4,096 matches
-
a îmbunătățit anomaliile motoare ale cobailor tratați cu sync tin. Într-un editorial însoțitor, Dr. Mark Mattson și Dennis Taub (National Institute on Aging, Baltimore) au descoperit că, deși acest studiu a găsit o asociere între sync tin și procesele inflamatorii apărute în SM, nu a stabilit un rol al acestei proteine în procesele bolii. Pentru a stabili o legătură, sunt 61 necesare alte studii, de exemplu, determinarea dacă blocarea proteinei sync tin îmbunătățește starea cobailor cu SM și celulele imunitare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
durată de tratament la care să nu apară efectele secundare menționate mai sus. h. Alterările morfologice din SNC al animalelor bolnave, poartă amprenta răspunsului imunoalergic, desfășurându-se pe un fond vascular compromis, la care se asociază reacțiile secundare de natură inflamatorie și demielinizantă. i. Substanțele cu efect antialergic (ACTH) și imunosupresor (Imuranul), acționează spectacular asupra tabloului morfologic al EAE, influențând calitativ și cantitativ substratul lezional al procesului patologic. Efectele se traduc prin suprimarea aproape integrală a reacțiilor vasculare și a procesului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
aspre, tari, de culoare gri. În stadiul incipient se constată predominanța macrofagelor cu conținut de mielină (celule cu corpi granuloși și grăsoși). În stadiile următoare se adaugă limfocite, perivenos proliferează astrocitele și oligodendrocitele. În plăcile vechi se constată lipsa celulelor inflamatorii, predominanța fibrelor demielinizate și glioza astrocitară. Plăcile se localizează cu predilecție în nervii optici, substanța albă periventriculară, trunchiul cerebral, cerebel, substanța albă din lobii frontali și cordoanele posterioare medulare cervicale (HUFSCHMIDT A. și LÜCKING C. N., 2002). Pe lângă demielinizare, în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
profundă. Întâi, SM e responsabilă pentru o serie de dureri neuropate pentru că afectează multe căi anatomice ale sistemului nervos. Aceasta se poate combina cu o multitudine de tulburări senzoriale, care adesea sunt la fel de neplăcute ca durerea însăși. Mai mult, leziunile inflamatorii ale bolii pot cauza durerea nociceptivă prin afectarea meningelui. De asemenea multe dureri musculo 94 scheletice și tendinoase pot fi cauzate de spasticitate și postura anormală, impuse de boală. În ultimul rând, pacienții cu SM pot suferi de afecțiuni acute
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
nociceptive. Folosind aceleași criterii, durerea neuropată poate fi împărțită în durere tipică centrală, durere centrală similară celei periferice sau durere neuropată periferică. Pe baza caracteristicilor simptomatice și a rezultatelor manevrelor provocate, durerea nociceptivă poate fi apoi diagnosticată, fie ca una inflamatorie, mecanică. Localizarea anatomică a sursei durerii poate fi considerată ca o abordare clinică depășită, dar se poate spune că va furniza o metodă de lucru pentru ghidarea managementului practic al acestor bolnavi. Deoarece înțelegerea fiziopatologică a durerii rămâne limitată, clasificarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
utilizate în criteriile de diagnostic mai vechi. Primul termen pus în discuție a fost atacul. Atacul (exacerbarea, recăderea) este un episod de modificări neurologice similare celor întâlnite în SM, atunci când studiile clinico-patologice au stabilit că leziunile cauzatoare sunt de natură inflamatorie sau demielinizantă. Deși au existat unele divergențe de opinie, grupul a fost de acord că atacul, definit fie prin acuze definite, fie prin acuze subiective, fie prin observații obiective trebuie să dureze cel puțin 24 de ore pentru a servi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
RMN nu îndeplinesc aceste cerințe, prezența a cel puțin două leziuni cerebrale, sau a unei leziuni cerebrale și a uneia medulare, sugestive pentru SM, 119 alături de analiza LCR anormală (pentru a evita diagnosticarea greșită a unei leziuni nespecifice vasculare drept inflamatorie), pot documenta diseminarea în timp. Ca o alternativă, dacă nu se efectuează RMN, apariția unui al doilea atac, implicând un loc diferit din sistemul nervos, va îndeplini criteriul de diseminare în spațiu. 3. Un atac și dovadă clinică a două
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Grupul recunoaște că anumite modificări ar putea deveni oportune odată cu acumularea de noi informații. În acest mod de 120 prezentare clinică, Grupul a considerat, în majoritatea sa, că, pentru a asigura precizia diagnosticului sunt necesare anomalii LCR ce dovedesc natura inflamatorie sau imună a leziunilor și dovada diseminării în timp (prin RMN sau progresia continuă a disabilității timp de un an) și spațiu (prin RMN sau PEV). Când se îndeplinesc aceste criterii se stabilește diagnosticul de SM primar progresivă. Grupul subliniază
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
un diagnostic sigur. Diagnosticul de SM s-a bazat în mod tradițional pe acumularea de informații clinice și paraclinice, care să conducă la un diagnostic pozitiv și să ajute la eliminarea diagnosticelor alternative. Printre indicatorii cheie se află dovada naturii inflamatorii a bolii, progresive sau recurente. Grupul reafirmă nevoia de a demonstra diseminarea leziunilor și a evenimentelor în timp și spațiu, criteriul crucial în diagnosticul SM și întreaga schemă de diagnostic este organizată în vederea sublinierii acestui lucru. Cererea unei dovezi clinice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pentru SM pot fi detectate direct prin 122 tehnici histopatologice standard, SM este în mod esențial o problemă clinică și poate fi diagnosticată folosind criterii clinice și paraclinice. Biopsia este o tehnică ce poate confirma faptul că o leziune este inflamatorie sau demielinizantă, dar nu poate conduce singură la diagnosticul de SM și ar trebui efectuată rar. Interpretarea ei de către neurologi experimentați în bolile demielinizante este crucială pentru a evita un diagnostic greșit. Explorări imagistice efectuate pentru alte scopuri pot descoperi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ales plăcile de SM active. În creierul sănătos această substanță nu trece de bariera hemotoencefalică. Existența unui contrast vizibil mai ales pe secvențele ponderate în T1 semnalează o ruptură a acestei bariere hematoencefalice care este un fenomen precoce al reacției inflamatorii aflate la originea procesului de demielinizare a substanței albe. Astfel, leziuni de encefalomielită cronică alergică la cobai au fost studiate în RMN fără și cu gadolinium, apoi în microscopie cu ajutorul marcatorilor barierei hematoencefalice, cu atenție 125 deosebită pentru noile leziuni
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
demielinizare a substanței albe. Astfel, leziuni de encefalomielită cronică alergică la cobai au fost studiate în RMN fără și cu gadolinium, apoi în microscopie cu ajutorul marcatorilor barierei hematoencefalice, cu atenție 125 deosebită pentru noile leziuni caracterizate de prezența unor celule inflamatorii și a unui produs de degradare a mielinei. O relație constantă între contrast și inflamația activă a fost demonstrată de HAWKINS P. și colaboratorii (1990). Mc. DONALD și BARNES (1989) au propus o secvență de evenimente ce justifică modificările RMN
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
apă care difuzează în- și între axonii din sistemul nervos central întră în contact cu membranele celulare, reducându-le astfel mișcarea. În consecință coeficientul de difuziune este redus. Acest coeficient de difuziune reflectă proprietățile structurale ale țesuturilor. În SM componenta inflamatorie scade coeficientul de difuziune, pe când rarefierea axonală și demielinizarea cresc acest coeficient. După PASCU I. și BALAȘA RODICA (1999) beneficiile noilor tehnici RMN sunt: reducerea timpului de examinare, scăderea disconfortului bolnavului, scăderea numărului artefactelor, creșterea raportului cost-beneficiu, creșterea sensibilității în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
lor. Raportul dintre lanțurile de tip K și lambda este ridicat. Aceasta ar evidenția că lanțurile ușoare sintetizate local ar fi de tip K, dar nici acest fenomen nu este specific pentru SM, el întâlnindu-se și în alte afecțiuni inflamatorii ale sistemului nervos central. În LCR normal nu există IgM și cantități infime de IgA. În studiile lui SCHÜLLER (1980) se găsesc creșteri de IgA în 29% din bolnavii de SM și IgM în 20-40% din bolnavi. Se poate spune
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
întâlnite pe aproape toată coloana și vârsta mai înaintată a bolnavilor cu mielopatie vertebrală. Instalarea simptomatologiei neurologice este precedată de o perioadă destul de lungă în care bolnavii viitori de mielopatie acuză tabloul clinic al spondilozei, discartrozei și a altor procese inflamatorii și degenerative ale coloanei vertebrale. Pentru un diagnostic cert este nevoie de mielografie gazoasă sau cu lipiodol. Mielopatia paraneoplazică nu este greu de diagnosticat atunci când apare după ce știm că bolnavul este purtătorul unui proces neoplazic. Mai greu este de diagnosticat
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau a măduvei cervicale și nu în cele din urmă la o parapareză legată de virusul imunodeficienței câștigate. Sigur, la stabilirea diagnosticului, clinicianul trebuie să apeleze și la examinările paraclinice pentru a pune un diagnostic exact. Contribuie la demonstrarea naturii inflamatorii și imunologice a afecțiunii examenul lichidului cefalorahidian. Totuși, trebuie subliniată absența specificității acestor modificări ale lichidului. Astfel modificări ale LCR comparabile cu cele care sunt observate în cursul SM se întâlnesc și în alte afecțiuni (meningite, sindromul lui Guillan și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
analiza biologic SM, CHOFFLON M. (1993) alege categoria cronică-progresivă, fără puseu. Acestă alegere este dictată de o mai bună omogenitate a bolnavilor analizați. Viteza lor de agravare clinică poate fi variabilă, dar acești bolnavi au în comun o stare permanent inflamatorie a bolii lor. Dacă este vorba de o activitate biologică constantă sau din contră, de o succesiune atât de apropiată a puseelor, încât clinica nu mai poate să le individualizeze, nimeni nu o știe. În formele evolutive, unde puseul se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ACTH-ul este administrat 2-4 săptămâni. ACTH poate fi ineficient, fiindcă răspunsul cortical la ACTH nu este totdeauna consistent și se pare că nu este prompt, iar producția endogenă de steroizi niciodată nu atinge nivelul recomandat în general de bolile inflamatorii autoimune. Mecanismul de acțiune al corticoterapiei în SM este imperfect cunoscut, steroizii ar putea asftel să acționeze, reducând edemul prezent în leziunile recente; printr-o acțiune directă asupra conducerii nervoase în fibrele demielinizate și printr-un efect imunosupresor de scurtă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
folosite chiar în cazurile cu evoluție cronic progresivă. Unele efecte secundare apărute în tratamentele îndelungate ca: nevrite, miopatie, leucopenie, limitează folosirea colchicinei pe o perioadă îndelungată. Indometacinul, fenilbutazona, diclofenacul, piroxicamul și alte medicamente antiinflamatorii nesteroidiene sunt folosite în toate stările inflamatorii, și cum leziunile întâlnite în SM sunt considerate de tip inflamator, ele sunt aplicate în tratamentul acestei boli. Nu există studii făcute științific privind efectul lor asupra SM. Fiind asociate cu alte medicații în tratamentul SM, nu s-a putut
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
din limfocitele T sunt răspunzătoare de distrugerea mielinei și numai acelea să fie distruse printr-un eventual tatament (medicamentos, vaccin). Astfel nu toate celuleleT din sânge ar fi îndepărtate, preîntâmpinându-se astfel o serie de complicații. Cercetătorii americani, examinând focarele inflamatorii din creierul unor persoane decedate cu SM, au putut identifica anumite celule imunitare de un tip special și pe care îl întâlnim foarte rar la persoanele sănătoase sau suferind de alte boli decât SM. Aceste celule aparțin unor sub-grupe a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
frecvent diagnosticată a adulților tineri și de vârstă mijlocie, de asemenea a treia cauza principală a invalidității în acest grup de vârstă, după traumatism și artrită. În SUA, răspândirea SM este aproximativ dublă față de cea a leziunii măduvii spinării. Leziunile inflamatorii și demielinizante difuze ale sistemului nervos central produc diverse combinații de deteriorări motorii, senzoriale, de coordonare și cognitive. 201 Pacienții cu SM pot duce o viață productivă satisfăcătoare în ciuda invalidității lor potențiale sau reale și a naturii progresive sau variabile
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pacienților cu SM, când se testeză cu doze de morfină intratecal si baclofen. Durerea nociceptivă este estimată a fi cea mai comună formă de durere în SM, afectând 42% din pacienții din studiul ÖSTERBERG A. (1994). Această definiție cuprinde durerile inflamatorii și musculoscheletale. Durerea inflamatorie e nociceptivă prin natură, pentru că se datorează activării nociceptorilor meningeali si perivasculari, chiar prin mecanisme inflamatorii (elaborează citokine), sau prin simpla distensie mecanică datorată edemelor. Este de obicei o durere acută, mai rar subacută și aproape
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
se testeză cu doze de morfină intratecal si baclofen. Durerea nociceptivă este estimată a fi cea mai comună formă de durere în SM, afectând 42% din pacienții din studiul ÖSTERBERG A. (1994). Această definiție cuprinde durerile inflamatorii și musculoscheletale. Durerea inflamatorie e nociceptivă prin natură, pentru că se datorează activării nociceptorilor meningeali si perivasculari, chiar prin mecanisme inflamatorii (elaborează citokine), sau prin simpla distensie mecanică datorată edemelor. Este de obicei o durere acută, mai rar subacută și aproape niciodată cronică. Exemplele tipice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mai comună formă de durere în SM, afectând 42% din pacienții din studiul ÖSTERBERG A. (1994). Această definiție cuprinde durerile inflamatorii și musculoscheletale. Durerea inflamatorie e nociceptivă prin natură, pentru că se datorează activării nociceptorilor meningeali si perivasculari, chiar prin mecanisme inflamatorii (elaborează citokine), sau prin simpla distensie mecanică datorată edemelor. Este de obicei o durere acută, mai rar subacută și aproape niciodată cronică. Exemplele tipice sunt durerea inflamatorie dată de nevrita retrobulbară și de cefalea difuză sau mai frecvent durerea occipitală
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
prin natură, pentru că se datorează activării nociceptorilor meningeali si perivasculari, chiar prin mecanisme inflamatorii (elaborează citokine), sau prin simpla distensie mecanică datorată edemelor. Este de obicei o durere acută, mai rar subacută și aproape niciodată cronică. Exemplele tipice sunt durerea inflamatorie dată de nevrita retrobulbară și de cefalea difuză sau mai frecvent durerea occipitală sau dorsală și care frecvent anticipează un puseu agravant prin exacerbarea inflamației (ROLAK J. și colab., 1990). Alte implicări ale nervilor cranieni au fost descrise în cadrul simptomelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]