1,248 matches
-
se găsește În Gimle („Adăpostul Focului”): acolo vor sta șirurile de viteji, și se vor bucura de o fericire veșnică (trad. după Mastrelli, 1951). Odată cu Încheierea noului ciclu, Începe unul nou și totul ia forma unei veșnicii dinamice. În religia indo-europeană, zona sacrului și a suveranității (Înțeleasă aici nu În sens militar) era guvernată În mod egal de două divinități majore, foarte diferite una de alta. Acest lucru este evident mai alesîn religia indiană, unde pe această poziție Îi găsim pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
războinice. Rezultatul acestui proces este trecerea celor doi suverani ai primei funcții În cea de-a doua, cea militară. Astfel, cade distincția, altminteri solidă, Între sfera sacra și cea războinică, În avantajul celei din urmă, iar tripartitismul inițial al panteonului indo-european evoluează spre bipartitism: pe de o parte, Aesir (prima și a doua funcție), de cealaltă parte, Vanir (moștenitori ai celei de-a treia funcții, cea economică). Tyrxe "Tyr" este reprezentat fără o mână. Tradiția povestește că, atunci când zeii au vrut
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
au În comun o Însușire ciudată: odată aruncate, ele se Întorc ca un bumerang În mâna zeului. În India, această minune este atestată mai târziu, În Mah³bh³rata, dar asemănarea celor trei mituri ne permit plasarea lor cu ușurință În perioada indo-europeană, În care Încă se mai foloseau rudimentare arme de aruncat; cele trei mituri Încearcă să scutească zeii de limitele clare ale acestor arme: odată lansate, lăsau luptătorul dezarmat. Thorrxe "Thorr", la fel ca Odin și Tyrxe "Tyr", aparține grupei Aesiri-lor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reprezentat cu un membru viril mare (simbol rezervat fecundității) și oferă muritorilor pace și plăceri fiind invocat atunci când se celebrează căsătorii. Urmează Thorrxe "Thorr" care este propriu-zis zeul războiului și deci reprezentant al celei de a doua funcții (În termeni indo-europeni), cea militară. Explicația pe care o dă Adamxe "Adam" referitor la el și la Wotan (= Odin) este În mod cert explicația pe care trebuie să i-o fi dat Însoțitorii săi suedezi care puteau să identifice funcțiile unui Van (Freyrxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trebuie să amintim că, după cum În religia germanică, În epoca istorică, s-a trecut de la tripartitism la un bipartitsm esențial, la fel și În zona structurilor sociale au avut loc procese asemănătoare de simplificare și Încorporare. Într-adevăr, În cultura indo-europeană tripartitismul era prezent și În viața socială, nu În sensul existenței castelor, ci În sensul unei analizări și identificări a Întregii societății conform celor trei funcții ale sacrului, războiului și economicului; acestea se concretizau În tripartitismul exercitării activității sacerdotale, militare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dar analoage. A fost așadar marele merit al lui Dumézil (1958) de a fi pus În lumină faptul că, Într-un poem eddic, Rígsthula, există urme clare ale conceperii societății Într-un mod cât se poate de asemănător cu cel indo-european pe care Îl regăsim păstrat cu fidelitate În India (și În Iran). Acest poem povestește că zeul Heimdallrxe "Heimdallr", călătorind sub numele de Rígrxe "Rígr", „Rege”, a fost primit de către doi soți; acesta a lăsat femeia gravidă, care a adus
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ceea ce o leagă indiscutabil de Njördr. În plus, se poate ca sistematizarea genealogică ce Îl vedea pe Njördr ca tată al lui Freyrxe "Freyr" și Frejya să fie mai degrabă târzie (așa cum consideră Puhvel, 1988, p. 205), pentru că, În tradiția indo-europeană, a treia funcție - cea economică - este acoperită constant de două divinități majore, strâns Înrudite dar asimetrice. Este ceea ce se Întâmplă În India cu gemenii N³satyaxe "Na>satya", dintre care unul este fiul Cerului, iar celălalt al unui muritor; În Grecia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Freyja"! Ești o nelegiuită și un monstru de răutate, căci zeii te-au surprins cu fratele tău (trad. Mastrelli, 1951). Promiscuitatea sexuală este, de altfel, tipică personajelor celei de-a treia funcții. 10. DIVINITĂȚILE MINORETC "10. DIVINITĂȚILE MINORE" În panteonul indo-european, alături de divinitățile majore, exista un număr mare și nedefinit de divinități minore, fiecare dintre ele (evident, cu excepția celor trifuncționale) fiind Încadrată unei anumite funcții și legată adesea de zeii majori. De exemplu, la Roma, În templul lui Jupiter Capitolinul, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Aesir-i se vor Întoarce să domnească, la fel cum și În India YudhiÌÚhira se va Întoarce la domnie. Această analogie Între un mit germanic și unul indian nu poate fi Întâmplătoare: ea trebuie să-și fi avut originea În religia indo-europeană, desființându-se astfel clar cunoscuta opinie conform căreia orice reflecție escatologică ar fi străină. Dimpotrivă, această reflecție, chiar dacă se găsește Într-o formă primară, a existat cu siguranță și a avut un caracter esențialmente optimist: după o victorie inițială a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
după o victorie inițială a răului și o Întâlnire care, la prima vedere, pare a-i pecetlui triumful, În final, binele este menit să Învingă, dând naștere unei epoci a inocenței și a bucuriei. Alături de divinitățile proprii fiecărei funcții, religia indo-europeană cunoștea și divinități care acționau În legătură cu toate funcțiile, astfel Încât pot fi numite, fără a greși, trifuncționale. Exemplul tipic este cel al romanului Ianusxe "Ianus" care veghează asupra Începutului oricărei activități, nefiind deci legat de o funcție anume. Și religia germanică
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ideea că Heimdallrxe "Heimdallr" ar patrona și Începutul, și sfârșitul oricărei realități, ar cădea atunci și comparația făcută de Dumézil Între acest zeu germanic și BhșÌma, un personaj care, În Mah³bh³rata, Îl reprezintă pe zeul Dyau¡, precum și ipoteza că panteonul indo-european ar deține un zeu trifuncțional căruia i se puneau În seamă astfel de sarcini. De altfel, chiar și cercetătorii cei mai apropiați de Dumézil (vezi, de exemplu, Littleton, 1973, p. 136) au trebuit să admită că trăsăturile comune ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Vom concluziona, În final, că Heimdallr patrona doar Începuturile și că, prin această funcție, este imediat comparabil cu Ianusxe "Ianus" și cu divinități vedice precum Savitarxe "Savitar" și Aditixe "Aditi": importanța și sacralitatea Începutului erau foarte puternic simțite În culturile indo-europene. Alături de Aesir, Vanir și o serie de forțe demonice, existau În panteonul german și alte categorii supranaturale, dintre care ne vom limita la a-i aminti pe uriași, care, În izvoarele mai vechi, apar ca ființe demoniace, dar care aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
adesea o formă „nesângeroasă”, cel puțin În cazurile În care cunoaștem detalii; acestea se desfășurau fără vărsare de sânge, victima fiind Înecată sau spânzurată. Ne putem gândi că acest lucru nu este Întâmplător, ci reflectă o tradiție destul de veche, probabil indo-europeană, având În vedere că același lucru se Întâmplă și la alte popoare indo-europene; de exemplu, În cazul celor două sacrificii umane care au avut loc la Roma În 228 și 216 Î.Hr (cf. Plutarh, Marcellus, III, 4, și Livius
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se desfășurau fără vărsare de sânge, victima fiind Înecată sau spânzurată. Ne putem gândi că acest lucru nu este Întâmplător, ci reflectă o tradiție destul de veche, probabil indo-europeană, având În vedere că același lucru se Întâmplă și la alte popoare indo-europene; de exemplu, În cazul celor două sacrificii umane care au avut loc la Roma În 228 și 216 Î.Hr (cf. Plutarh, Marcellus, III, 4, și Livius, XXII, 57, 6), victimele au fost Îngropate de vii. Nu trebuie totuși generalizată
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
5. Obiceiuri, rituri, sărbători 506 3. Dezvoltarea istorică 514 1. Perspectiva istorică 514 2. De la origini la secolul al III-lea d.Hr. 515 4. Parsismul 526 Bibliografie 537 EUROPA PRECREȘTINĂ Religia indo-europenilor (Enrico Campanile) 549 1. Metodologia reconstrucției religiei indo-europene 549 1. Ideologia indo-europeană 549 2. Izoglose lexicale 551 2. Zeii primei funcții 551 3. Zeul celei de-a doua funcții 555 4. Zeii celei de a treia funcții 556 5. Clasele sociale și sacerdoțiul În lumea indo-europeană 558 6
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
506 3. Dezvoltarea istorică 514 1. Perspectiva istorică 514 2. De la origini la secolul al III-lea d.Hr. 515 4. Parsismul 526 Bibliografie 537 EUROPA PRECREȘTINĂ Religia indo-europenilor (Enrico Campanile) 549 1. Metodologia reconstrucției religiei indo-europene 549 1. Ideologia indo-europeană 549 2. Izoglose lexicale 551 2. Zeii primei funcții 551 3. Zeul celei de-a doua funcții 555 4. Zeii celei de a treia funcții 556 5. Clasele sociale și sacerdoțiul În lumea indo-europeană 558 6. Sacrificiul 560 Bibliografie 563
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
reconstrucției religiei indo-europene 549 1. Ideologia indo-europeană 549 2. Izoglose lexicale 551 2. Zeii primei funcții 551 3. Zeul celei de-a doua funcții 555 4. Zeii celei de a treia funcții 556 5. Clasele sociale și sacerdoțiul În lumea indo-europeană 558 6. Sacrificiul 560 Bibliografie 563 Religia slavilor și a balticilor (Enrico Campanile) 565 1. Religia slavilor 565 1. Izvoare 565 2. Culte naturaliste? 567 3. Zeii principali 569 4. Tripartitism slav? 572 6. Lumea de „dincolo” 574 7. Sacerdoțiul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
î.C., Orientul Mijlociu antic a cunoscut o invazie pe mare a popoarelor cunoscute sub numele de „popoarele mării”. Faraonul Ramses al III-lea (1184-1153 î.C.) amintește o victorie asupra acestor popoare care intenționau să invadeze Egiptul. Ele au origine indo-europeană, deci asociate într-o oarecare măsură cu instalarea populațiilor grecești, și înrudite în partea orientală a Mediteranei, în special în jurul Mării Egee. Probabil, filistenii despre care vorbește Biblia fac parte din această undă de invazii. S-au stabilit lângă mare și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
după traversarea unui spațiu populat cu limite. Limita îl închide pe om mai întâi în spațiul precisului. Problema este cum să parcurgem apoi treptele precisului, pentru a ajunge la lucrurile vagi. Anexe SEMANTISMELE RADICALULUI *PER ȘI COMPLEXUL PERATOLOGIC În limbile indo-europene în general și în cea greacă în special, radicalul *perdeține un loc extrem de important. Dar în ciuda marii sale productivități, deci a diversității formelor create pe acest radical, coerența sensurilor sale este remarcabilă. Vastele familii de cuvinte create pe acest radical
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ca un mit viu. II. La originea civilizațiilor Specialiștii în mitologie și filologii cad de acord când afirmă că vinul se află la originea civilizațiilor. Pe lângă rădăcina sanscrită vêna (iubit), prezentă în etimologia cuvântului "vin" în diferite limbi de origine indo-europeană, societățile antice considerau fructul viței de vie ca fiind o băutură civilizatoare. Asemenea religiilor păgâne din jur, tradiția biblică a sacralizat vinul și a făcut din el un dar al lui Dumnezeu (Geneza, 27: 28). Scriptura ne învață că utilizarea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
zeul vedic Varuna, iar regele Numa, succesor al lui Romulus, ar fi o imagine nouă a lui Mithra. Cele trei triburi primitive ale Romei ar simboliza, de asemenea, împărțirea societății în preoți, soldați și țărani, organizare întâlnită și la popoarele indo-europene. Aceeași simbolistică o întâlnim și în cazul celor trei mari divinități romane, care sunt Jupiter (funcție de conducere), Marte (funcție războinică) și Quirinus (funcție de producție). Triada romană Jupiter-Marte-Quirinus (adică Varuna și Mithra, Indra, și zeii Asvin în India vedică) este înlocuită
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în Panteonul grec). Dictatorul Aulus Postumius instituie o nouă triadă pe Aventin 14 (Mons Aventinus), una din cele șapte coline ale Romei: zeița Ceres, zeul Liber și consoarta sa Libera (respectiv zeița Demeter, Dionisos și Kore la greci). Ideologia tripartită indo-europeană se regăsește în societatea celtică divizată în druizi (clasa suverană), cavaleri (clasa războinică) și plebe (clasa productivă). O întâlnim de asemeni în organizarea societății medievale în oratores (clerul), bellatores (noblețea), laboratores (a treia stare) și poate chiar, ca și ultim
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cele din țară, cât și cele din afara granițelor ei. Cum este privită de străini folcloristica românească și, în genere, folclorul nostru? Ce lucruri deosebite ați descoperit în toți acești ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului că este extraordinar de frumos, de dinamic și extrem de sugestiv. Ansamblurile noastre, îndeosebi grupurile folclorice din mediul rural, au fost elogios primite atât de specialiști, cât
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]