3,652 matches
-
cu starea de lucruri, ci cu „existența“ sau „inexistența“ stării de lucruri. Starea de lucruri ca atare se raportează la ceea ce este doar posibil. Acești autori trebuie însă să admită că distincția dintre stări de lucruri atomare și „existența“ sau „inexistența“ stărilor de lucruri atomare este umbrită ori de câte ori intervine expresia „stări de lucruri atomare posibile“. Distincția rămâne totuși esențială pentru înțelegerea Tractatus-ului.56 Tocmai însușirea de către Russell a punctului de vedere că obiectele Tractatus-ului sunt elemente constitutive ale realității și a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
faptelor pare să fi reprezentat unul din temeiurile reacției negative a lui Wittgenstein față de „Introducerea“ pe care a scris-o acesta. Rezultă că, în Tractatus, expresiile „stări de lucruri atomare“ și „stări de lucruri“, pe de o parte, „existența sau inexistența stărilor de lucruri atomare“ și „fapte“, pe de altă parte, trasează linia de despărțire între ceea ce este doar posibil și ceea ce este real. La ce concluzie ne conduc aceste considerații despre distincția dintre stări de lucruri atomare, stări de lucruri
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fi date acestei întrebări. Pe de o parte, în 4.21 se spune: „Cea mai simplă propoziție, propoziția elementară, afirmă existența unei stări de lucruri atomare“, iar în 4.3: „Posibilitățile de adevăr ale propozițiilor elementare semnifică posibilitățile existenței sau inexistenței stărilor de lucruri atomare“. Propoziția elementară este adevărată dacă starea de lucruri atomară există și e falsă dacă starea de lucruri atomară nu există. Totodată, în 4.41 se precizează: „Posibilitățile de adevăr ale propozițiilor elementare sunt condițiile adevărului sau
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
propoziție elementară nu poate fi în contradicție cu ea.“ Cum poate fi însă o propoziție elementară „imagine“ dacă alte propoziții elementare nu o pot contrazice? O expresie a limbajului are conținut descriptiv tocmai prin aceea că ea afirmă existența sau inexistența unei anumite stări de lucruri. Putem gândi, prin urmare, întotdeauna o altă stare de lucruri, care o contrazice. A putea fi contrazisă de alte expresii ale limbajului ține chiar de identitatea unei asemenea expresii. De unde rezultă că propozițiile elementare nu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
precedă orice experiență privitoare la faptul că ceva este într-un anumit fel. Ea precedă întrebarea «cum?», nu întrebarea «de ce?».“ De „logică“ ține dacă anumite combinații de obiecte există sau nu există. Propozițiile elementare sunt cele care afirmă existența sau inexistența unor asemenea combinații. Faptul că anumite combinații de obiecte, anumite stări de lucruri atomare există sau nu există spune ceva despre „forma logică“ a lumii. Căci existența sau inexistența stărilor de lucruri atomare, pe care o exprimă propozițiile elementare, reprezintă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sau nu există. Propozițiile elementare sunt cele care afirmă existența sau inexistența unor asemenea combinații. Faptul că anumite combinații de obiecte, anumite stări de lucruri atomare există sau nu există spune ceva despre „forma logică“ a lumii. Căci existența sau inexistența stărilor de lucruri atomare, pe care o exprimă propozițiile elementare, reprezintă cadrul dat a priori în care are loc descrierea faptelor. În 2.034 există o indicație clară în această privință: „Structura faptului constă din structurile stărilor de lucruri atomare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
4.5 - „Forma generală a unei propoziții este: lucrurile stau în cutare și cutare fel“ va putea fi tradusă astfel: „Sunt afirmate cutare și cutare combinații între obiecte“. Orice propoziție afirmă sau neagă anumite combinații între obiecte, adică existența sau inexistența unor fapte atomare.58 Altfel spus, în orice propoziție este dată „esența propoziției“. 5.4711: „A da esența propoziției înseamnă a da esența oricărei descrieri, așadar esența lumii.“ În acest sens, pentru autorul Tractatus-ului a vorbi despre „logica limbajului nostru
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
anul 1668589. Domnia lui Matei Basarab (1632-1654), întemeiată pe o reală colaborare cu stările privilegiate, deschide o perioadă de "criză a regimului de stări"590. Detaliu semnificativ, intenția unor principi de a respinge colaborarea stărilor și chiar de a afirma inexistența lor, se manifestă tocmai ca o încercare de restaurare a echilibrului, dacă nu chiar a unor domnii autoritare. Eșecul unei asemenea politici, promovată de Șerban Cantacuzino, este evidențiat și de atitudinea lui Constantin Brâncoveanu care, imediat după alegere, recunoaște Cantacuzinilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
non. Formula din tratatul lui Constantin Cantemir cu Austria, la 1690 princeps Moldaviae una cum statibus 633, este edificatoare. În anul 1688, atunci când imperialii au solicitat ca tratatul să fie confirmat de Adunarea țării, Șerban Cantacuzino a oferit habsburgilor argumentul inexistenței stărilor în Țara Românească 634. Sensul acestei intenții, înțeleasă ca un act autocratic al domnitorului, nu poate eluda realitatea existenței stărilor: un raport exprimă realitatea epocii, enumerând "ordinele sau stările nobile" (Ordines sive Status diversi nobili)635. Structura Adunărilor de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de intertextualitate, cititorul cu adevărat operațional trebuie să fie lector "profesionist": critic, scriitor, profesor, student. Lectorul ideal n-ar putea fi decât un monstru, care ar fi citit totul și ar fi reținut totul, un soi de bibliotecă Babel ambulantă. Inexistența unui cititor ideal condamnă, de altfel, o parte a literaturii la pierderea dimensiunii hipertextuale (Sangsue: 1994, pp.84-85)10. Periodicitatea Creației inspiră un alt punct de apropiere mit-intertext. Ceea ce avertizează asupra necesității re-Creației este impresia de "sfârșit de lume", sentimentul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
o dureroasă amărăciune în fața întunecatului său geniu infernal (Eminescu: 2011, II, 78). Studiul asupra intratextualității prozastice din Sărmanul Dionis ne-a prilejuit constatarea că cifra ocurențelor unităților lexicale nu este lipsită de semnificații pentru ideea operei. Astfel, remarcam cu surprindere inexistența termenului prezent în proza antumă, cu accent pe aventura timpului, în care s-au angajat Dan-Dionis și Maria. Așa cum [Archaeus] trădează o predilecție pentru reminiscență, nuvela Cezara pare că nu vrea să pună în lumină componenta idilică a subiectului, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ale eroilor din necro loguri. Pinguinul se îmbolnăvește însă de gripă la o "ceremo nie", devenind muribund în opinia tuturor veterinarilor consulatați. Există o singură șansă pentru salvarea sa un transplant de inimă (extrem de costisitor și dificil de realizat, din cauza inexistenței unui donator). Deși Viktor crede că totul s-a terminat, Lioșa își asumă responsabilitatea rezolvării crizei, în numele "grupului" pentru care Mișa a ajuns atît de important. Pinguinul este internat într-o clinică specială și i se implantează inima unui copil
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
aceasta transformându-se din dialog în monolog, tocmai din cauză că poetul nu traspune realitatea înconjurătoare cu intenția de a fi receptată într-un anumit mod de către un cititor. Eugeniu Coșeriu vorbește adesea despre suspendarea alterității, în poezie mai ales, adică despre inexistența unei relații necesare între eu și ceilalti eu autor, ceilalții potențialii cititori. Poezia modernă și postmodernă alege calea de a se comunica pentru a se comunica, fără intenția special de a comunica un anumit lucru. De aici, concluzia desprinsă că
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ar asigura capitaliei apa de băut în măsură mult mai mare". Analizând apoi și comentând neajunsurile sistemului în uz al aducțiunii, își rezuma observațiile la trei și anume: mai întâi, la izvoare, constata pierderea unui volum mare de apă din pricina inexistenței unor mazlâcuri 10 corespunzătoare; în al doilea rând, pierderea era amplificată prin poziționarea greșită a conductei de aducțiune ce traversa Ciricul și a mazlâcului de peste vale, care, împreună, aveau ca efect creșterea presiunii coloanei de apă, pe verticală, și crăparea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
statornicite la întreprinderea lui Conachi nu depășeau sfera relațiilor de producție dominante în ansamblul economiei Moldovei pentru acea etapă. Apoi, insuficiența mâinii de lucru libere și lipsa echipamentului tehnic superior, cum și a cadrelor necesare de oameni calificați, urmare a inexistenței unui stadiu manufacturier dezvoltat în ramura respectivă, cumulată cu starea de înapoiere în care se aflau căile și mijloacele de transport, nemaivorbind de lipsa capitalului ori a instituțiilor de credit, toate laolaltă și fiecare în parte vor fi contribuit la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nomenclatoarelor și clasificărilor de interes general, utilizate în prelucrarea, publicarea și diseminarea datelor economico-sociale. Interpretarea unitară a datelor economico-sociale de toți utilizatorii, asigurarea unei comparabilități a datelor atât pe plan intern cât și internațional nu ar fi posibilă în condițiile inexistenței unor sisteme compatibile, unitare de codificare. În practica economică se utilizează Sisteme standardizate de clasificări, care constituie componentele de bază ale Sistemului informațional economic. Acesta se constituie în instrumente indispensabile pentru asigurarea în mod unitar a culegerii, stocării, prelucrării și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
principalele consecințe enumerând sustragerea discursurilor postmoderne din categoriile diferențiatoare ale modernității, lipsa încadrărilor (este binecunoscută opoziția lui Habermas în ceea ce privește teza nivelării diferenței de gen dintre filosofie și literatură), instalarea criticii autoreferențiale, ce conduce la desființarea interpretărilor concurente și a failibilismului, inexistența diferențelor și a contradicțiilor și chiar a nediferențierii rezultatelor discursurilor avute în vedere (sunt pomenite, de pildă, dialectica negativă, genealogia și deconstrucția). Chiar dacă acceptă o parte dintre criticile postmodernilor, Habermas preferă să reconstruiască tezele modernității și nu să le respingă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
că arta contemporană ia în vizor cotidianul ca obiect de studiu, această reîntoarcere la mimesis este cel puțin o deturnare, căci artistul postmodern nu ia în considerare imitarea unui adevăr preexistent, ci imitarea unei imitări care aduce drept mărturie intuiția inexistenței vreunui model original dincolo de ea, creând senzația dispariției sensului și a realității în sine. Arta prefigurează acest viraj înspre viața cotidiană, confundându-se, la limită, cu derularea filmului nostru zilnic lipsit de iluzie. Scena casnică a obiectelor și spațiul simbolic
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unui spațiu în care subiectul care scrie nu încetează să dispară"294. Astfel, Foucault va problematiza concepte precum subiectul, opera, omul, autorul, pe care le va așeza de altfel sub semnul absenței; acest lucru nu înseamnă că Foucault ar proclama inexistența lor, ci, dimpotrivă, ele sunt considerate teme fecunde de reflecție asupra modalităților în care conceptele de subiect, operă, om, autor au funcționat în interiorul cunoașterii. În această perspectivă, declararea "morții" acestor concepte reprezintă, de fapt, introducerea unei analize asupra modului lor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
condițiile generale ale construcției discursive, cât și propria sa condiție de posibilitate), alți gânditori precum Platon, Kierkegaard sau Nietzsche (și lista continuă în postmodernism) au dezvoltat o deschidere a identității lor filosofice către literatură, poezie, narativitate. Maingueneau tinde către ideea inexistenței discursurilor în stare pură319, către instituirea unei dominante sau a alteia, care va înscrie în final un discurs într-o categorie anume. Această dominanță este dată de accentuarea diferită a constituenței: discursul filosofic va sublinia reflexivitatea speculativă, iar cel literar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al capitalizării bursiere etc. De asemenea, aceeași instituție furnizează informa ții privind evoluția indicelui S & P a e /IFC Frontier Index c re încorporează cele 20 de piețe d capital de frontieră. O altă caracteristică a piețelor emergente o constituie inexistența piețelor derivate de contracte futures, options și swaps. Deși aceste com ponente ale piețelor de capital s au dezvoltat extrem de mult în ultimii 25 de ani, în țările dezvoltate, în unele țări emergente, ca și în România, există doar piețe
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și la întărirea infrastructurii financiare locale, care facilitează derularea operațiunilor specifice tranzacțiilor investiționale directe. Din perspectiva impactului asupra țării gazdă, investițiile de porto foliu reprezintă o investiție financiară și sun t, prin urmare, mai sensibile la modificările factorilor financiari. Din cauza inexistenței unei legături între investiția străină de portofoliu și o firmă sau un sector economic, aceasta va juca, în principiu, un rol neutru în al ocarea resurselor în interiorul țării-gazdă, canalizându-se către investițiile care poartă perspectiva unor câștiguri ridicate. În același
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
regrupeze ca în cazul diferitelor stîngi sau drepte "pluraliste", este greu de conceput în cadrul Uniunii. Această imposibilitate de regrupare a partidelor în jurul unor clivaje este dată nu numai de faptul că Uniunea nu dispune de competențe generale, ci și de inexistența, la nivel european, a unui program politic coerent. "Guvernanța europeană" este mai mult o sumă de politici izolate decît un program politic. În aceste condiții, partidele politice nu pot îndeplini funcția programatică, nici să contureze referințe ideologice distincte. Mai mult
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
cultul Sofiei mistice, rozacrucienii, cabaliștii, inițiații în căutarea pietrei filosofale și alții). Valorile în general, cele moderne în special pot să fie ne- sau iraționale, ireale, dar mai întâi ele sunt, există. Cu alte cuvinte, existența este mai puternică decât inexistența, decât golul și nimicul. Sensurile negative apar după cele pozitive. La fel, virtualul are ca bază realul, nu invers. S-a văzut aceasta după conceperea și fabricarea computerului. În și pe el apar virtualitățile, nu invers. Virtual, logica matematică booleană
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
proiectelor de artă monumentală. Cartea de față reprezintă atât o reconstrucție a unui fenomen de amploare în artele plastice, expresie și secvență a unei vârste a modernității românești, cât și deconstrucție a unei prejudecăți privind minoratul artei simboliste sau a inexistenței ei ca atare. Inevitabil, ea reprezintă un decupaj personal, și oricând poate fi imaginat altul mai bun, mai documentat și cu criterii mai clar precizate. Am ezitat între a impune un model, un calapod estetic în avantajul clarității și să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]