5,050 matches
-
În Irlanda și 14,2 În Italia 12. Mentalitatea sink-or-swim* Cum de s-a lăsat America, țara tuturor oportunităților, să alunece pe locul cel mai de jos printre națiunile dezvoltate - și cu mult În urma Europei din punct de vedere al inegalității câștigurilor și al sărăciei? Răspunsul, la această Întrebare, poate fi găsit În concepția noastră despre cum unii oameni se Îmbogățesc În timp ce alții rămân săraci. Noi americanii, În general, am adoptat o atitudine laissez-faire despre afaceri și comerț. Dacă oferim tuturor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
țeluri personale fără amestecul guvernului”, În timp ce numai 34% dintre aceștia spun că „este mai important ca guvernul să garanteze că nici o persoana nu trăiește În sărăcie”18. Fără Îndoială, mitologia frontierei joacă un rol important În Înțelegerea atitudinii americanilor față de inegalitate și sărăcie. Dar există probabil și o fațetă mai puțin plăcută a acestei chestiuni. Rasismul, spun un număr crescând de comentatori, nu poate fi exclus În Întregime din rezultatele studiilor. Dacă privim mai profund, vom vedea că mulți americani asociază
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o lungă tradiție a statutului ereditar și transmisiei lui - unele din țările europene Încă mai au regi și regine -, sunt mai obișnuiți să vadă societatea Împărțită În clase și sunt mai Înclinați să accepte ideea intervenției guvernamentale pentru a redresa inegalitatea. Pe continent - mai puțin În Marea Britanie -, piața nu este considerată sacrosanctă ca În America. Există opinia potrivit căreia, dacă sunt forțele pieței lăsate libere, sunt deseori inechitabile și, prin urmare, trebuie să fie Îmblânzite. Redistribuirea guvernamentală, sub forma transferurilor și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
anii ’90 a fost de numai 39% din salariul mediu, În timp ce În Uniunea Europeană era de 53%22. În Statele Unite ale Americii ajutorul de somaj este mai puțin generos decât În Uniune. Diferența dintre modul european și american de a adresa inegalitățile și de a Îmbunătăți calitatea vieții, poate fi văzută cu adevărat În domeniul beneficiilor familiale. Statele Unite ale Americii sunt una dintre cele trei țări industrializate din lume, care nu au legiferat concediul de maternitate sau de paternitate. Chiar mai rău
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din plasa de securitate socială În favoarea unei economii de piață mai liberale, cei 455 de milioane de cetățeni ai săi s-ar putea vedea Împovărați cu genul de probleme sociale acute prezente În Statele Unite ale Americii, de la o mai mare inegalitate, la creșterea sărăciei, a criminalității și a populației penale. Este un preț ridicat, dacă luăm În considerare faptul că modelul american nu numai că nu a dus la o creștere reală a numărului locurilor de muncă, dar a Împins milioane
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cheltuielile pentru consumul personal și adaugă apoi munca domestică neretribuită. Apoi ei scad activitățile care au În primul rând rolul de a micșora pierderile, cum ar fi sumele cheltuite pe crimă, contaminarea mediului inconjurator și accidente. ISEW face ajustări pentru inegalitatea veniturilor și epuizarea resurselor naturale 52. GPI include multe dintre aceste criterii, dar adaugă valoarea muncii voluntare În comunitate și deduce pierderea de timp liber 53. FISH măsoară șaisprezece indicatori socioeconomici incluzând mortalitatea infantilă, abuzul copiilor, nivelul de sărăcie al
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
infantilă, abuzul copiilor, nivelul de sărăcie al copiilor, sinuciderea printre adolescenți, consumul de droguri, rata abandonului școlar, câștigurile săptămânale medii, șomajul, procentul de persoane care au asigurări de sănătate, sărăcia printre persoanele de vârsta a treia, omorurile, calitatea locuinței și inegalitatea veniturilor 54. IEWB ia În considerare factori cum ar fi rata economiilor familiale și acumularea de capital tangibil cum ar fi proprietățile imobiliare, care măsoară nivelul de securitate pentru viitor 55. Întrebarea cât de precis măsoară și monitorizează PIB-ul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tău va fi ruina civilizației. Ei și-au imaginat o lume a competiției și a luptei implacabile, În care cei mai puternici vor câștiga, iar restul vor fi subjugați sau lăsați deoparte. Jean-Jacques Rousseau În Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni, publicat În 1755, a scris: Prima persoană, care, după ce a Înconjurat o parcelă de pământ, s-a hotărât să spună aceasta este a mea și a găsit oameni suficient de naivi ca să Îl creadă, a fost adevăratul fondator
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Project, The Pew Research Center for the People and the Press, iunie 2003, pp. 8, 108. 14. Ibidem, p. 108. 15. Glazer, Nathan, „Why Americans Don’t Care About Income Inequahty”, lucrare prezentată la seminariile asurpa politicii sociale și de inegalitate, 11 februarie 2002, pp. 9-10. 16. Ibidem, p. 10. 17. Ibidem, p. 5; Inglehart, Ronald, 1990 World Values Survey. 18. „Views of a Changing World”, The Pew Global Attitudes Project, p. 8. 19. Bernstein, Robert, „Poverty, Income See Slight Changes
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în sine, ci le compară mereu cu ale celorlalți. Oamenii sunt extrem de grijulii dacă raportul dintre efortul și răsplata prestației lor este egal cu raportul dintre efortul și răsplata semenilor. Afirmația tare a teoriei este că, atunci când indivizii constată o inegalitate între respectivele raporturi, ei vor face totul pentru a stabili sau restabili egalitatea. Așadar, în teoria echității, nu mărimea costurilor și beneficiilor în sine contează, ci raportul dintre ele în comparație cu ceilalți. Dacă - la aceeași intensitate și calitate a muncii - cineva
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
încurajate și susținute de autoritățile oficiale, inclusiv printr-un cadru juridic care să avantajeze toleranța. Vom vedea în secțiunea ce urmează cât de actuale sunt aceste cerințe, cu deosebire ultima, prin care se încearcă în numele multiculturalismului contracararea a însuși efectului inegalității de statut social. Thomas F. Pettigrew (1997) a constatat printr-o anchetă pe aproape patru mii de cetățeni din Europa că reducerea prejudecății față de alte grupuri culturale (inclusiv imigranți din Africa și Asia) este corelată nu numai cu numărul de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de color-blind (ignorarea faptului că există diferențe marcante între rase și etnii și miza pe cultura comună și variabilitatea la nivel de individ) dezavantajează etniile non-albe în ceea ce privește educația, locurile de muncă etc. Fără politici programatice din partea statului de a corija inegalitățile sociale acumulate în timp, ele nu se pot anula sau măcar ameliora în mod natural. Așa cum remarcă și A. Giddens (2000), în Europa, tendințele inegalitare sunt și mai îngroșate. Aici se adaugă împrejurarea că, mai cu seamă acolo unde minoritățile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
necesar pentru realizarea sarcinii să se mute un obiect mai greu dintr-un loc în altul, această sarcină le revine băieților din grup. La o primă vedere, diferențierile de care vorbim aici sunt pasibile de conflicte (deoarece introduc o anumită inegalitate în grup); la o privire mai atentă, observăm că tocmai aceste diferențieri au proprietatea de a structura grupul, de a produce ierarhii și roluri. Identificăm astfel în cadrul grupurilor roluri diferite care se combină între ele și devin factori importanți în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un președinte de Republică, capabil să o mântuiască! Nu-ți mai rămâne nici un loc de refugiu, decât propria ta conștiință traumatizată de prostia înconjurătoare. „În fața morții - spune autorul - se urlă sau se tace”. În fața unei lumi strâmb construite, plină de inegalități și nedreptăți te apropii virtual de sinucidere. Dar nu poți ceda și nu poți lăsa loc imperfecțiunii sociale să triumfe pe cadavrul tău, chiar dacă „natura umanității chinuită și contradictorie, generează finalmente pesimism”. Și totuși, autorului, în final, îi scapă și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
privit parcă mai cu îngăduință în Răsărit, un „rău” preferabil marelui păcat - „Fiindcă - zicea Sfântul Apostol Pavel - mai bine este să se căsătorească, decât să ardă” -, care coboară cu o treaptă mai jos raportul dintre Dumnezeu și Adam și statuează inegalitatea dintre bărbat și femeie - „Femeilor, fiți supuse bărbaților voștri, precum se cuvine în Domnul” [Coloseni, 3, 18] și are menirea să disciplineze senzualitatea și să ducă la înmulțire) și realizarea cuplurilor (prezența Doamnei fiind o trebuință) în primele două epoci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ca semnificație valorică plenitudinii. Pentru existențialiști, omul, fiind unic ca persoană, este „singur-În-lume”. După filosofia creștină, persoana umană nu este niciodată singură, ci În comuniune cu celelalte persoane sau În comuniune cu Dumnezeu (D. Stăniloaeă. Dar existența nu este egală. Inegalitatea ei este dată de faptul că persoana nu-și poate realiza niciodată propria sa existență, fie datorită faptului că, nefiind singură În lume, ea depinde de celelalte persoane cu care trebuie să se pună de acord, cedând, renunțând, făcând compromisuri
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt, de regulă, negative ca efecte. Mai este un aspect care trebuie menționat. Nu toate persoanele reușesc, În decursul vieții lor, să realizeze toate etapele de formare ale Eului, mai sus descrise. De aici rezultă, printre altele, și diferențele sau inegalitățile dintre oameni. Evoluția În ceea ce privește perfecțiunea sufletească și morală a unei persoane este o condiție esențială a acesteia. Modelele negative sau antimodelele pot duce la efecte dintre cele mai nedorite pentru individ, dar concomitent și pentru societate. În absența formării Supra-Eului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de a fi În sine și pentru sine. Leonhardt, studiind modelele de personalitate și viața indivizilor, vorbește despre tipurile de personalități accentuate, evitând astfel să le suprapună categoriei afecțiunilor psihopatice, din nosologia clinico-psihiatrică. Acestea sunt modele de personalitate caracterizate prin inegalitate, imprevizibilitatea reacțiilor emoționale, particularități de gândire, de acțiune, comunicare și conduită. 2. Tipologiile morale Tipurile morale de oameni sunt poate printre cele mai vechi din istoria clasificărilor tipologice ale personalității. Elementul de referință al clasificării este caracterul individului: felul său
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Un asemenea exemplu este dat de confiscarea averilor celor bogați și redistribuirea lor săracilor. Un alt exemplu este dat de conflictul dintre intelectuali și muncitori etc. Se poate spune că la baza prejudiciului, din punct de vedere psihosocial, stă și inegalitatea dintre oameni, deși aceasta este un fapt natural pe care nu mai este necesar să-l explicăm. Ori, inegalitatea dintre oameni creează atitudini, fie de respect, fie de adversitate, cu toate consecințele lor. Istoria a dovedit că o societate nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de conflictul dintre intelectuali și muncitori etc. Se poate spune că la baza prejudiciului, din punct de vedere psihosocial, stă și inegalitatea dintre oameni, deși aceasta este un fapt natural pe care nu mai este necesar să-l explicăm. Ori, inegalitatea dintre oameni creează atitudini, fie de respect, fie de adversitate, cu toate consecințele lor. Istoria a dovedit că o societate nu poate evolua, nu poate aspira către progres, decât prin cooperare și nu prin revoluții, răsturnări, reforme artificial-utopice. Cei buni
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
relațiile sale cu ceilalți și cu lumea. Constituindu-se, în felul acesta, ca o doctrină, dar și ca o formă de acțiune morală, noua ideologie iluministă, care cuprindea in nuce ideile unei igiene mintale, recunoștea existența a numeroase probleme, conflicte, inegalități și nedreptăți sociale, militând pentru ameliorarea sau chiar lichidarea acestora. Din păcate, însă, soluțiile propuse au avut un caracter de reforme utopice, transformând măsurile de igienă mintală în sisteme de reprimare și discriminare socială cu efecte nefaste. Aceste aspecte s-
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
minore, neresimțite ca atare de bolnav; un teren psihosomatic fragil, sensibil, propice dezvoltării unor boli; c) variațiile patologice ale normalului sunt reprezentate prin următoarele aspecte: trăsături patologice de personalitate de tip schizoid, paranoic, obsesiv, fobic, isteric etc.; dificultăți de adaptare; inegalități de comportament; variații emoțional-afective; imaturitate afectivă; intelect de limită; d) boala propriu-zisă este caracterizată prin următoarele: stare de dezechilibru fiziologic și psihic; existența unor leziuni organice; alterarea stării generale; epuizare fizică și psihică; incapacitatea de a mai fi activ; senzația
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
diferitelor abilități (vorbire, funcțiile limbajului, abilități de recunoaștere și reprezentare spațială de tip praxo-gnozic), precum și numeroasele și nuanțatele tulburări psihice (sindromul hiperkinetic, autism, comportament disociat și agresiv etc.). Din punct de vedere sexual, aceste diferențe sunt reprezentate în felul următor: inegalitatea deosebirilor de maturizare a hemisferelor cerebrale la băieți și fete, în sensul unei maturizări precoce a hemisferului cerebral stâng (funcțiile limbajului) la fete; datorită dezvoltării inegale a funcțiilor psihice, specializarea și educația sunt diferite în ceea ce privește fetele și băieții; diferențele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tendință spre mitomanie, disimularea actelor comise; - o copilărie tulburată, cu: alternanță între apatie și surescitare, activitate școlară neregulată, acte de indisciplină, crize de mânie, fugă; - accentuarea acestor tulburări în perioada adolescenței, când apar: conflicte cu autoritatea (părinți, educatori), instabilitatea sau inegalitatea școlară urmată de eșecuri, frecventarea unor grupe marginale sau delictuale (furt, lovire), frecvența fugilor, nomadismul, tentative de suicid, consumul de alcool, prostituția sau homosexualitatea, sustragerea de la executarea serviciului militar, dezertări din armată, stări reactive etc.; - la adultul sociopat remarcăm următoarele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Les haines familiales, Gallimard, Paris, 1926. Roediger, H.L.; Rushton, J.P.; Deutsch Capaldi, E.; Paris, S.G., Psychology, Little Brown and Comp., Boston, 1987. Rose, A.M., Mental health and mental disorder, Northon and Co., 1955. Rousseau, J.J., Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni, Editura St., București, 1958. Rouzoux, J.M., „Codes éthiques et essais thérapeutiques”, în Méd. Hyg., 39, 1981. Ruch, F.L.; Zimbardo, P.G., Lehrbuch der Psychologie, Springer, Berlin, 1974. Rudolf, G.A.E.; Tölle, R., Právention in der Psychiatrie, Springer, Berlin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]