualității, dincolo de constrângeri structurale sau culturale, prin construcția de identități și stiluri de viață bazate pe alegeri și decizii libere și asociate cu multiple incertitudini. Noua știință socială se confruntă astfel cu o nouă agendă ce corespunde modernității reflexive. Este vorba
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se cuvine să mai insistăm. Se consideră adesea că sociologii s-ar referi la așa-numitele „fenomene sociale totale” sau la „totalitățile” în care actorul individual ar fi atât de integrat, încât și-ar pierde orice identitate a sa ca individualitate, ca persoană animată de intenții, scopuri, anticipări, opțiuni, motive sau altele de acest gen. La limită, ne apare doar ca produs al unor „structuri sociale” supraordonate și chiar atotputernice. Ca individ, nu ar fi decât ceea ce structura dictează, iar societatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
În loc să caracterizeze individul pornind de la societate, adică de la sisteme și structuri în care individul nu apare decât cu o ilustrare totdeauna palidă și parțială a unor procese transindividuale, optez pentru acea variantă în care individul se construiește pe sine ca individualitate și, prin aceasta, generează social, împreună cu alții, instituții și organizații, culturi și subculturi; de fapt, tot ceea ce ne apare într-o formă difuză ca societate sau comunitate. În cele ce urmează, voi detalia mai întâi premisele noii abordări, pentru ca apoi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asupra formelor individualizării și asupra problemelor asociate cu acestea. Totodată, s-au făcut referiri la geneza și la modul de constituire a societății moderne, respectiv la „societalizarea” specifică modernității. În modernitate, societalizarea și individualizarea, respectiv integrarea (geneza societății) și separarea individualităților (autonomizarea) au apărut ca procese contradictorii. Primul proces, cel al societalizării, consta în construcția unei unități a societății ca întreg, pe când al doilea era scena de afirmare a unicității unei individualități. Regimurile de organizare socială, economică și politică s-au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societalizarea și individualizarea, respectiv integrarea (geneza societății) și separarea individualităților (autonomizarea) au apărut ca procese contradictorii. Primul proces, cel al societalizării, consta în construcția unei unități a societății ca întreg, pe când al doilea era scena de afirmare a unicității unei individualități. Regimurile de organizare socială, economică și politică s-au diferențiat și ele în epoca modernității în funcție de modul în care promovau integrarea și dominarea societății asupra individualității sau unicitatea specifică a individualității. Fascismul sau comunismul, de exemplu, au optat pentru prima
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a societății ca întreg, pe când al doilea era scena de afirmare a unicității unei individualități. Regimurile de organizare socială, economică și politică s-au diferențiat și ele în epoca modernității în funcție de modul în care promovau integrarea și dominarea societății asupra individualității sau unicitatea specifică a individualității. Fascismul sau comunismul, de exemplu, au optat pentru prima alternativă, centrată pe identitatea corporatistă a statului și pe limitarea diferențierilor individuale, pe când regimurile liberale au creat condiții propice pentru expansiunea individualizării. Disoluția regimurilor comuniste din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al doilea era scena de afirmare a unicității unei individualități. Regimurile de organizare socială, economică și politică s-au diferențiat și ele în epoca modernității în funcție de modul în care promovau integrarea și dominarea societății asupra individualității sau unicitatea specifică a individualității. Fascismul sau comunismul, de exemplu, au optat pentru prima alternativă, centrată pe identitatea corporatistă a statului și pe limitarea diferențierilor individuale, pe când regimurile liberale au creat condiții propice pentru expansiunea individualizării. Disoluția regimurilor comuniste din Europa Centrală și Orientală și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale căror individualizări s-au influențat reciproc. Statul național atribuia individului, prin cetățenie, o primă individualizare în forma identității cetățenești, dar și cadrul de constituire și manifestare al coordonatelor sociale prin care se realizau alte diferențieri individuale. La rândul lor, individualitățile unui stat național consacrau și afirmau caracterul sau specificul național al acestuia. Statul național promova politici de dezvoltare națională și dispunea de un întreg aparat guvernamental ce îl reprezenta în relație cu alte state și asigura coerența și stabilitatea relațiilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sărace sau uitate de istorie. România informală aproape că a devenit sinonimă cu neîmplinirea și rămânerea în urmă, cu abandonarea cronică a bunurilor colective și cu anomia socială. Dincolo de România blamată sau de „spațiul mioritic” ironizat, se află și acele individualități ce se prezintă nu numai ca diferite, ci și ca superioare și acele persoane ce se zbat pentru asigurarea unui trai decent sau care pur și simplu migrează. Rezultă astfel o țară blamată, formată însă și din individualități superioare ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și acele individualități ce se prezintă nu numai ca diferite, ci și ca superioare și acele persoane ce se zbat pentru asigurarea unui trai decent sau care pur și simplu migrează. Rezultă astfel o țară blamată, formată însă și din individualități superioare ce o blamează, printr-o deplină sfidare a mesajului celebru al anticului „paradox al mincinosului”; o țară săracă, formată însă și din acei „noi îmbogățiți” care afișează o opulență sfidătoare... Într-un alt registru, acestor excepții multiplicate li se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]