4,673 matches
-
inter- instituțional în domeniul infracționalității și a recidivei penale, în special dacă se are în vedere înțelegerea recidivei în sens extins, așa cum își propune prezentul document strategic. Problema nr. 2: Deși unul dintre predictorii importanți ai recidivei sunt antecedentele infracționale, sistemul național nu oferă măsuri corecționale și de prevenire eficiente pentru minorii sub vârsta de 14 ani, cei care nu răspund penal, care comit fapte penale. Problema nr. 3: Perioada post-detenție este problematică pentru deținuții care nu au suport familial/social
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
4: Există un procent mare de recidiviști care au comis infracțiuni pe fondul consumului de alcool sau substanțe interzise și/sau care suferă de alte tulburări mentale. Nu există suficiente mecanisme de suport la nivel național pentru persoanele dependente cu risc infracțional. Problema nr. 5: Stigmatizarea persoanelor condamnate penal îngreunează foarte mult procesul de reintegrare a foștilor condamnați. SNPR este construită pornind de la problemele și cifrele descrise anterior, aspecte care subliniază necesitatea unui plan de intervenție cuprinzător, cu măsuri în sprijinul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
în sprijinul desistării și reintegrării atât la nivel individual, cât și în familie, comunitate și societate. Unul dintre principalele argumente ale studiului privește, dincolo de analiza recidivei și a percepțiilor generate în contextul social în care se produc atât fenomenul infracțional cât și, ulterior, reintegrarea socială a foștilor deținuți, eficacitatea pedepselor privative de libertate. Pedepsele privative de libertate de lungă durată nu scad riscul de recidivă. Cercetările realizate în România ne arată că recidiva comportamentului infracțional este facilitată în principal de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
care se produc atât fenomenul infracțional cât și, ulterior, reintegrarea socială a foștilor deținuți, eficacitatea pedepselor privative de libertate. Pedepsele privative de libertate de lungă durată nu scad riscul de recidivă. Cercetările realizate în România ne arată că recidiva comportamentului infracțional este facilitată în principal de prezența unei familii disfuncționale, cu probleme socio-economice și în accesul inegal la educație, sens în care, sistemul penal nu poate combate singur, în mod eficient, recidiva penală. Măsurile ce pot fi luate în etapa execuțională
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
aplicare a abordărilor individualizate, plecând de la nevoile identificate și factorii de risc prezenți. Protocoalele de intervenție, indiferent dacă se folosesc în comunitate, de către SPAS, în cadrul serviciilor de probațiune sau în locuri de deținere, trebuie să țintească motivații infracționale specifice, atitudini infracționale pre-evaluate și vulnerabilitățile identificate la fiecare persoană în parte. Având în vedere că una dintre problemele identificate în implementarea SNRSPPL 2020-2024 a fost implementarea măsurilor în etapa post-detenție, documentul strategic urmărește identificarea și dezvoltarea mecanismelor de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
individualizate, plecând de la nevoile identificate și factorii de risc prezenți. Protocoalele de intervenție, indiferent dacă se folosesc în comunitate, de către SPAS, în cadrul serviciilor de probațiune sau în locuri de deținere, trebuie să țintească motivații infracționale specifice, atitudini infracționale pre-evaluate și vulnerabilitățile identificate la fiecare persoană în parte. Având în vedere că una dintre problemele identificate în implementarea SNRSPPL 2020-2024 a fost implementarea măsurilor în etapa post-detenție, documentul strategic urmărește identificarea și dezvoltarea mecanismelor de colaborare inter-instituțională, respectiv
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
măsuri astfel formulate încât să permită aplicarea și respectarea interesului superior al copilului, inclusiv în raport cu aplicarea și respectarea principiului aflării adevărului în procesul penal. Este necesară impulsionarea colaborării între autorități pentru preîntâmpinarea unor factori care pot influența fenomenul infracțional la minori, Un alt aspect important al modului în care documentul strategic abordează noțiunea de prevenire este identificarea grupurilor vulnerabile. Având în vedere predictorii cei mai puternici ai recidivei identificați în studiul mai sus menționat, respectiv familiile disfuncționale și abandonul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
rezidă și în eficiența limitată pe care o au intervențiile asupra persoanelor care și-au format deja o personalitatea antisocială și o identitate care integrează rolul de "infractor". Intervențiile care au loc înainte de formarea personalității pot preveni dezvoltarea gândirii infracționale. În privința minorilor care au săvârșit infracțiuni, abordarea SNPR este în sensul încurajării folosirii metodelor de justiție restaurativă și a mentoratului. Autoritățile publice cu atribuții în domeniile asistenței sociale, protecției copilului și educației, împreună cu organizațiile neguvernamentale active în domeniul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
socială să fie raportată la o victimă și nu la un răufăcător. Având în vedere stigmatizarea existentă față de persoanele care au fost condamnate penal, strategia vizează abordări la nivel național în vederea schimbării atitudinilor sociale prin înțelegerea mecanismelor fenomenului infracțional. Societatea trebuie să fie sensibilizată la vulnerabilitățile persoanelor care au comis fapte penale și trebuie să dezvolte atitudini care favorizează incluziunea acestora. Prioritățile SNPR Pe baza considerentelor expuse anterior au fost stabilite următoarele priorități ale documentului strategic: ● Colectarea interinstituțională și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de 2022 (sursa: https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2023-11/sondaj-doi-din-cinci-copii-sunt- victime-ale-cyberbullying.pdf). Prevenirea recidivei la minorii care au comis fapte penale Prevenirea recidivei la persoanele condamnate Scăderea recidivei penale la persoanele cu tulburări mintale sau cu tulburări ale consumului de substanțe, inclusiv droguri, sau alcool Scăderea riscului infracțional la persoanele care au săvârșit fapte de violență în familie Implicarea comunității în prevenirea recidivei Colectarea interinstituțională și analiza centralizată a datelor privind infracționalitatea Având în vedere faptul că la momentul actual nu există un reper instituțional comun privind măsurarea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
un indicator comun tuturor instituțiilor, și nici baze de date care să centralizeze aceste informații, se impune implementarea unui astfel de sistem. Așa cum am arătat, sunt multe instituții care intră într-un fel sau altul în contact cu fenomenul infracțional, inclusiv din perspectiva prevenirii acestuia. Pe de altă parte, în funcție de felul în care definim recidiva, datele pot fi colectate neunitar. Este necesar a se elabora și institui o serie de indicatori comuni pe baza cărora să poată fi
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
al unei persoane astfel încât instituțiile cu atribuții în prevenirea și combaterea infracționalității, respectiv executarea pedepselor să poată urmări un caz "în desfășurare" de la momentul la care persoana era minoră/nu răspundea penal până în prezent. Datele legate de traiectoria infracțională sunt extrem de utile pentru specialiștii care lucrează în procesul de reabilitare. Prevenirea infracționalității la minorii vulnerabili Printre categoriile de copii vulnerabili există câteva mai predispuse să dezvolte comportamente infracționale. De exemplu, studiul desfășurat pe populația penitenciară din România a
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
minoră/nu răspundea penal până în prezent. Datele legate de traiectoria infracțională sunt extrem de utile pentru specialiștii care lucrează în procesul de reabilitare. Prevenirea infracționalității la minorii vulnerabili Printre categoriile de copii vulnerabili există câteva mai predispuse să dezvolte comportamente infracționale. De exemplu, studiul desfășurat pe populația penitenciară din România a arătat că 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat la un moment dat o măsură de protecție specială, 31% dintre recidiviști au avut cel
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
copii care trăiesc pe stradă, au fugit de acasă sau au fost alungați, copii din familii disfuncționale, care au un anturaj cu potențial criminogen. Literatura de specialitate a arătat că un risc de vulnerabilitate important în privința angajării în comportamente infracționale îl prezintă copiii față de care s-au dispus măsuri de protecție specială, copiii care au abandonat școala, copiii expuși violenței domestice. Principalul predictor al recidivei penale identificat pe populația din România este familia disfuncțională. Astfel, toți minorii care cresc
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
dintre cei 8 mari factori de predicție a recidivismului. Studiul desfășurat pe populația penitenciară din România a arătat că jumătate dintre recidiviști au abandonat școala. Literatura de specialitate a arătat că sunt factori de risc în privința angajării în comportamente infracționale atât condiția copilului care are un părinte privat de libertate, cât și abandonul școlar. În România, 58% dintre persoanele private de libertate au copii. Complementaritatea cu celelalte strategii guvernamentale și acte normative Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
mintale și comportamente antisociale, mai vulnerabili la stigmă și discriminare, inclusiv la riscul de a fi agresori sau victime ale fenomenului de violență verbală, fizică, psihologică (bullying), în mediul școlar, iar în cazul lor probabilitatea de a adopta un comportament infracțional crește. În cazul copiilor care provin din aceste familii crește riscul de sărăcie pentru că de obicei se pierde venitul adus anterior de părintele deținut, ba mai mult, apar cheltuieli suplimentare generate de susținerea acestuia sau a relației cu acesta
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
promovarea drepturilor copilului "Copii protejați, România sigură" 2023-2027, adoptată prin Hotărârea nr. 969/2023, p. 41. Prevenirea recidivei la minorii care au comis fapte penale Această prioritate presupune identificarea grupurilor de minori care prezintă un risc ridicat pentru angajarea în comportamente infracționale. În privința celor care nu au săvârșit nicio faptă penală, au fost selectate grupuri de risc din cadrul grupurilor identificate în Studiul integrat privind cauzele recidivei ca fiind vulnerabile pentru infracționalitate: minorii față de care s-au dispus măsuri de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
penală pe fondul consumului de substanțe interzise/alcool/droguri, sens în care reducerea acestui consum are efect direct asupra recidivei. Complementaritatea cu celelalte strategii guvernamentale și acte normative Strategia națională în domeniul drogurilor 2022-2026 adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2022. Scăderea riscului infracțional la persoanele care au săvârșit acte de violență în familie Familiile disfuncționale sunt caracterizate și de violență domestică. Familiile disfuncționale sunt predictorul cel mai important pentru recidivă în România, conform cercetărilor sociologice care fundamentează SNPR. Având în vedere că procedura
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
prevenirea recidivei și ale proiectului de politică publică aferent. Obiectiv general 1 - Prevenirea infracționalității la nivelul populației generale Cercetările realizate în România arată că măsurile de prevenire implementate la nivelul familiei și al sistemului de educație reprezintă cheia reducerii comportamentului infracțional. Sistemul penal nu poate combate singur, în mod eficient, recidiva penală. Măsurile ce pot fi luate în etapa execuțională sunt limitate și pot contribui, cel mult, la diminuarea parțială a recidivei. În urma realizării Studiului integrat privind cauzele recidivei, una
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
infracționalității se regăsesc în familie, în lipsa educației și a sprijinului comunitar, așa încât se poate înțelege ușor de ce aplicarea unei pedepse sau luarea unei măsuri educative, în cazul minorilor, nu are șanse reale de a corecta un comportament infracțional. Minorii se întorc în același mediu de proveniență, același mediu care le-a potențat trăsăturile comportamentale antisociale. Pe de altă parte, minorii sub 14 ani nu răspund penal. Foarte frecvent, comportamentele antisociale și încălcarea normelor, chiar și a celor penale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
nu răspund penal. Foarte frecvent, comportamentele antisociale și încălcarea normelor, chiar și a celor penale, apar înainte de vârsta de 14 ani. Un studiu recent asupra minorilor condamnați penal a arătat, printre altele, că privarea de libertate nu reduce comportamentul infracțional, însă împiedică succesul în educație și ulterior reduce șansele de ocupare a unui loc de muncă la vârsta adultă. Delincvența juvenilă se datorează în mare parte nivelului de dezvoltare cognitivă, având în vedere că acest proces continuă până la vârsta
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
una care se raportează la o victimă și nu la un răufăcător. Având în vedere stigmatizarea existentă față de persoanele care au fost condamnate penal, se impun abordări naționale ce urmează să vizeze schimbarea atitudinilor sociale prin înțelegerea mecanismelor fenomenului infracțional. Scopul unor astfel de abordări va fi sensibilizarea societății referitor la vulnerabilitățile persoanelor care au comis fapte penale și dezvoltarea unor atitudini de incluziune a acestora. Sensibilizarea opiniei publice față de situația copiilor vulnerabili ce prezintă un risc de abandon
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
la nivelul fiecărei instituții; ... 1.1.2. Identificarea și definirea unor indicatori comuni de colectare, a surselor acestora, precum și a beneficiarilor datelor; ... 1.1.3. Colectarea și centralizarea datelor; ... 1.1.4. Analiza datelor colectate, în vederea formulării unor recomandări de acțiuni pentru prevenirea fenomenului infracțional, precum și raportarea datelor. ... Obiectiv specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare cu privire la problematica infracționalității Măsuri: 1.2.1. Derularea unor campanii de informare cu privire la consecințele stigmatizării și ale excluziunii sociale a unor categorii vulnerabile cu risc de infracționalitate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de informare cu privire la problematica infracționalității Măsuri: 1.2.1. Derularea unor campanii de informare cu privire la consecințele stigmatizării și ale excluziunii sociale a unor categorii vulnerabile cu risc de infracționalitate cu privire la factorii care contribuie la manifestarea comportamentului infracțional (spre exemplu: consum de substanțe și alcool, abandon școlar, violență, probleme de sănătate mintală); ... 1.2.2. Includerea în cadrul întâlnirilor periodice ale experților din sistemul judiciar a unor activități de informare privind impactul sancțiunilor privative de libertate, în special în cazul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
1.2.4. Continuarea caravanei "Fără bariere"; ... 1.2.5. Inițierea și implementarea unor proiecte și campanii privind prevenirea criminalității și adoptarea unor conduite preventive, prin transmiterea unor mesaje unitare în mediul online și/sau mass-media. ... Obiectiv specific 1.3 - Implementarea unor programe pentru prevenirea comportamentelor infracționale în cadrul unităților de învățământ și la nivel comunitar și instituțional Măsuri: 1.3.1. Continuarea implementării unor programe de educație juridică în școli și monitorizarea acestora; ... 1.3.2. Implementarea în școli și monitorizarea unor programe de prevenire a delincvenței juvenile; ... 1.3.3. Dezvoltarea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]