5,610 matches
-
descifrare, ele le redau o coerență semnificativă atunci când actorii se simt aproape de marasm. Pe lângă aceasta, ele oferă etnologului un tablou sinoptic al efectelor unei globalizări care împletește imaginarul cu constrângerile obiective și indică un fel de pistă hermeneutică. Capitolul 3 Industrializare, dezindustrializare* Laurent Bazin Cercetările realizate asupra întreprinderii și a raporturilor de muncă au permis instituirea unor problematici, experimentarea și confruntarea unor metode de investigație care constituie tot atâtea achiziții epistemice ale disciplinei. Progresele științifice au avut loc în prelungirea unei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
reconsiderarea problematicilor științifice elaborate în alte conjuncturi, reexaminarea instrumentelor de observație și a categoriilor de analiză. Înainte de toate, ar putea fi necesar să revenim pe scurt asupra orientărilor științifice care au ghidat modul în care antropologii au înțeles fenomenele de industrializare și dezindustrializare în societăți diferite. O a doua etapă este consacrată cercetării nivelelor pertinente de evidențiere a evoluțiilor conjugate ale politicului și economicului. Reflecția angajată aici încearcă să surprindă câteva din traducerile lor cele mai semnificative în Franța în cursul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Franța în cursul ultimilor ani. Obiectivul este de a schița noi ipoteze de cercetare și de a desprinde pornind de la ele unele consecințe privind metoda de investigație în antropologie. (Dez)Învestiri etnologice Disciplina a început să se preocupe de fenomenele industrializării în special în Africa Centrală sub dominația colonială britanică atunci când s-a definit ca antropologie a schimbării sociale. Această antropologie s-a interesat în anii treizeci de trecerea de la un mod de viață "tradițional" tribal, în limbajul anglo-saxon al timpului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a impus în atenția cercetătorilor: abia către anii șaptezeci și optzeci antropologii au început să se intereseze cu adevărat de raporturile stabilite în interiorul uzinelor sau întreprinderilor. Totuși, problematica formulată încă din anii treizeci consta, desigur, în observarea schimbărilor induse de industrializare și urbanizare. Putem atribui acestei origini una din axiomaticile stabile ale disciplinei, în sânul căreia calificativele urban și industrial apar întotdeauna ca indisociabile. Această antropologie industrială și urbană incipientă, precum și curentele pe care le va genera ulterior vor rămâne axate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
parțial evacuate în afara câmpului de analiză, de vreme ce sunt abordate aproape exclusiv din unghiul rezistenței, al reacției, al revoltei sau al aculturației. Începând din anii treizeci, apare deci în antropologia britanică un curent care reunește în același timp temele schimbării sociale, industrializării și urbanizării. În schimb, fracțiunea francofonă a disciplinei nu a acordat decât foarte recent atenție acestui tip de obiecte. Notăm, desigur, lucrările lui G. Balandier de la mijlocul anilor cincizeci. Dar interesul său pentru muncitorii din cartierele africane ale orașului Brazzaville
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care se consolidează de douăzeci de ani, se manifestă mai ales prin înmulțirea și generalizarea legăturilor contractuale dintre instituțiile statului și colectivitățile teritoriale apărute în urma descentralizării, pe de o parte, și a nebuloasei organizațiilor, asociațiilor și cluburilor, pe de alta. Industrializare, dezindustrializare, reconversii industriale: iată ansamblul vieții sociale și politice a indivizilor și a colectivelor care îl alcătuiesc în strânsă legătură cu transformările operate în sfera economică. Numeroase linii de cercetare își fixează ca obiectiv analizarea efectelor transformărilor economice asupra vieții
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de alt fel) defavorabile companiei; din 1952, ea inițiază o reconversie: • se lansează în plantații industriale, redeschide vechile culturi de palmieri rămase în paragină în timpul anilor de război și, îndeosebi, deschide plantații noi de palmieri selecționați. Uzinele sale corespund acestei industrializări a producției agricole: ele au acum capacități de până la 1 000 t; • această mișcare de revenire la plantațiile industriale este însoțită de abandonarea progresivă a culturii naturale a palmierilor (pe care se sprijinea aproape exclusiv înainte). Exploatarea palmierului sălbatic nu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Finanțelor. Îndepărtarea lui din acest post în 1977 (odată cu alți cinci miniștri dintre cei mai importanți ai guvernului) este în general atribuită descoperirii de către Houphouët-Boigny a amplorii deturnărilor de fonduri, realizate în mare parte printr-o suprafacturare a programului de industrializare a zahărului din nordul Coastei-de-Fildeș. "Coasta-de-Fildeș nu are nevoie de hoți", ar fi spus președintele cu puțin înaintea remanierii ministeriale excepționale: la scurtă vreme după venirea lui Konan-Bédié la președinția republicii și timp de mai multe luni, un cotidian aflat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
făcut vreo vizită în sat între plecarea inițială și întoarcerea definitivă din ultimii ani. * Abrevierile sunt stabilite de noi (n.t.). ----------------------------------------------------------------------- MOTIVE ECONOMICE ÎN ANTROPOLOGIE Întreprindere și mondializare 4 1 6 5 Cuvânt înainte Retrospective și perspective Întreprindere și mondializare Industrializare, dezindustrializare Economie și colonizare Congo, 1961 248 247 Bibliografie
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
resimțită în perioada anilor 1884-1910 și pe teritoriul țării noastre. Lupta împotriva filoxerei a însemnat în final lupta pentru apariția viticulturii moderne în România, întrucât locul butășirii ca metodă simplă și ieftină îl ia altoirea, iar pepinierele de viță și industrializarea producerii materialului săditor devine o necesitate în practica viticolă. În ultimii 25-30 de ani viticultura țării noastre a înregistrat un proces de transformare radicală, cunoscând în prezent o dezvoltare fără precedent. S-a trecut la organizarea științifică a producției viticole
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
mici funcționari și negustori). Mentalitatea oamenilor Renașterii prezintă și antagonismul declarat dintre orășeni și țărani, ultimii fiind considerați persoane grosolane, ignorante și demne de dispreț. Relația se accentuează, regiunile rurale devin dependente de orașe. Prin dezvoltarea mijloacelor de producție, prin industrializare, ca-racterul individual al muncii dispare, se produce o concentrare a maselor de muncitori. Muncitorii formau o clasă considerată viabilă doar atât timp cât își găseau un loc de muncă, atât timp cât participau la acumulări de capital. Prin apariția "Manifestului Partidului Comunist" (1848) este
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
este produsul muncii. Nu orice muncă produce opere. Opera întrunește calități durabile, personale, morale, configurări de materiale în vederea satisfacerii dorinței estetice și pentru suscitarea acestei dorințe. A trăi într-o civilizație înseamnă a fi solicitat de opere. Engels afirma că industrializarea i-a să-răcit pe producători și i-a îmbogățit pe patroni. Ideea că producția industrială amplifică exploatarea capitalistă a dominat o perioadă îndelungată. Detractorii capitalismului susțineau că: industria nu sporește bunăstarea muncitorilor, proletariatul fiind ruinat de apariția mașinii; sistemul de
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
din urmă a integrat noi societăți în piața mondială, dar asta nu înseamnă neapărat că le-a și transformat. Odată ce capitalul industrial a preluat controlul, expansiunea capitalistă a devenit totuși capabilă să joace un rol progresist (deși brutal) în inițierea industrializării. Cea mai însemnată moștenire a ideilor lui Marx poate fi regăsită la nivel paradigmatic. Dat fiind faptul că forțele economice fundamentale ale schimbării nu țineau seama de granițe, Marx a reîndreptat atenția asupra naturii transnaționale a relațiilor internaționale (Merle 1982
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
după războiul opiumului. Acumularea de capital la scară internațională este canalizată în principal prin intermediul împrumuturilor internaționale. Aceste împrumuturi plasează surplusul de capital și, datorită condițiilor care le însoțesc, sporesc cererea străină de bunuri de la țările care oferă împrumuturi și determină industrializarea forțată a beneficiarilor, pentru a plăti dobînzile. Investirea masivă în infrastructură (căi ferate) are un scop similar. Pînă la urmă, expansiunea va folosi mijloacele violenței politice și fizice, așa cum se întîmplă în revoluții și războaie. "Imperialismul este expresia politică a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
din secolul al XIX-lea, Friedrich List, care a pledat pentru măsuri de protecție, care să permită industriilor germane incipiente să devină competitive în raport cu producția britanică. Soluția adoptată de Comisia Economică pentru America Latină a Națiunilor Unite (CEAL) a fost numită industrializare în vederea substituirii importului (ISI), care s-a dovedit în scurt timp insuficientă pentru această sarcină. Conținutul teoriilor dependenței Dependența se referă la condiționarea internă a anumitor formațiuni sociale de către integrarea lor individuală în economia capitalistă mondială sau în diviziunea internațională
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
legitimarea populară și asigurarea bunăstării. Statul bunăstării nu înseamnă doar o creație generoasă a unor oameni politici luminați, atunci cînd respectiva țară cunoaște o perioadă de înflorire. Unele state europene ale bunăstării au apărut din încercarea de a face posibilă industrializarea, fără a disloca ordinea politică existentă. Nu întotdeauna a mers. Bismarck a reușit în același timp să coopteze clasa muncitoare și să promoveze o politică mercantilistă fățișă, printr-o politică de integrare a Germaniei într-un sistem concertat, în care
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pe interacțiunea față în față în formarea realității sociale, există tendința să ignore partea pe care instituțiile sociale ca familia, religia și economia o joacă în formarea comportamentului uman. Interacționismul de asemenea tinde să ignore forțele sociale majore, astfel ca industrializarea, care sunt dincolo de relația față în față, dar care influențează serios atât cantitatea de stabilitate socială cât și măsura schimbării în societate. 3.5. Micro și macrosociologia: o sinteză posibilă 3.5.1. Efectele simultane ale funcției, conflictului și interacțiunii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
oamenii rezolvă problema asigurării nevoilor de bază ale vieții: hrana, îmbrăcămintea și adăpostul. Concentrându-ne în principal pe variațiile componentelor structurii sociale, vom examina pe scurt cinci dintre pattern-urile de subzistență primare: vânătoarea și culesul, pastoralismul, horticulturalismul, agriculturalismul și industrializarea (Lenski, G. și Lenski, J., 1982). 4.6.1. Tipuri de structuri sociale Cea mai veche și mai simplă structură socială este cea găsită în societățile de vânători și culegători care sunt cel mai adesea grupuri nomade care de obicei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
alte statusuri cum sunt ocupația, etnicitatea, originea familiei și averea. Cele mai complexe structuri sociale se găsesc în societățile industriale, care, așa cum am menționat la începutul tratării acestei probleme, devin cel mai răspândit tip de societate în lumea de astăzi. Industrializarea este un pattern de subzistență extrem de productiv în care mașinile și uneltele puternice sunt puse în funcție de surse noi de energie, cum ar fi combustibilul fosil, care îndeplinesc o bună parte din muncile ce erau făcute înainte doar cu mâna. Drept
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o descreștere în cantitatea generală de inegalitate socială. Astfel, statusul dobândit înlocuiește în bună măsură pe cel atribuit și, în consecință, astfel de statusuri ca rasa sau originea familiei încep să scadă în importanță. Dar toate acestea nu înseamnă că industrializarea este capătul drumului. Astăzi câteva din țările cel mai dezvoltate sunt considerate ca societăți postindustriale. În capitolul 12 vom discuta mai mult despre posibilitățile fascinante ale acestui nou pattern al subzistenței care aduce o structură socială și mai complexă. 4
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
secundar mai mare. În realitate, în mod tipic un grup secundar mare include mai multe grupuri primare. Cele mai multe organizații formale sunt grupuri secundare în care se dezvoltă întotdeauna și grupuri primare. Istoric, grupurile secundare au proliferat odată cu modernizarea societății. Înaintea industrializării, oamenii petreceau cel mai mult din timpul lor în grupuri primare mici, informale, centrate în jurul familiei, vecinilor sau bisericii. Astăzi oamenii intră în contact cu mult mai mulți oamenii și de cele mai multe ori acest contact este impersonal, centrat pe educație
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societăți conțin mai mult decât două generații care trăiesc împreună în aceeași rezidență. Creșterea numărului familiilor nucleare. Deși familiile nucleare au fost totdeauna forma primară de familie, familia extinsă a fost mai comună în trecut decât este astăzi. Odată cu răspândirea industrializării, familiile extinse au devenit mai rare. Câteva motive au cauzat această tranziție. Primul, deși "multe mâini" sunt resurse economice în societățile preindustriale în care agricultura și micile ateliere formau economia, ele au devenit "mai multe guri de hrănit" în societățile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lume depersonalizată. Activitatea economică. Așa cum am văzut, familiile în trecut erau economic mult mai independente decât sunt astăzi. O proporție mare din populație trăia în gospodăriile proprii si produceau hrana de care aveau nevoie precum și încă multe alte lucruri trebuincioase. Industrializarea a transformat funcția economică a familiei de la pro-ducție la consum. Multe familii devin dependente de un angajament în afara familiei pentru a obține venitul necesar care le permite să cumpere mai mult decât să producă lucrurile de care ei au nevoie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de câteva sute de ani modificări dramatice au loc în mărimea, compoziția și structura pe vârste a populațiilor umane. Așa cum încercăm să demonstrăm, acestea sunt atât cauze cât și consecințe ale altor schimbări sociale importante astfel ca urbanizarea, modernizarea și industrializarea. Ne referim apoi la modul în care forțele sociale pe care le-am discutat de-a lungul întregului nostru demers, se combină și produc schimbarea societății. Deoarece problemele sociale constituie consecințele esențiale, definitorii ale oricărei schimbări sociale, din perspectiva paradigmei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deja din perioada adolescenței, ca regulă generală, se muncea programul de lucru complet pentru o zi. Într-o astfel de societate conceptul de adolescent nu prea avea sens și, de fapt, un astfel de concept nici nu a existat înaintea industrializării. Conceptul de bătrân este de asemenea în mare măsură o invenție a erei industriale. Cu mortalitatea ridicată care a existat înaintea industrializării, muncitorii mai în vârstă (adică, oamenii de 30, 40 sau 50 de ani) au făcut loc destul de repede
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]