1,280 matches
-
machiaj elegant, îmbrăcăminte originală...). Gwen este de acord că întâmpină greutăți în a-și recunoaște unele merite. Terapeutul o invită să-și asume calitățile pe care ceilalți i le recunosc și să le mulțumească pentru aceste complimente. Terapeutul evocă apoi insatisfacția corporală. El caută împreună cu Gwen mijloace prin care aceasta ar putea să se simtă mai bine în corpul său. Ea evocă un curs de dans modern ca pe un mijloc posibil de a scăpa de tensiunile sale și o modalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
despre vacanță și despre utilizarea timpului: cum să se relaxeze? Pe cine să întâlnească? Ce să facă dacă apare dorința de a mânca?... Sedința 21 Ca urmare a unei ușoare creșteri în greutate în timpul vacanței, în ședință se lucrează asupra insatisfacției corporale a lui Gwen. Exercițiul cu oglinda Travaliul terapeutic se realizează cu ajutorul „exercițiului siluetelor” care permite conștientizarea distorsiunilor în aprecierea dimensiunilor sale corporale. Gwen înțelege faptul că ea confundă impresiile și percepțiile sale, faimosul „raționament emoțional”. După trei minute de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Gwen se inspiră mult din abordarea transdiagnostică a terapiilor cognitive și comportamentale. In cadrul acestui model, adăugat schemei terapeutice generale inițiale, terapia adoptă module de intervenție specifice urmărind caracteristicile clinice ale pacientului. Aceste module iau în considerație, până în prezent, insatisfacția corporală, stima de sine, relațiile interpersonale și perfecționismul clinic. O terapie integrativă multimodală Terapia prezentată în acest caz are puncte comune cu o terapie integrativă multimodală. Ea asociază terapiei cognitiv-comportamentale clasice a bulimiei concepte și intervenții - strategice și tehnice - ale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care și-au asumat presupoziția respectivă. Tilly propune în locul conceptelor și metodologiilor lor datate (și dăunătoare) unele noi, adecvate atât temelor sale, cât și perspectivei alternative pe care și-o asumă. Prescripțiile pe care le oferă își au originea în insatisfacția față de aparatul conceptual moștenit din sociologia secolului al XIX-lea, atunci când este aplicat temei sale de studiu - mișcări sociale și revoluții -, șisunt fundamentate pe studiul istoric concret. Tilly trece către perspectiva relațională, vorbind despre „relații sociale multiple, localizate sau la
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
efective sau ale celei potențiale reflectă o multitudine de aspecte generatoare ale acesteia, Între care pot fi menționate: nivelul scăzut de integrare În muncă și În profesie, climatul de lucru necorespunzător, existența În paralel a unor relații formale și neformale, insatisfacția În muncă, gradul scăzut de cointeresare materială, condițiile de lucru necorespunzătoare. Analizele ce se fac trebuie să evidențieze cauzele fluctuației pentru ca În raport cu acestea să fie adoptate măsuri de reducere a acestui fenomen. Stabilitatea personalului caracterizează perioada cât o persoană Își
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
31, 39, 44, 83, 85 dinamica forței de ~ 69 durata ~ 82 diviziunea ~39, 71, 98 efectul ~ 130 efecte ale forței productive a ~ 108 eficiența ~ 22, 92, 97, 130 elemente de ~ 36, forța de ~ 72, 132 grade sau categorii de ~ 43 insatisfacția În ~ 85 integrare În ~ 85, 110 loc de ~ 25, 31, 47, 52, 56, 137 necesitatea aplicării diviziunii ~ 41 nivelul de Îndeplinire a normelor de ~ 149 norme de ~ 82, 104, 150 proces de ~ 105 produsul ~ 130 protecția ~ 31 organizare mai bună
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
pe care marile grupuri capitaliste le dezvoltă în societățile noastre. Individul consumerist devine incapabil de a mai crea ceva autentic dincolo de "mode" și "etichete". Trusturile sunt expresia unui sistem al lui "mai mult"; un sistem al lăcomiei, dar și al insatisfacției (publice) față de ceva anume. El stă în "elanul" renascentist: deloc mulțumit cu ce are și în permanentă căutare de altceva. Cu cât profitul este "mai mare", cu atât dezumanizarea este mai profundă. Pe linie corporatistă, individualitatea omului și a lucrurilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
preocupare pentru păstrarea polisemiei unor cuvinte spre a nu spulberă misterul versetelor ce le conțin. Scurtă introducere pare să-l arate pe acest traducător foarte exigent și realist ca fiind oarecum sceptic cu privire la reușită întreprinderii sale. E vorba, credem, de insatisfacția oricărui traducător onest care s-a luptat cu textul precum Iacob cu îngerul și l-a biruit, dar a rămas șchiopătând (cf. Geneză 32, 24-32). Fiind vorba de o carte sacra ce a fost scrisă și îndelung comentată într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
din celebra schiță ce le poartă numele, singura în care atentul observator și moralist, Caragiale, a simțit nevoia fixării epice a "fiziologiei" cuplului de amici. Se poate observa, între altele, cum prosopografia sau anti-prosopografia perechii Cotadi și Dragomir stârnește aceeași insatisfacție a reprezentării ca și pseudoethopeea lui Lache și Mache. Astfel, elucubrațiile din descrierea înfățișării celor doi prieteni urmuzieni spulberă iluzia creionării unor portrete vizualizabile, iluzie stârnită de primele indicii de tipul "Cotadi este scurt și pântecos"45, iar Dragomir este
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
propriilor caracteristici, a performanțelor grupurilor lor și dacă conștientizează situațiile favorizante, întrucât conducerea și conducătorii buni promovează o abordare situațională a capacității cognitive și stilului de conducere. 6.6. Influențe ale managementului organizațional din perspectiva factorilor care produc satisfacție și insatisfacție în muncă Americanul F. Herzberg (1976), profesor emerit de management, efectuează împreună cu colectivul său un studiu asupra factorilor care produc satisfacție în muncă și asupra motivelor care produc insatisfacție în muncă (tabelul 6.1.). Sunt interesante observațiile și constatările asupra
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
Influențe ale managementului organizațional din perspectiva factorilor care produc satisfacție și insatisfacție în muncă Americanul F. Herzberg (1976), profesor emerit de management, efectuează împreună cu colectivul său un studiu asupra factorilor care produc satisfacție în muncă și asupra motivelor care produc insatisfacție în muncă (tabelul 6.1.). Sunt interesante observațiile și constatările asupra factorilor menționați și influența acestora asupra managementului organizațional: * setul de factori asociați cu satisfacția în muncă sunt cei care provin din necesitatea oamenilor de a-și realiza potențialul uman
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
1.). Sunt interesante observațiile și constatările asupra factorilor menționați și influența acestora asupra managementului organizațional: * setul de factori asociați cu satisfacția în muncă sunt cei care provin din necesitatea oamenilor de a-și realiza potențialul uman de perfecționare; * factorii asociați insatisfacției în muncă sunt cei ce rezultă din nevoia individuală dominantă de a învinge dificultățile fizice și sociale; * constatarea fundamentală este aceea că satisfacția și insatisfacția în muncă nu sunt opuse întrucât cele două stări sunt determinate de factori diferiți ce
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
care provin din necesitatea oamenilor de a-și realiza potențialul uman de perfecționare; * factorii asociați insatisfacției în muncă sunt cei ce rezultă din nevoia individuală dominantă de a învinge dificultățile fizice și sociale; * constatarea fundamentală este aceea că satisfacția și insatisfacția în muncă nu sunt opuse întrucât cele două stări sunt determinate de factori diferiți ce servesc aspecte distincte ale naturii umane: opusul satisfacției în muncă este lipsa satisfacției (și nu insatisfacția); opusul insatisfacției în muncă nu este satisfacția , ci lipsa
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
și sociale; * constatarea fundamentală este aceea că satisfacția și insatisfacția în muncă nu sunt opuse întrucât cele două stări sunt determinate de factori diferiți ce servesc aspecte distincte ale naturii umane: opusul satisfacției în muncă este lipsa satisfacției (și nu insatisfacția); opusul insatisfacției în muncă nu este satisfacția , ci lipsa insatisfacției în muncă. * factorii care produc insatisfacție în muncă sunt exteriori muncii (strategii, condiții de muncă, salariu, siguranță), au fost denumiți de autor „factori de igienă a muncii”. Se constată, de
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
constatarea fundamentală este aceea că satisfacția și insatisfacția în muncă nu sunt opuse întrucât cele două stări sunt determinate de factori diferiți ce servesc aspecte distincte ale naturii umane: opusul satisfacției în muncă este lipsa satisfacției (și nu insatisfacția); opusul insatisfacției în muncă nu este satisfacția , ci lipsa insatisfacției în muncă. * factorii care produc insatisfacție în muncă sunt exteriori muncii (strategii, condiții de muncă, salariu, siguranță), au fost denumiți de autor „factori de igienă a muncii”. Se constată, de exemplu, că
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
în muncă nu sunt opuse întrucât cele două stări sunt determinate de factori diferiți ce servesc aspecte distincte ale naturii umane: opusul satisfacției în muncă este lipsa satisfacției (și nu insatisfacția); opusul insatisfacției în muncă nu este satisfacția , ci lipsa insatisfacției în muncă. * factorii care produc insatisfacție în muncă sunt exteriori muncii (strategii, condiții de muncă, salariu, siguranță), au fost denumiți de autor „factori de igienă a muncii”. Se constată, de exemplu, că lipsa strategiei organizaționale sau a condițiilor de muncă
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
cele două stări sunt determinate de factori diferiți ce servesc aspecte distincte ale naturii umane: opusul satisfacției în muncă este lipsa satisfacției (și nu insatisfacția); opusul insatisfacției în muncă nu este satisfacția , ci lipsa insatisfacției în muncă. * factorii care produc insatisfacție în muncă sunt exteriori muncii (strategii, condiții de muncă, salariu, siguranță), au fost denumiți de autor „factori de igienă a muncii”. Se constată, de exemplu, că lipsa strategiei organizaționale sau a condițiilor de muncă produce insatisfacție, însă existența acestora nu
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
muncă. * factorii care produc insatisfacție în muncă sunt exteriori muncii (strategii, condiții de muncă, salariu, siguranță), au fost denumiți de autor „factori de igienă a muncii”. Se constată, de exemplu, că lipsa strategiei organizaționale sau a condițiilor de muncă produce insatisfacție, însă existența acestora nu produce satisfacție; * satisfacția este generată de factori care țin de conținutul muncii (realizarea personală, recunoaștere, responsabilitate, dezvoltare propice, etc.). Abundența factorilor care țin de conținutul muncii nu conduce la insatisfacția, ci la lipsa satisfacției; * acțiunea factorilor
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
sau a condițiilor de muncă produce insatisfacție, însă existența acestora nu produce satisfacție; * satisfacția este generată de factori care țin de conținutul muncii (realizarea personală, recunoaștere, responsabilitate, dezvoltare propice, etc.). Abundența factorilor care țin de conținutul muncii nu conduce la insatisfacția, ci la lipsa satisfacției; * acțiunea factorilor care țin de conținutul muncii, îndreptată spre obținerea satisfacției, este condiționată de existența și acțiunea factorilor externi muncii; * acțiunea factorilor care produc satisfacție în muncă dă rezultate dacă este consecutivă satisfacerii factorilor care produc
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
ci la lipsa satisfacției; * acțiunea factorilor care țin de conținutul muncii, îndreptată spre obținerea satisfacției, este condiționată de existența și acțiunea factorilor externi muncii; * acțiunea factorilor care produc satisfacție în muncă dă rezultate dacă este consecutivă satisfacerii factorilor care produc insatisfacție; Soluția propusă de autor pentru a realiza acțiunea factorilor motivaționali care produc satisfacție în muncă, și deci, conduc la progres este bazată pe o abordare care vizează definirea sau redefinirea posturilor în sensul îmbogățirii conținutului acestora cu factori motivaționali care
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
Statisticile care dovedesc creșterea medie a vieții sunt încurajatoare în acest secol în care apar Departamente (ministere) ale sănătății, inclusiv în Statele Unite (1776). Lumea cere tot mai mult de la medicină și medici și fiecare secol de obicei, se încheie cu insatisfacții critice, uitând de rolul preventiv al fiecărui cetățean în apărarea vieții. În Secolul Luminilor informația medicală e difuzată prin numeroase publicații și instituții. Apare un cadru juridic adecvat, organe specializate supravegherii calității vieții etc. dar neglijențele sociale respectiv ale fiecărui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
preț. Unitatea familială e pusă la grea încercare. Cea națională, nici ea nu e monolitică. Frapați de atracția viitorului oamenii uită de trecut, abandonează tradiții, renunță prea ușor la identitate și înțeleg iluzoriu fericirea, de unde confruntarea continuă cu deziluziile, cu insatisfacția și frământările interioare cu repercusiuni în armonia funcțională a sistemului nervos, a alterării resurselor inepuizabile ale materiei cenușii. DEZVOLTAREA NEUROLOGIEI SI PSIHIATRIEI Studiul funcțiilor cerebrale, a localizării lor, s-a intensificat în sec. XIX și unii dintre cei mai mari
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
se rezumă doar la activitățile desfășurate, ci se referă și la stările subiective trăite de indivizii implicați în aceste activități. Fiind implicați în atingerea unor scopuri comune, membrii școlii interacționează, iar din interacțiunea lor rezultă trăiri oscilând între satisfacție și insatisfacție, încredere și dezamăgire, curaj și descurajare etc. Aceste trăiri influențează în mare măsură bunul mers al școlii, de aceea ele nu trebuie neglijate. Aceste fenomene subiective constituie așa - numitul climat al școlii. Prin „climat” E. Păun desemnează „ambianța intelectuală și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
unul perturbartor pentru membrii școlii. El se referă la percepțiile profesorilor și ale elevilor asupra mediului în care își desfășoară activitatea (caracteristicile relațiilor interpersonale din școală, gradul de motivare și de mobilizare a resurselor umane, stările de satisfacție sau de insatisfacție, gradul de coeziune din școală). Climatul școlii este rezultatul interacțiunii mai multor factori dintre care unii sunt evidenți, alții sunt mai puțin observabili și țin de trăirile subiective ale cadrelor didactice și ale elevilor. Acești ultimi factori sunt mai geru
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
CAPITOLUL II Adolescența II.1 Adolescența - problemă socială Adolescența este subiectul privilegiat și controversat al psihopedagogilor, generator de opinii și discuții contradictorii. Unii o consideră “vârstă ingrată”, alții, dimpotrivă, “vârsta de aur”; pentru unii ea este “vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru alții este “vârsta marilor elanuri”; este “vârsta contestației, marginalității și subculturii”, dar și “vârsta integrării sociale”; este “vârsta dramei, cu tot ce are ea ca strălucire, dar și ca artificiu” - decretează unii, ba nu, ripostează alții, este “vârsta
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]