2,965 matches
-
esențială a sunetelor limbajului uman, constând în aceea că sunt purtătoarele unei anumite funcții a sunetului - sunt legate de o anumită semnificație. În acest sens, sunetul este interpretat nu ca un sunet luat separat ci ca fonem, ca unitate fonologică indivizibilă, care prin funcția de semnificare păstrează însușirile fundamentale ale laturii sonore a limbajului. „Îndată ce sunetul încetează să fie semnificativ, rupându-se de latura sonoră a limbajului - spune Vîgotski - el își pierde însușirile proprii limbajului uman” (207; p.12). În vorbirea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a componentelor; domeniul sau sfera lor lexicală, puterea lor de sugestie; 3. efectele stilistice scontate de autor. Motivul literar - este un component de bază al structurii operei literare; - este modalitatea de realizare a temei din opera literară; („Tema unei părți indivizibile se numește motiv.” Ț B. Tomașevski); - poate fi socotit un (pre)text în alcătuirea operei literare;(ex: un număr simbolic, un subiect, un personaj, o formulă care se repetă în momente variate ale aceleiași opere literare etc.) - se recunoaște după
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Structură a construcțiilor, în perioada 1962-2000. După însăși afirmațiile sale, apostolatul la acest institut a însemnat pentru domnia-sa „o cotitură fundamentală în viață și profesiune”. Cursul predat se distingea printr-o filozofie specială, conceput ca o „disciplină unică și indivizibilă de structuri, destinată prin concepție viitorului arhitect al timpului nostru”, a cărei realizare „a făcut ca școala românescă de arhitectură să se situeze de partea progresului și a originalității”. Pentru studenții arhitecți, cursul de Teoria Structurilor în Arhitectură sa constituit
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
forma originară a particulei unice. Materia (care nu este decât atracție și respingere), așadar, un instrument al Voinței Divine, va dispărea, iar existența se va reduce, din nou, la "minte pură", i.e., Spirit. Această întoarcere la unicitatea și non-raționalitatea particulei indivizibile, plasată de poetul american, într-un viitor îndepărtat, dar previzibil: Pe masura ce se consolidează, nebuloasele, cu o viteză acumulativa prodigioasa, se adună spre centrul lor general - și acum, cu velocitatea electrică de o mie de ori mai mare, proporțional cu dimensiunea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
anumita simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență"7, nu putea decât să adere la poziția celui care susținea că funcția artei este să recupereze, prin reflecție și simbolizare, acel "irezistibil impuls"8 caracteristic vieții, în virtutea căreia aceasta este continuă, indivizibila invenție de nou, și să-i confere o formă, deci o ordine, în care spiritul să înscrie "propria să libertate"9. Intenția creatoare a scriitorului armonizează imaginile, ideile, simbolurile, sensurile operei, într-un tot unitar și le înzestrează cu un
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
poetul "Corbului", este o amplificare a intuiției, prin care poetul primește atingerea "conștiinței cosmice", fără a-și pierde, totuși, memoria fizică. La rândul lui, bergsonismul pornește și el de la ideea muzicii că esența a lucrurilor: durată, i.e., creația continuă și indivizibila de nou, așa cum o trăim în noi, evocă o analogie directă cu melosul: Să ascultăm o melodie și să ne lăsăm legănați de ea: nu avem oare percepția clară a unei mișcări care nu este atașată de nici unui mobil, al
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
legănați de ea: nu avem oare percepția clară a unei mișcări care nu este atașată de nici unui mobil, al unei schimbări fără că nimic să se schimbe? Schimbarea îi este suficientă, este lucrul însuși. Și poate dura în timp, este indivizibila: daca melodia s-ar opri curând nu ar mai fi aceeași masă sonoră; ar fi alta, la fel de indivizibila 48. Este un mod specific de a vedea și interpreta lucrurile ce transcende orice formă de conștiință umană și nu poate fi
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
al unei schimbări fără că nimic să se schimbe? Schimbarea îi este suficientă, este lucrul însuși. Și poate dura în timp, este indivizibila: daca melodia s-ar opri curând nu ar mai fi aceeași masă sonoră; ar fi alta, la fel de indivizibila 48. Este un mod specific de a vedea și interpreta lucrurile ce transcende orice formă de conștiință umană și nu poate fi exprimat în limbajul obișnuit. Viziunea este, ea însăși, o realitate vie, inteligibila, deosebită de orice alte forme materiale
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
componente: una politică și una religioasă. Filmer a fost inspirat pe de o parte de autori scolastici precum Bellarmin, Suarez și Luis de Molina, pe care îi citează, și pe de altă parte de Jean Bodin. Conceptul bodinian al suveranității indivizibile este la fel de important pentru Filmer ca și ideea originii patriarhale 38. În plus, Filmer împrumută de la Bodin multe exemple și date istorice care îi permit să argumenteze împotriva guvernării democratice. În concepția sa, oamenii nu au fost niciodată liberi sau
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de armată și de birocrație, fapt ce presupunea o limitare de facto a puterii regale. În afară de asta, regele nu putea ridica impozite fără aprobarea parlamentului, iar aceasta constituia o divizare a suveranității fiscale, principiu care nu corespundea cu ideea suveranității indivizibile a lui Bodin. După ruptura de catolicism, suveranul englez deținea și funcția de șef al Bisericii Anglicane, iar aceasta constituia o marcă în plus a suveranității, în raport cu descrierea dată de Bodin. Acest ultim atribut al suveranității engleze era și punctul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
vieții? Prin ce mecanism acționează rugăciunea asupra noastră? Aici, părăsim domeniul observației și intrăm în cel al ipotezei. Ipoteza, chiar cea aparent întâmplătoare, este necesară pentru progresul cunoașterii. Trebuie să ne amintim, în primul rând, că omul este un tot indivizibil, alcătuit din materie și din conștiință. El se crede independent de mediul său material, adică de univers, de cosmos, dar, în realitate, nu poate trăi rupt de acesta. Omul este legat de mediu prin nevoia neîncetată de a respira și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Gestionarea afacerilor publice în scopul asigurării interesului public de către instituții solicită o guvernare eficientă, coerentă și dreaptă. Prin interese publice cu caracter general, adresate tuturor cetățenilor, întregii colectivități, sau prin interese publice speciale adresate unei anumite localități, vom înțelege interesele indivizibile ale unei comunități pentru satisfacerea cărora sunt furnizate bunuri publice. De foarte multe ori însă, din cauza mecanismelor ineficiente de identificare și gestiune a problemelor comunităților, majoritatea autorităților publice se confruntă cu dificultăți de natură politică, financiară, tehnologică, organizațională în organizarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de osanale la adresa URSS este înlocuit, sec, de un prim articol ce zice trufaș că: "România este republică socialistă. Republica Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la orașe și sate, suveran, independent și unitar. Teritoriul său este inalienabil și indivizibil". Nu se mai vorbește despre marele eliberator care ar fi făcut posibilă existența noastră ca stat. Nu se mai insistă pe spiritul conflictual care opunea clasa muncitoare celorlalte categorii sociale, ci se arată că toate împreună construiesc socialismul, creând condițiile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fost ridicată de reprezentanții Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR). Pornind de la structura pe naționalități a populației țării, precum și de la tradiția constituțională a secolului XX, textul legii noastre fundamentale prevedea că "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil" (art. 1), iar "limba oficială este limba română" (art. 13). Faptul că aproape 90% din populația țării era formată din români, i-a făcut pe legiuitori să considere îndreptățite prevederile celor două articole menționate. UDMR, afirmând că este reprezentanta politică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
excludere a grupurilor minoritare, deoarece termenul de "minorități naționale" era folosit în același text pentru a desemna minoritățile etnice. Această prevedere a declanșat opoziția reprezentanților minorității maghiare față de întregul text constituțional 7. România era de asemenea un "stat unitar și indivizibil", formulare prin care se încerca împiedicarea oricărei tendințe regionaliste sau federaliste întrucât, la acea vreme, spectrul secesionismului plana în mod imaginar, iar majoritatea a considerat că acesta trebuia combătut prin mijloace instituționale și constituționale, nelăsându-i nicio portiță deschisă. Dreptul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
-se pe noțiunea unei singure entități politice, pretinzând loialitatea universală din partea tuturor subiecților sau cetățenilor și posedând o autoritate deplină altfel spus, suveranitate în cadrul limitelor teritoriale. Statul național modern de tip clasic se baza pe principiul că suveranitatea sa era indivizibilă și că ea trebuia să se concentreze într-un singur centru pentru a fi exercitată corespunzător; această idee a reprezentat un rezultat al circumstanțelor nașterii sale, care a implicat aducerea unor teritorii foarte largi sub conducerea unui singur centru, prin
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
contextul procedurii de modificare a Constituției și anume integritatea statului vs. autonomiile locale. Citind legea fundamentală observăm două articole importante pentru integritatea teritorială, anume articolele 1 si 152: Articolul 1: "(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil." Articolul 152: "(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii." Așadar, Constituția arată că prin procedura
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Citind legea fundamentală observăm două articole importante pentru integritatea teritorială, anume articolele 1 si 152: Articolul 1: "(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil." Articolul 152: "(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii." Așadar, Constituția arată că prin procedura de revizuire a legii fundamentale nu pot fi operate modificări de natură a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, 2007. Stanomir, Ioan, Nașterea Constituției. Limbaj și drept în Principate până la 1866, Editura Nemira, București, 2004. Șaguna, Andreea, Vasile Blaga: PDL nu negociază caracterul național, indivizibil al României, publicat 26 martie 2013, online la http://adevarul.ro. Tănăsescu Elena Simina, "Regionalizarea în România și implicațiile sale la nivelul cadrului legislativ", comunicare în cadrul seminarului Implicații ale înființării regiunilor în România, septembrie 2002. Tănăsescu, Simina, "The President of
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
ideologie / 247, 251, 256 ierarhie / 108, 201 imperativ / 17, 31, 205, 215, 253, 256 imperiu / 13, 27 independență / 42, 48, 55, 199, 201, 219, 223-224, 227-229, 281 individ / 58, 63, 99, 121, 167, 169, 198, 217, 236-238, 240 individualism / 12 indivizibil / 19, 24, 31, 155, 211, 268, 295 intelectual / 22, 107, 112, 130 internațional / 187, 200, 202, 244, 269 istorie / 11, 41, 122, 129, 131, 175, 254-255, 263, 292 Î împărat / 11 împărțire / 98, 105, 135, 141, 269, 274 împroprietărire / 15
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
22 Madalina Mitan, Iohannis: Nu putem face legislatia privind regionalizarea pana in 2014, publicat 25 martie 2013, online la http://www.ziare.com/klaus-johannis/pnl/iohannis-nu- putem-face-legislatia-privind-regionalizarea-pana-in-2014-1226256, accesat aprilie 2013. 23 Andreea Șaguna, Vasile Blaga: PDL nu negociază caracterul național, indivizibil al României, publicat 26 martie 2013, online la http://adevarul.ro/news/politica/vasile-blaga -pdl-nu-negociaza-caracterul-national-indivizibil-romaniei-1 5151765100f5182b8551e8ba/index.html, accesat aprilie 2013; Alina Brebenel, Emil Boc acuză Guvernul că face regionalizare în interesul policienilor, nu al regiunilor, publicat 6 februarie 2013, online
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
1.588/2011). 17 În prezent votul este secret (potrivit art. 133 alin.5 Constituție) și hotărârile se motivează (potrivit Legii nr. 317/2004). 18 Art. 152 din Constituție stabilește: "(1) Dispozițiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. (2) De asemenea, nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a unui inspirat, ci pe autoritatea proprie și inalienabilă, spunând: «Eu și Tatăl una suntem» (In 10, 30), adică Eu sunt Dumnezeu. Așadar, persoana lui Cristos este fundamentul adevărat al întregii Sale învățături”. Prin urmare, El este Evanghelia iar Evanghelia indivizibilă este El cu Biserica Sa, cu Apostolul Său Petru, cu sacramentele Sale, cu Crucea Sa. Are vreun rost să discutăm dacă morala Evangheliei ar avea precedente în Confucius, în Buda sau în operele grecilor antici? Oare are precedente Bunavestire a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
există în lucrurile individuale, esența există în obiecte, adevăratele „substanțe“ sunt lucrurile materiale concrete percepute prin simțuri 4. atomism = sistem de cugetare materialist-mecanicist, dezvoltat în antichitate, pentru care tot ce există este compus din particule materiale foarte mici, eterne, neschimbate, indivizibile, în continuă mișcare, numite atomi 5. cinism = concepție filozofică care ignora ostentativ morala și conveniențele sociale general acceptate 6. constructivism = orientare estetică, apărută după 1918 în artele plastice, literatură și muzică; coboară creația artistică la nivelul unui tehnicism pur, golind
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
departe. Atomii au mase diferite. De exemplu, atomul de hidrogen este cel mai ușor. Atomul de fier este mult mai greu decât atomul de hidrogen, iar atomii de uraniu sunt și mai grei. Tradus din limba greacă, termenul atom înseamnă indivizibil. Acesta era tabloul general al materiei până la începutul secolului al XX-lea, tablou ce se constituie în teoria atomică a materiei. Teoria atomică a materiei a fost confirmată de experimente spectaculoase, directe, care au permis să se măsoare masa diferitelor
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]