8,340 matches
-
psihologiei vârstelor alături de psihologia sugarului, a antepreșcolarului, a adolescentului, a adultului, a bătrânului psihologia copilului oferă date relevante pentru caracterizarea multiplă a subiecților educației. Prin raportare la diferitele teorii asupra dezvoltării personalității umane, cu rol în punctarea anumitor aspecte care individualizează fiecare etapă, fiecare ciclu de dezvoltare, fiecare (tip de) individ, vârsta preșcolară poate fi caracterizată în asociere cu: etapa preoperațională a dezvoltării inteligenței 35, reflectată în cele două stadii: * stadiul gândirii simbolice și preconceptuale: 3-4 ani36; * stadiul gândirii intuitive: 4-7
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
conceptuale Orice activitate plasată în sfera umanului presupune voluntar sau involuntar, asumat (într-o măsură mai mare sau mai mică) sau nu, programat sau nu etc. o cale către, un drum deschis către sau în căutarea a..., așadar o perspectivă individualiza(n)tă și, în același timp, reflectând acumulările, valorile, reperele unei comunități/culturi/civilizații. Calea către devine, astfel, totodată modalitatea de accedere la punctul vizat și drumul în sine, deschizător de noi căi, generator de noi acumulări. În planul didacticii
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
juraților etc.); caracteristicile de ordin subiectiv ale copiilor, ale cadrului didactic, ale relației dintre aceștia (intersubiectivitatea) condiționează alegerea unei metode/a unui anumit procedeu în cadrul acesteia în măsura în care se are în vedere optimizarea procesului și tratarea diferențiată a aspectelor care-l individualizează (vezi, de exemplu, utilizarea brainstorming-ului în cazul unor copii care inițial se simt inhibați în a răspunde din cauza feed-back-ului negativ imediat pe care consideră că-l pot primi; alegerea unei metode interactive care să antreneze în echipa de lucru
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de învățământ 239 vizează conținerea de mesaj didactic sau facilitarea transmiterii acestuia în/printr-un anumit mijloc, distincție care poate fi redimensionată în condițiile ancorării acestei tipologii în etapa preșcolarității (prin nuanțarea claselor deja identificate și prin adăugarea uneia care individualizează grădinița ca mediu educativ). Diferențiem, în acest sens: (a) mijloacele de învățământ caracterizate preponderent prin faptul că acestea conțin mesaj didactic: elemente naturale: plante, semințe, viețuitoare (peștișori, broască țestoasă, păsări) etc.; elemente substitutive (tridimensionale sau bidimensionale): jucării, machete, mulaje, modele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
adresează, cum, când etc. 9.1.3. Repere în formarea/exersarea, la copilul preșcolar, a ipostazei de implicare în dialog Dialogul ca modalitate de comunicare a preșcolarilor și a preșcolarului cu adultul/adulții prezintă o serie de trăsături care-l individualizează (în planul etapelor copilăriei) și a căror cunoaștere se constituie în premisă de proiectare și realizare a activităților la această vârstă; astfel, trebuie avute în vedere (în concordanță cu posibilitățile fiecărei perioade de dezvoltare 283): * alternanța replicilor; * atitudinea față de interlocutor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cum ar spune psihologul însuși), căci eul este realitatea personalității dezvoltate, o formă a personalității sociale, ulterioară, în evoluția ontogenetică, celei corporale. "Eul" lui P. Janet este eul conștient de sine; "eul" lui C. Rădulescu-Motru este anticipația primară ce se individualizează și al cărei conținut este emoțional. Primul se află în personalitatea dezvoltată; cel de-al doilea este nucleul personalității, prin urmare, el este atotprezent în structura acesteia. În lucrarea Lecții de logică, filosoful român caracterizează astfel mentalitatea copilului: a) copilul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
piesei. Secvențialitatea și direcțiile de fisurare formate ca urmare a creșterii forței de amprentare. Mărire X 200 100 Propagarea fisurilor se produce prin alunecare laterală, chiar și la limita de indentare, unde apar maxime de fisurare de material. Se pot individualiza cu ușurință secvențele de microfisurare care apar, precum și caracterul periodic al acestora, care păstrează identitatea cu pasul de inscripționare. Analizele SEM efectuate au arătat că fisurile laterale se propagă până la ultima secvență de imprentare care se realizează în zona de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de o a doua „școală” după ce se Întoarce de la școală este un copil nenorocit. Iar școala respectivă nu-i deloc școală. Desigur, avem În vedere și excepțiile, atunci când unii elevi cu posibilități sau talente suportă sau pretind astfel de tratamente individualizate În afara școlii, În familie, la nivelul unor structuri educaționale paralele. Un viitor pianist, matematician, sportiv etc. ar avea nevoie de ceva sprijin de acest tip. Dar a-i obliga pe cea mai mare parte a elevilor - cel puțin În anumite
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mult de cvadruplu față de categoria de vârstă 7-10 ani). Graficul 5. Respectarea signalecticii Sursa: Anchetă realizată în 2005 de CSMNTC în colaborare cu CURS pentru CNA. Contextul cotidian al consumului TV Odată cu creșterea în vârstă, consumul TV al elevilor se individualizează: se uită la TV de unii singuri peste un sfert (25,2%) dintre elevii de 7-10 ani (procent destul de îngrijorător pentru această categorie de vârstă foarte vulnerabilă), peste o treime (37,2%) dintre elevii de 11-14 ani, respectiv majoritatea elevilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este mai violent în zilele de week-end. De asemenea, ne-a interesat, pentru indicatorii violenței, modul în care se repartizează pe anumite intervale orare (așa cum spuneam că zilele săptămânii nu au o scurgere uniformă, dat fiind că ritualurile cotidiene le individualizează tot așa, nu toate perioadele zilei sunt asemănătoare în economia vieții cotidiene). Rezultatele ne-au confirmat interesul, dovedindu-se că, cel mai violent interval orar este, din punct de vedere al frecvenței scenelor de violență, în cazul canalului FK, intervalul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a măsurat vulgaritatea tuturor amorurilor, că ar putea deveni sclavul impulsurilor necontrolate? Marea pasiune taciturnă Îi conferă un aer fatal care dă bine și face ca În priviri să i se citească o strălucire tristă și profundă. Îndrăgostitul Întunecat se individualizează trecând drept singuratic și distant În ochii lumii.1 Așadar, deși ar vrea să contrazică „programul” pasiunii, În realitate, dandy-i nu sunt total scutiți de ea. Doar că marile patimi amoroase se consumă În secret, disimulate abil. E dizgrațios
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În 1997, În timp ce În 1990 ap...rea luminoasă reflecție a lui Jacques Rupnik, L’Autre Europe [Cealalt... Europ...], lucrare-cheie despre criza și sfîrșitul comunismului În Europa Central.... Pe ling... raritatea lor, sintezele istorice franceze despre ț...rile din Est se individualizau și prin faptul c... Își Însușeau geopolitică rezultat... dup... Ialta. Astfel c... un fel de barier... bibliografic... separă ț...ri care aveau totuși În comun o mare parte din istoria lor contemporan.... Cel care voia, de exemplu, s... cunoasc... istoria
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
luptă împotriva forțelor antagoniste", L.V. Mises, Socialismul..., www.mises.ro, p. 200. 857 David Miller-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000, p. 518. 858 Prin natura umană înțelegem totalitatea caracteristicilor fizice și mentale ale omului, care-l individualizează în cadrul general al lumii fizice. Nu confundăm conceptul de natură umană sau caracter uman cu cel de natură în sensul de alcătuire a lumii vii. Deci, natura umană face parte din natură, intercondiționându-se cu aceasta. Prin conceptul de "natural
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
viu grai, care circulă Într-o societate. Această constatare a generat o bogată literatură de specialitate, marcată de numeroase controverse referitoare la specificitatea conținutului povestit. Conținutul Cea mai mare parte a savanților consideră că mitul este o povestire care se individualizează prin teme epice, eroi și un decor specifice. Din această idee, aproape unanim acceptată de un segment al specialiștilor, derivă o altă caracteristică - prestigiul social al miturilor. Acestea ar beneficia de un statut aparte, față de alte tipuri de povestiri, tocmai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ordinii și instituțiilor sociale etc. Însă odată cu „școala franceză” (Durkheim și discipolii săi) și, mai ales, cu antropologii funcționaliști, relația dintre mit și societate a devenit criteriul principal de definire și analiză a fenomenului mitologic. Din această perspectivă, mitul se individualizează (altfel spus, este „autonom” În raport cu alte forme de povestire sau cu alte moduri de simbolizare) prin faptul că Îndeplinește o funcție socială. Așa cum remarca un specialist În mitologia greacă, „antropologii funcționaliști consideră că textul ca atare este lipsit de sens
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dar asemenea Înregistrări nu sunt prin ele Însele rituri” (p. 37); e) caracterul non-instrumental: deși include elemente de tehnică, ritul nu are scop tehnic, nu se construiește printr-o relație imediată Între mijloace și scopuri. Margaret Mead (1973b, pp. 87-95) individualizează ritul prin: a) intensitatea aparte a trăirilor, În raport cu alte acțiuni repetitive; b) caracterul social al comportamentelor rituale; c) perceperea ca un instrument de contracarare a situațiilor de criză; d) caracterul tradițional; e) caracterul conștient al participării („o acțiune nu este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
propune șase note caracteristice (formalismul, tradiționalismul, invarianța, respectul regulilor, simbolismul sacral, aspectul performativ), iar D. Kertzer (2002, pp. 9-11) identifică patru note definitorii (caracterul structurat, simbolismul, fixitatea, dramatismul). La rândul său, R. Grimes (1990, p. 14) susține că ritul se individualizează prin 15 trăsături (performat, formalizat, repetitiv, colectiv, standardizat, tradițional, serios, condensat, simbolic, idealizat, dramatic, paradigmatic, mistic, adaptativ, deliberat). Într-una dintre cele mai minuțioase analize ale acestor criterii E. Rothenbuhler (1998, pp. 7-25) identifică următoarele dimensiuni definitorii: a) acțiunea: „Ritul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În general cunoscut, au un caracter mai puțin formalizat, permit o mai mare libertate de performare și includ elemente de negare a ordinii sociale. Dintr-un alt punct de vedere J. Honnigmann (1964, p. 82) sugerează ideea că ceremoniile se individualizează prin caracterul elaborat, complex și solemn, În timp ce riturile „par a se referi În principal la necesitatea, obligatorie din motive normative sau psihologice de a adera, temporar, la reguli deja formulate referitoare la comportamente expresive sau magice” (comentarii asupra acestor distincții
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și obișnuințele, eticheta, ritualizăriletc "Ritul și obișnuințele, eticheta, ritualizările" În acest sens, numeroase studii abordează limitele conceptului de ritual. Altfel spus, ele dezbat posibilitatea (sau dificultatea) de a integra În categoria riturilor și alte forme de manifestare socială, care se individualizează și ele prin caracterul repetitiv și stereotip, prin funcții sociale sau psihologice și prin faptul că sunt codate de o anumită tradiție sau convenție socială. În această discuție, prima disctincție care trebuie făcută este Între obicei (custom, coutume) și obișnuință
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
există un acord nici În ceea ce privește elementele componente ale sistemului magic. Unii autori folosesc adesea termenii magie și vrăjitorie ca sinonimi. Alții disting Între magia (care include și vrăjitoria) din societățile simple și vrăjitoria din societățile europene medievale și postmedievale. Unii individualizează diferitele forme de exercitare a magiei - precum vindecarea magică, divinația, vrăjitoria, În timp ce alții le identifică sub o singură denumire (de obicei, fie magia, fie vrăjitoria). Unii autori consideră cultele magico-religioase drept elemente componente ale sistemului magic, alții le individualizează, tratând
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Unii individualizează diferitele forme de exercitare a magiei - precum vindecarea magică, divinația, vrăjitoria, În timp ce alții le identifică sub o singură denumire (de obicei, fie magia, fie vrăjitoria). Unii autori consideră cultele magico-religioase drept elemente componente ale sistemului magic, alții le individualizează, tratând, spre exemplu, șamanismul sau voodoo ca sisteme autonome, uneori chiar ca o formă specifică de religie. Din rațiuni didactice, consider că riturile magice pot fi grupate, În funcție de obiectivele lor, În câteva familii: rituri de vindecare, rituri de divinație, vrăjitoria
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a Răului. Vrăjitoria a fost transformată În unealta Dracului...” (A. Saunders, 1995, p. 149). Conform modelului consacrat de autoritățile ecleziastice ale Europei secolului al XV-lea ( În special prin celebrul manual Malleus maleficarum, publicat În 1486), vrăjitoria diabolică s-ar individualiza prin câteva note specifice: a) pactul cu Diavolul; b) repudierea lui Isus; c) Întâlniri nocturne secrete; d) curse (de obicei, În zbor) nocturne; e) orgii nocturne, sacrificii, de obicei infanticid și acte de canibalism; f) profanarea Euharistiei și a crucifixului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
atacuri din afară (P.D. Joralemon, 2001, p. 14032; vezi alte definiții În M. Balzer, 1996, p. 1183; G. Harvey, 2003, p. 18). Practicile șamanice au fost atestate la aproape toate societățile simple studiate de etnografi: ele sunt Însă mai clar individualizate În Siberia, Asia Centrală, Japonia și Coreea, America de Nord și de Sud și la unele societăți africane. Mircea Eliade (1997) susține că toate cultele șamanice au În comun sistemul de selectare a șamanului: a) un spirit se manifestă Într-o persoană și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
oricând stările extatice. Resursele neoșamanilor sunt astfel orientate spre Împlinirea personală, și nu spre servirea comunității. Caracteristici generale ale magieitc "Caracteristici generale ale magiei" Parcurgerea diferitelor familii de acte magice ne permite identificarea notelor definitorii prin care acest sistem se individualizează. Caracterul activ La baza magiei stă intenția (și convingerea care o susține) că prin inițiative individuale sau de grup se poate influența mersul fenomenelor naturale și al evenimentelor sociale. De aici derivă una dintre principalele note definitorii ale magiei: existența
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și, odată cu aceasta, un ansamblu de tehnici de controlare a fenomenelor naturale și supranaturale. În felul acesta, magia devine „puternică și periculoasă, deci antisocială, ilegală, clandestină” (Ph. Steven Jr, 1996, vol. IV, p. 1228). Cei care dețin asemenea puteri se individualizează prin caracteristici bine definite: a) nu sunt integrați În sistemele sociale uzuale: adesea nu intră În mecanismele de Înrudire comune, locuiesc Într-un spațiu de la periferia geografiei locale și pot fi rătăcitori din loc În loc, pot suferi excomunicări și condamnări
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]