3,556 matches
-
de radioterapie, în ceea ce privește rata de control local a tumorii. Uneori, chimioterapia se efectuează preoperator sau înaintea tratamentului iradiant pentru a micșora dimensiunea tumorii primare canceroase localizate în cavitatea orală sau orofaringian. Această conduită se numește chimioterapie neo-adjuvantă sau chimioterapia de inducție. În unele cazuri, se face astfel posibilă chirurgia radicală de o amploare mai mică, extirpând mai puțin țesut. Însă, cele mai multe studii efectuate au arătat că această chimioterapie neo-adjuvantă are un efect redus asupra ratei de vindecare a cancerului. Chimioterapia (adesea
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
practic. METODA EXPLICAȚIEI Metoda explicației, formă a expunerii, constă în dezvăluirea de către învățător a esențialului noii probleme: Explicația presupune o dezvăluire a adevărului pe baza unei argumentații deductive. Cu acest prilej, se pun în mișcare operații logice mai complicate precum inducția, deducția, comparația, sinteza, analiza, analogia. Accentul cade, totuși, pe receptare și mai puțin pe interpretarea cunoștințelor."<footnote Cucoș, Constantin, 2005, Teoria și metodologia instruirii, în vol. Modulul psiho-pedagogic, Învățământ la distanță, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, p. 194. footnote
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
științei, toate abordările realiste clasice lasă de dorit. Preocuparea pentru indivizi ca fiind unitățile potrivite de analiză și cauzele eficiente ale tuturor acțiunilor politice este lăudabilă și perfect compatibilă cu prescripția raționalist-critică a individualismului metodologic. Faptul că se bazează pe inducție pentru a-și justifica descoperirile rămâne însă problematic, iar eșecul de a-și ordona explicațiile cauzale în forme sistematice, deductive nu le oferă posibilitatea de a demonstra că toate concluziile lor stau în picioare nu numai din întâmplare, ci și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
m, cum m (metrul) este definit astfel ca o pulsație propriu-zisă (un front) cu valori stric individualizate. Terapiile convenționale sunt realizate prin acțiunea de tip farmaceutic (biochimic), naturist inclusiv ori prin proceduri de stimulare artificială: electrică (prin diverse proceduri de inducție a unor curenți electrici din biofizica fizioterapie medicinii alopatice), magnetică (prin introducerea bolnavului într-un câmp magnetic variabil constant în același mod) și/sau pulstonică (bio/laserterapie, fitoterapie, homeopatie etc.). Prin aceste practici toate efectele BEMP (biochimice, electrice, magnetice, pulstonice
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
în majoritatea cazurilor faptul că bolile pot fi rezultatul unor decompensări energo informaționale pulstonice generate de disfuncții mult mai puțin cunoscute cu adevărat, decât îngăduie aparența să decelăm. În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre mecanismul (major) de inducție primară prin unde hertziene (electromagnetice) al afecțiunilor cardio-vasculare, al tumorilor maligne dominate de cancer (locul întâi, respectiv al doilea ca frecvență a morbidității și mortalității mondiale), dar induse constant în același mod: de stres, alimentația superrafinată și dominată de conservanți
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
pe baza unor imagini concrete, ale observațiilor. Mimico-gesticulația și felul în care se manifestă deficientul de auz în cadrul activitățiilor conduc la concluzia că gândirea în imagini nu este lipsită de unele forme elementare de raționament inductiv, deductiv și analogic. Dacă inducția și deducția ar fi absente, nu s-ar putea forma nici imaginea generalizată. Totuși, gândirea în imagini a deficientului de auz permite prea puțin evoluția principalelor calități care se realizează la auzitor prin cuvânt ca: discernământ, caracter critic, suplețea, rapiditatea
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
interes istoric, căci „casta hindusă nu este decât sinteza unor elemente prezente pretutindeni, prelungirea și, Într-un fel, desăvârșirea unor direcții schițate peste tot, Înflorirea unică a unor tendințe universale” (ibidem). După modelul lui Tocqueville, care trage Învățăminte fundamentale, prin inducție, din studierea democrației americane, Bouglé consideră că analiza asupra Indiei constituie o experiență crucială pentru teoria sociologică și mai cu seamă pentru cercetarea proprietăților generale ale ierarhiei. A. P. & BOUGLE Célestin (1969), Essai sur le régime des castes, Paris, PUF (prima
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
după modelul timid-timiditate), sintactic (schimbarea regimului unor cuvinte; de exemplu, după modelul unor construcții impersonale: este/rămîne de făcut au apărut construcții neacceptate de limba literară: trebuie de făcut, merită de făcut. Din perspectiva lingvisticii discursului, analogia se înrudește cu inducția și cu comparația și exploatează efecte importante de sens, prin punerea în relație a unui fapt problematic cu unul mai bine cunoscut. Din această perspectivă, discursivă, procedeul reprezintă o activitate de revelare a asemănărilor structurale și calitative a două discursuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de revelare a asemănărilor structurale și calitative a două discursuri, dar și una de reformulare, încît analogia desemnează și un fenomen al actului de interpretare, o manifestare a activității generale ce deosebește unitățile pentru ca apoi să le utilizeze. V. argumentare, inducție. SAUSSURE 1916; COȘERIU 1994; DSL 2001; BUSSMANN 2008 MB ANTIFRAZĂ. Preluată de a n a l i z a d i s c u r s u l u i din retorică, noțiunea de "antifrază" vizează modalitatea de a expune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Pornind de aici, s-a constituit o retorică argumentativă care distinge trei tipuri principale ce țin de ethos, de logos și de pathos, ceea ce dovedește recursul la o tradiție analitică cu pornirea în opera aristotelică. V. argumentare, concluzie, demonstrație, etos, inducție, logos, pathos. D. FILOZ. 1978; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. IO ARGUMENTARE. Faptul de a prezenta argumente pentru a susține o opinie sau o concluzie reprezintă argumentarea (sau argumentația). Din perspectiva redării cu mijloacele limbii, argumentarea este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ulterioară, elementele care asigură unitatea, coerența și distinctibilitatea. Desigur, acest tip discursiv are numeroase specii și varietăți din perspectiva componentelor și a modului lor de structurare, dar aceasta nu presupune imposibilitatea raportării lor la o schemă unică. V. argument, demonstrație, inducție, inferență, persuasiune. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. IO ARHEOLOGIE. Cuvîntul arheologie a fost pus în relație cu discursul și cu a n a l i z a d i s c u r s u l u
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structurii discursului și de corelare a enunțurilor componente. Această analiză, direcționată în mare parte de latura cognitiv-semantică a discursului, antrenează și numeroase iar, uneori, foarte complexe aspecte sintactice, care solicită în multe cazuri apelul la structura de adîncime. V. inferență, inducție, silogism, definiție. VARO - LINARES 2004. IO DEFINIȚIE. Remarcată și folosită frecvent, definiția a fost atent analizată de Aristotel, de stoici și de alți logicieni antici, care i-au atribuit un rol important în organizarea și în comunicarea cunoștințelor, în construirea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
r s u l u i, generalizarea comportă mai multe aspecte: 1) ca manieră de realizare a discursului, 2) ca trăsătură ce caracterizează anumite tipuri de discurs și 3) ca principiu de obținere a unor opinii despre discurs. V. argumentare, inducție. DUBOIS 1973 ; D. FILOZ. 1978; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO GESTICĂ. Conceptul "gestică" desemnează totalitatea gesturilor și mișcărilor, voluntare sau involuntare pe care un locutor le folosește în actul de comunicare. Alături de mimică, privire și diferitele posturi corporale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
precum eu, aici, acum etc.) și reprezintă, pentru stilul direct, elementele prin care locutorul raportează la sine situația de comunicare. V. cvasiindicator, deictic, referință. BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN INDUCȚIE. În mod obișnuit, "inducția" este considerată o manieră de raționare ce urmează o cale diferită aceleia întîlnite în cazul deducției, întrucît rațiunea face trecerea de la singular și particular la general. Sub denumirea inducție se cuprind de fapt mai multe procese
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
etc.) și reprezintă, pentru stilul direct, elementele prin care locutorul raportează la sine situația de comunicare. V. cvasiindicator, deictic, referință. BENVENISTE 1966; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN INDUCȚIE. În mod obișnuit, "inducția" este considerată o manieră de raționare ce urmează o cale diferită aceleia întîlnite în cazul deducției, întrucît rațiunea face trecerea de la singular și particular la general. Sub denumirea inducție se cuprind de fapt mai multe procese logice și cognitive, care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1994; DSL 2001; VARO - LINARES 2004. RN INDUCȚIE. În mod obișnuit, "inducția" este considerată o manieră de raționare ce urmează o cale diferită aceleia întîlnite în cazul deducției, întrucît rațiunea face trecerea de la singular și particular la general. Sub denumirea inducție se cuprind de fapt mai multe procese logice și cognitive, care, redate cu mijloacele limbii, realizează organizări discursive variate și antrenează semnele lingvistice sub diferite aspecte ale funcționării lor (prin desemnare, prin semnificație sau prin sens). Ca metodă cognitivă, inducția
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
inducție se cuprind de fapt mai multe procese logice și cognitive, care, redate cu mijloacele limbii, realizează organizări discursive variate și antrenează semnele lingvistice sub diferite aspecte ale funcționării lor (prin desemnare, prin semnificație sau prin sens). Ca metodă cognitivă, inducția participă la construirea cunoașterii și la amplificarea ei, pornind de la date și fenomene particulare, ceea ce implică raportarea cuvintelor (prin desemnare) la aceste date și fenomene, și ajungînd la realizarea noțiunilor (conceptelor și categoriilor), încît cuvintele sînt antrenate în redarea semnificațiilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fapte la concepte sau de la consecințe la principii, construcția cognitivă fiind și o construcție lingvistică (de semnificați). Rezultatul acestei construcții este întotdeauna o concluzie (o consecință a unui raționament), reprezentînd o formă de generalizare. Structura logică a raționamentului realizat prin inducție nu este la fel de riguroasă ca cea specifică deducției, deoarece ea este o deprindere a minții ce urmează maniere multiple de operare. Uneori, inducția a fost apreciată ca fiind o o argumentare caz cu caz, proces prin care se atribuie proprietăți
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
concluzie (o consecință a unui raționament), reprezentînd o formă de generalizare. Structura logică a raționamentului realizat prin inducție nu este la fel de riguroasă ca cea specifică deducției, deoarece ea este o deprindere a minții ce urmează maniere multiple de operare. Uneori, inducția a fost apreciată ca fiind o o argumentare caz cu caz, proces prin care se atribuie proprietăți unui grup de obiecte, după ce au fost constatate empiric pentru fiecare dintre elementele grupului (fiecare din grupul x are următoarele proprietăți și, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o idee în legătură cu trăsăturile grupului respectiv. În mod obișnuit, nu se au însă în vedere toate elementele grupului și nici toate proprietățile comune, încît mintea realizează generalizări ce se află în parte sub imperiul relativității. Fenomenul devine evident atunci cînd inducția presupune argumentarea de la parte la întreg, partea fiind un eșantion reprezentativ pe baza căruia se trage o concluzie asupra întregului. Se poate însă stabili că acest tip de argumentare include ca specie argumentarea caz cu caz, deoarece se urmează în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
căruia se trage o concluzie asupra întregului. Se poate însă stabili că acest tip de argumentare include ca specie argumentarea caz cu caz, deoarece se urmează în principiu aceeași cale în ambele situații. Fiind o metodă de construcție a cunoașterii, inducția este implicit o metodă de construcție a științei și, desigur, și a științei limbii (lingvisticii). În acest mod, sînt vizate înseși taxinomiile ce se pot opera în cadrul unei limbi istorice, fiindcă toate noțiunile supraordonate sînt rezultatul inducției în raport cu cele de la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
construcție a cunoașterii, inducția este implicit o metodă de construcție a științei și, desigur, și a științei limbii (lingvisticii). În acest mod, sînt vizate înseși taxinomiile ce se pot opera în cadrul unei limbi istorice, fiindcă toate noțiunile supraordonate sînt rezultatul inducției în raport cu cele de la nivelurile inferioare. Astfel, stilurile individuale se unesc prin trăsăturile lor comune într-un stil funcțional, dar, în vreme ce fiecare stil individual este realizat ca atare și este concretizat în texte, discursuri și enunțuri, stilul funcțional, ca secțiune a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursuri și enunțuri, stilul funcțional, ca secțiune a limbii, este o formă conceptuală, concretizabilă numai indirect prin stilurile individuale, iar nu printr-o formă proprie. În termeni sociolingvistici, situația ilustrează raportul dintre idiolecte și sociolect, acesta din urmă reprezentînd rezultatul inducției ce pornește de la situațiile singulare oferite de celelalte. Cînd este orientat spre redarea cunoașterilor, întrucît acestea sînt deseori realizări ale proceselor inductive, discursul este corelat, în mod firesc, prin structură și prin conținut, atît în structura de adîncime (a gîndirii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
concretizează în faptul că adevărul unei propoziții (sau unei judecăți) rezultă din relația cu alte propoziții (judecăți) al căror adevăr este recunoscut. De aici rezultă, pe de o parte, că inferența este o activitate de raționare care are drept specii inducția și deducția (și, eventual, alte modalități de a trage concluzii, precum abducția) și, pe de altă parte, că ea realizează un transfer al valorii de adevăr de la propozițiile în care este recunoscut (sau verificat) la o altă propoziție, prin relația
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, acesta fiind singurul în măsură să ofere toate reperele și indiciile contextuale, fie ele lingvistice sau nonlingvistice. V. deducție, discurs, enunț, inducție. ENESCU 1985; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. IO INFLUENȚĂ. În mod obișnuit, cuvîntul influență semnifică acțiunea exercitată de cineva sau de ceva asupra cuiva sau a ceva, modificîndu-i componența, structura, manifestările etc. P. Charaudeau a valorificat
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]