2,210 matches
-
care pierde mingea în inferioritate numerică 6 la 9. Trei jucători (deja stabiliți) trebuie să se dezintereseze de joc și să alerge rapid să atingă linia de poartă a echipei adverse și apoi să reintre rapid să ajute coechipierii în inferioritate numerică. În această exersare, antrenăm: * echipa care se găsește momentan în inferioritate numerică să se organizeze pentru a încetini acțiunea adversă în așteptare de a reface blocul defensiv; * echipa în superioritate numerică să încerce imediat acțiune de finalizare. Un exercițiu
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
stabiliți) trebuie să se dezintereseze de joc și să alerge rapid să atingă linia de poartă a echipei adverse și apoi să reintre rapid să ajute coechipierii în inferioritate numerică. În această exersare, antrenăm: * echipa care se găsește momentan în inferioritate numerică să se organizeze pentru a încetini acțiunea adversă în așteptare de a reface blocul defensiv; * echipa în superioritate numerică să încerce imediat acțiune de finalizare. Un exercițiu exemplificativ și răspunzând multor cerințe este reprezentat de mișcarea unei echipe în interiorul
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
elevilor în profesori; timpul; centrarea activităților pe învățare și mai puțin pe relații, sentimente; dezinteresul profesorilor; dezinteresul și indiferența elevilor; unii profesori nu permit comunicarea cu elevii în alte situații decât cele școlare; diferența de vârstă; timiditatea și sentimentul de inferioritate (ale elevilor); rigiditatea, conservatorismul unor profesori; prejudecățile, stereotipurile; exigența profesorilor. Schimbări în stilul personal de comunicare cu elevii să înving prejudecățile; mai multă flexibilitate; mai mult timp în afara orelor de curs; tonul; mai multă răbdare; metodele de predare - învățare; b
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
asculți!” Nu folosiți cuvinte umilitoare, nu jigniți inutil orgoliul copilului, cereți pur și simplu ceva Exemplu negativ: „Fă și tu o dată ce ți se cere, obrăznicătură leneșă, ce ești!”. Meritate sau nemeritate aceste dojeni ajung să provoace copilului un complex de inferioritate, iar cu timpul ticuri și tulburări psihice. Își va pierde încrederea în sine, iar în familie i se va stabili reputația de prost. Nu i se poate cere copilului să ajungă, neapărat, un om cu însușiri deosebite. Părinții trebuie să
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
pe care el le poate înțelege. Dacă părinții îl vor trata ca pe un lucru neglijabil și nu îi vor oferi ocazia să-și dea seama ce mult înseamnă pentru ei, copilul va dezvolta repede sentimente de nonvaloare și de inferioritate. Copilul are nevoie să știe că părinții sunt bucuroși că îl au, că el este un element de fericire pentru cei apropiați. Orice copil supus unor insuficiențe și neglijențe afective, va avea dificultăți în dezvoltarea sa. Adulții adesea nu își
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
inițiative personale deoarece se teme să nu greșească. Pentru el a greși este echivalent cu „a fi un ratat”. Preocuparea lui în tot ceea ce face stă sub semnul „Ce va zice tata/mama?”. Mai târziu, va avea mereu sentimente de inferioritate, va fi veșnic nemulțumit: „Nu pot să fac nimic ca lumea”, „Nu am să reușesc niciodată”. Nu este sensibil la dorințele altora, este neiertător cu cei care greșesc. Părintele indiferent neglijează total copilul și nevoile lui, îi refuză ajutorul și
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
descriptive sunt mai centrate pe problemele adaptării școlare și ale învățării decât descrierile privind alte aspecte ale dezvoltării. Din perspectiva stadialităților clasice (Erikson, Piaget, Kohlberg), etapa amintită prezintă următoarele încadrări (Cosmovici A., 1999, p. 41): Stadiul dezvoltării psihosociale: hărnicie vs inferioritate. Este important de oferit copiilor o activitate constructivă, limitând comparațiile între cei buni și cei mai slabi la învățătură. Stadiul dezvoltării morale: tranziție de la moralitatea constrângerii la moralitatea cooperării, de la preconvențional la convențional. Acum are loc perceperea regulilor drept înțelegeri
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
gândirea; să fie puse într-un interval de timp programat anterior; să fie clare și sensul să poată fi înțeles ușor de către interlocutor; să fie precise pentru a permite răspunsuri fără echivoc; să nu fie afectogene; să nu pună în inferioritate interlocutorul; să dea interlocutorului toate informațiile necesare pentru o înțelegere ușoară a ceea ce se dorește ca informație; să încurajeze eficace conversația. Desfășurarea interviului are loc în entitatea organizatorică în care interlocutorul își desfășoară activitățile. Aflat pe un teritoriu considerat străin
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
nu contează prea mult, se simte lipsit de importanță și uneori absolvit de orice responsabilitate. El își poate dezvolta o stimă de sine redusă (asemeni copilului crescut autoritar), poate deveni timorat ș i urmărit în permanență de un complex de inferioritate (,,Niciodată nu voi fi în stare să fac ceva suficient de bun ca să-i mulțumesc pe ai mei”). Spre deosebire de copilul crescut autoritar (care toată viața se va ghida după regulile stricte pe care le-a învățat în copilărie), copilul crescut
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
3 puncte. Studenții vor îndeplini funcția de cronometror. III. Partea de încheiere * Mișcări de respirație. * Interogări din regulament referitoare la abateri (greșeli și infracțiuni). LECȚIA 9. Materiale necesare: 14 mingi de baschet. Teme: Atacul în depășire numerică și apărarea în inferioritate numerică - inițiere; Apărarea om la om normală - inițiere; Joc 5x5 cu temă; Regulament: abateri în timpul angajării între doi și în timpul aruncării libere. I. Partea pregătitoare * Anunțarea obiectivelor lecției. * Exerciții pentru angrenarea în efort: * Mers normal, mers fandat, mers ghemuit. 3
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
fără minge. * Joc 5x5 pe tot terenul cu minge. 8 minute În atac accent pe: demarcaj, pătrundere, pătrundere și depășire. În apărare accent pe: aplicarea sistemului om la om - forma activă (marcaj agresiv). * Învățarea atacului supranumeric și a apărării în inferioritate numerică: * Atacul supranumeric. Se realizează prin pătrunderi, depășiri, plecări din blocaj, schimbarea atacului de o parte pe alta. * Atacul 2x1 - plasament. 5 minute Plasamentul atacanților să nu fie pe aceeași linie cu apărătorul. * Finalizare Dacă jucătorul apărător atacă jucătorul care
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
B închid drumul jucătorului a mingea se pasează jucătorilor 3 sau 4 care aruncă la coș. * Finalizare Dacă apărătorul A iese la jucătorul cu mingea. Mingea va fi pasată la jucătorul 2 care are culoar liber spre coș. * Apărarea în inferioritate numerică: apărarea 1x2; Apărătorul se va plasa în permanență între cei doi atacanți, pentru a nu da posibilitatea acestora să paseze. * Apărarea 1x2 la un panou; 5 minute Apărătorii respectă următoarele reguli: Se pasează pe centru și nu întreprinde acțiuni
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
se află mingea iar apărătorul B se va plasa retras spre coș între atacanții 2 și 3. * Joc 2x1, 3x2, 4x3 la un panou. 10 minute Se aplică regulile de bază ale atacului în superioritatea numerică și ale apărării în inferioritate numerică. Fiecare jucător din atac își alege procedeele și acțiunile preferate. * Aruncări la coș de pe loc. 2 minute * Joc 5x5 cu temă. 30-40 minute În apărare accent pe respectarea regulilor de bază ale sistemului de apărare om la om. În
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
Partea de încheiere * Mers cu mișcări de respirație. 2 ture * Aprecieri cu privire la probele de control. LECȚIA 13. Materiale necesare 10 14 mingi de baschet; 6-8 mingi medicinale. Teme: Aruncarea la coș din săritură - inițiere; Replierea în apărare și apărarea în inferioritate numerică - consolidare; Sistemul de atac în semicerc și sistemul de apărare om la om - consolidare; Norme de control. I. Partea pregătitoare * Anunțarea obiectivelor lecției: * Mers obișnuit cu trecerea în mers accelerat și apoi în alergare. 3 ture șir sau linie
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
de direcție și la trecerea ștearsă pe lângă coechipier în momentul încrucișării. * Joc 5x5 pe ½ teren cu aplicarea încrucișării în cadrul sistemului de atac cu așezare în semicerc. 10 minute Folosirea contraatacului și rezolvarea relațiilor de depășire numerică: 3x2,2x1; Apărarea în inferioritate numerică. * Joc școală 5x5. 40 minute Echipa care marchează pe contraatac, beneficiază de un nou atac pozițional. III. Partea de încheiere * Mers cu mișcări de respirație. 2 ture * Concurs - aruncări libere. 5 minute * Aprecieri asupra însușirii temelor lecției. 2 minute
Baschet : caiet de lucrări practice by Cătălin Ciocan, Dana Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/308_a_1282]
-
și de caracterul limitat al relaționării. Pe masura înaintării în vârstă și a maturizării, trăirile afective, sentimentele și pasiunile devin mai nuanțate și mai stabile. Succesul în diferite activități (școlare, sportive) și în comunicarea interpersonala contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emotională, la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine poate fi definită că o evaluare personală a valorii proprii, exprimată în atitudinea individului față de sine însuși. În dinamică formării stimei de sine, A. Muchielli desprinde mai
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
cogito-ul poate fi interpretat și ca inferență, ci dintr-un principiu suprarațional, ceea ce este tipic gîndirii tradiționale. Există suficiente similitudini între Augustin de pildă, și Descartes în ceea ce privește metoda și teoria intuitției, cogito-ul pe care amîndoi îl asimilează iluminării divine și inferioritatea cunoașterii sensibile față de intuiția intelectuală. Cogito-ul nu este rezultatul unui efort discursiv, ci se originează într-o facultate superioară rațiunii, respectiv intuiția, așezată în om de ființa perfectă, Dumnezeu. Cogito-ul este o intuiție care provine din inteligența pură. În Regulae
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
poveste Micul Prinț. Ei au reușit cu delicatețe și înțelepciune să îmblânzească sufletele unor copii poate prea dezamăgiți de prea multele neîmpliniri, nereușite, respingeri, priviri cu compasiune, care nu au făcut de-a lungul timpului decât să le creeze sentimentul inferiorității față de ceilalți. Văzând că cei din jurul tău te resping sau în cel mai bun caz, te privesc cu milă, e normal să te închizi în propria carapace, să-ți accepți soarta, ca mai apoi să izbucnești într - un acces de
Parteneriatul educa?ional ?modalitate eficient? de modelare a personalit??ii elevilor by Rotaru Ana ?Maria [Corola-publishinghouse/Science/83975_a_85300]
-
gândirii; nesiguranță, pasivitate sau rigiditate în situații inedite. Descrierea și aplicarea testului În literatura de specialitate se menționează mai multe cercetări care se referă la nivelul mintal al surzilor în comparație cu cel al auzitorilor iar rezultatele sunt contradictorii. Unii autori relevă inferioritatea surzilor sub variate aspecte ale activității intelectuale (Mac Millan și F. G. Brunner,1906), (Pintner și Paterson). P. Oléron (1949) studiind capacitățile intelectuale ale surzilor, utilizând Matricele Progresive Raven, a constatat că întârzierea surzilor este de doi ani și patru
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
că surzii obțin rezultate egale și chiar superioare auzitorilor în probele de memorie și de observație. Drever și Collins, nu găsesc decât o ușoară retardare care nu atinge un an (pentru varstele de 6 - 15 ani). Ei neagă existența unei inferiorități reale ale surzilor (după G.Milcent,1963). M. Borelli (1951) a efectuat o cercetare asupra genezei operațiilor logice la copiii surzi între 5 și 8 ani. El constată că nu există diferențe semnificative între capacitățile logice elementare ale copiilor surzi
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
mă sporește, ci mă diminuează, îmi sărăcește sau îmi anulează eul. Întrucât nu o recunosc ca superioară, hotarul pe care ea mi-l conferă nu este acceptat, ci impus. Silnicia hotarului și a hotărârii luate pentru mine derivă din conștiința inferiorității instanței care decide prin raport cu instanța care sunt eu. Tocmai pentru că îmi sustrage posibilitatea de a fi eu, umilința îmi semnalează, în formă negativă, granița de unde trebuie să încep să fiu ca produs al deciziei mele. La fel, tocmai
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
relațiile nejuste dintre copil și mediul familial. Această fixație trebuie înțeleasă ca o reacție de refuz inconștient din partea copilului, de a accepta constrângerile, cu alte cuvinte, ea reprezintă o modalitate de protest. Enurezisul creează copilului o stare caracterială particulară de inferioritate, profund umilitoare, ceea ce poate determina prin contrapondere o atitudine de agresiune împotriva mediului ambiant și, eventual, diverse situații conflictuale care îngroașă și mai mult trăsăturile caracteriale reprobabile apărute în conduita copilului. I.Srăchinaru crede că cele mai multe din asemenea manifestări sunt
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
a fura. decît pentru o anumită utilitate personală. Deosebit de acești subiecți s-a diferențiat o categorie caracterizată printr-o instabilitate deosebită pe plan afectiv și hiperexcitabilitate. Furtul în acest caz se prezenta ca o modalitate de compensare a sentimentului de inferioritate personală. Experiența acumulată cu privire la această problemă arată că furtul este determinat, în majoritatea cazurilor, de satisfacerea unor trebuințe imediate de alimente, îmbrăcăminte, dulciuri, frecventarea cinematografului, jocuri de noroc sau pentru a poseda un lucru mult dorit. Negativismele. În general, apar
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
activități puternic valorizate de elev(de ex. unele evenimente sportive sau sociale, care se desfășoară în timpul programului școlar), fie când elevul percepe practicile educaționale ale unui profesor ca fiind nedrepte, frustrante. Fuga poate fi determinată de complexe afective(sentimente de inferioritate) dar se poate vorbi și de o fugă din independență, determinată de refuzul de a adera la o alegere făcută de alții, ca o reacție la presiunea exercitată de dorințele adulților. În cazul fugii de acasă, contextul psihosocial care se
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
este plasată la un moment dat: privațiunea este apreciată întotdeauna ca arbitrară, nejustă, răuvoitoare. Alfred Adler <footnote T.Rudică Maturizarea personalității, Editura Junimea, Iași, 1990 footnote> a pus în evidență, în mod convingător, modul de echilibrare( de compensație) a sentimentului inferioritate prin tendința de superioritate și dominație.Îată cum explică A.Adler acest gen de comportamente: dacă persoana care suferă de nevoia compensării inferiorității ei fizice sau sociale prin ”setea după superioritate” este și cu instincte agresive puternice, atunci tendința de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]