1,880 matches
-
în structura personalității sale a aptitudinilor pedagogice și a unor atitudini creative față de profesie și societate. Creativitatea, disponibilitatea subiectului de a căuta și produce valori noi, originale pentru sine și societate poate fi dezvoltată adecvat de cadrul didactic în procesul instructiv educativ prin: promovarea spontaneității, libertății de expresie și acțiune; folosirea de situații problematice; folosirea strategiilor divergente și euristice; statornicirea unui climat, atmosfere favorabile manifestării opiniilor personale și discuțiilor interpersonale; încurajarea, promovarea și aprecierea responsabilă a eforturilor și realizărilor originale ale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și realizărilor originale ale elevilor; folosirea unei învățări cognitive și creative; conștientizarea și eliminarea blocajelor creativității (culturale - conformismul, metodologice - rigiditatea algoritmilor); utilizarea unor metode și procedee specifice de dezvoltare a creativității. Primul pas în cultivarea creativității îl reprezintă formularea obiectivelor instructiv - educative. Educarea, cultivarea creativității trebuie să figureze alături de educarea gândirii printre scopurile principale. Conformismul cultural poate fi combătut prin cultivarea, utilizarea exercițiilor de fantezie nu doar ca simple jocuri, ci ca metode serioase de cultivare a creativității, a gândirii. Procesele
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
creează o „aptitudine creativă” (aptitudine de a căuta și a găsi probleme). În această categorie de probleme se disting trei tipuri de probe (Gr. Nicola): de tip „imaginativ-inventiv”, de tip „problematic”, de tip „combinat”. Progresul creativității, cu beneficii în planul instructiv se realizează prin metode și procedee specifice. Pentru aceasta trebuie să existe o preocupare în acest sens, care să urmărească dezvoltarea capacității de a soluționa probleme (deoarece dezvoltarea problemelor mai grele solicită imaginația). Învățătorul trebuie să cunoască predispozițiile creative ale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și exprimare implică legătura cu familia, descoperirea factorilor de natură să împiedice dezvoltarea intelectului, a gândirii și a fanteziei, factorii esențiali în dobândirea viitoare a unei autentice competențe profesionale. Rolul școlii în dezvoltarea creativității este unul primordial, deoarece prin activitatea instructiv - educativă copilul își poate însuși atât competențe de bază, dar își dezvoltă mai ales gândirea, intelectul, creativitatea, care vor contribui hotărâtor la formarea unei personalități armonioase, capabilă să-și îndeplinească eficient viitorul rol sau viitoarele roluri sociale. Se afirmă adesea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
este un demers socio- educațional complex ce cuprinde simultan fenomene de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare a potențialului creator. Premisele naturale oferă însă o bază mult mai largă pentru dezvoltarea creativității decât este ea realizată în activitatea instructiv - educativă. În acest sens, ca scop practic este necesar să avem în vedere sistemul factorilor favorizanți afirmării și dezvoltării creativității: - Factori structurali, interiori creativității (inteligența, motivația intrinsecă, interes cognitiv și științific, curiozitate epistemică, atitudini creative, gândire divergentă, tenacitate, perseverență, etc.
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
pe măsura trecerii de la un stadiu la altul spontaneitatea și fantezia sunt inhibate și subordonate instanțelor raționale. De aici concluzia unei stagnări sau chiar regresii în exprimarea creativității copiilor. Asemenea fenomene sunt puse pe seama contextului psihosocial și al organizării procesului instructiv - educativ. Elevul trebuie să știe că i se cere să fie creativ, iar gândirea creativă și învățarea din proprie inițiativă trebuie încurajată prin laudă. Copiii vor fi stimulați să lucreze suplimentar, să emită idei noi, să perfecționeze ideile altora, să
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de tip „imaginativ - inventiv”, exerciții de tip „problematic”, probe de tip „combinat”) chiar dacă nu duce momentan la progrese evidente, este importantă deoarece creează o „atitudine creativă”, „aptitudinea de a căuta și găsi probleme”. Progresul creativității cu evidente beneficii de ordin instructiv - educativ se realizează prin metode și procedee specifice. La majoritatea disciplinelor, principala cale o constituie metodele active. Metodele reprezintă elementul esențial al strategiei didactice, ele fiind latura executorie, de punere în acțiune a întregului ansamblu ce caracterizează un curriculum dat
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
desfășurarea ședinței (după folosirea acestei metode), ideile, care au fost consemnate cu fidelitate, se supun unei analize critice în vederea găsirii soluției adecvate la problema pusă. Strategiile „asaltului de idei” pot fi adaptate în anumite forme de desfășurare creativă a activităților instructiv - educative. Profesorul trebuie să fie un autentic catalizator al activității, care să încurajeze exprimarea ideilor, să nu permită intervenții inhibante și să stimuleze explozia de idei. Știu/vreau să știu/am învățat - învățarea este optimizată când se bazează pe cunoaștere
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
elevii unde ar putea căuta respectivele informații. Întrebările pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigațiile personale. 10. Informația cuprinsă în coloana a treia „Am învățat” poate fi organizată în diferite categorii. Este utilă de asemenea, valorificarea în activitatea instructiv - educativă a condițiilor și principiilor de tip creativ, care stimulează creativitatea privind (G. Dumitru, 1999): asigurarea în activitățile instructiv - educative a ponderii unor solicitări care angajează permanent demersuri de ordin constructiv, de elaborare creativă, situații problematice de tip divergent; - menținerea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Informația cuprinsă în coloana a treia „Am învățat” poate fi organizată în diferite categorii. Este utilă de asemenea, valorificarea în activitatea instructiv - educativă a condițiilor și principiilor de tip creativ, care stimulează creativitatea privind (G. Dumitru, 1999): asigurarea în activitățile instructiv - educative a ponderii unor solicitări care angajează permanent demersuri de ordin constructiv, de elaborare creativă, situații problematice de tip divergent; - menținerea climatului favorabil și atmosfera psihosociale optime care să angajeze, să stimuleze independența și spontaneitatea creatoare a elevilor. Această ambianța
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
tradițional (mentalitate învechită în ceea ce privește metodele de educare și instruire); - considerarea elevului obiect al educației și nu partener al propriei formări; climatul nefavorabil, determinant al blocajelor culturale și emotive; - înăbușirea inițiativei și a participării active a elevilor; - neimplicarea familiei în activitățile instructiv - educative (pentru conștientizarea factorilor care împiedică dezvoltarea intelectului, manifestarea independentă a gândirii și fanteziei); - neîncurajarea de către educator a spontaneității, sensibilității și curiozității individuale; - insuficienta stimulare și valorificare a imaginației creative; - recompensarea preponderentă a rezultatelor activității în defavoarea conținutului, calității și originalității
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
locul celei operatorii, bazată pe construcții logice, mediate și reversibile (J. Piaget, 1970). În literatura de specialitate se precizează faptul că gândirea școlarului mic este capabilă de a se orienta și subordona unui scop, calitate structurată treptat, în cursul activității instructive. Deși orientarea gândirii elevului din clasa I și a II-a rămâne în esență concretă, este vorba totuși de un concret mai puțin imediat, mai detașat de percepția directă, primele operațiuni logice se substituie intuiției, nivelului precedent. Grupările de operații
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
nu sunt bune sau rele, nu se pot modifica, dar se pot educa prin depistarea și cunoașterea trăsăturilor temperamentale ale elevilor, a aspectelor pozitive și a limitelor fiecăruia, facilitând intervenția diferențială, flexibilă a învățătorului în vederea unei compensări temperamentale în cadrul activității instructiv - educative. În abordarea structurală și sistemică a personalității, aptitudinile sunt incluse în subsistemul instrumental al acesteia, care mai cuprinde: nivelul de pregătire și ansamblul deprinderilor, priceperilor și obișnuințelor, capacităților, potențialului creativ. Succesul activității de învățare este determinat de măsura în
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
bază a complexului proces de modelare socioculturală a personalității școlarului mic și de stimulare a potențialului său creativ. II.8 Particularități ale profilului creativ al școlarului mic Punerea în evidență a potențialului creativ individual depinde în mare măsură de sistemul instructiv - educativ. S-a constatat că mulți elevi din clasa întâi, care în clasă par lipsiți de elasticitate intelectuală, și sunt fixați asupra unei idei, devin foarte inventivi în condiții relaxante. Fixismul dispare pe măsură ce învățătorul pretinde muncă și gândire creatoare. Există
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de superioritate asupra acelorași acțiuni ale adversarului: * Ritmul de dezvoltare a calității motrice este inegal, fiind legat de aptitudinile inițiale ale jucătorului, de experiența sa motrică anterioară, de caracteristicile fiecărei calități în parte, precum și de direcțiile de acționare ale procesului instructiv. * La baza dezvoltării calităților motrice stă creșterea corespunzătoare a posibilităților morfofuncționale ale organismului. * Dezvoltarea calităților motrice și în același timp a capacităților funcționale, are loc în condițiile alterării optime a efortului cu odihna, atât în cadrul fiecărei lecții de antrenament, cât
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
lecții televizate sau radiodifuzate . . Profesorul conduce întregul proces instructiveducativ desfășurat în școală, nu doar învățarea elevilor. El este responsabil și ca atare dirijează viața de grup, influențele formative ale acesteia, poate lua decizii cu privire la tot ceea ce se întâmplă în procesul instructiv educativ, își exercită puterea asupra principalelor fenomene ce au loc în grup, supraveghează și îndrumă întreaga activitate a clasei”. Din acest punct de vedere, se poate observa importanța pe care profesorul o are în calitate de coordonator al activității didactice și cel
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și nu reacționează cu sensibilitate la sentimentele acestuia. 2.4 Soluții de îmbunătățire a comunicării profesorelev Problematica relației profesor elev se află în centrul preocupărilor în științele educației. Dialogul școlar constituie de fapt axa principală în jurul căreia gravitează întreaga problematică instructiv educativă din școala contemporană. Dacă admitem că efectul acțiunii educative depinde de calitatea agenților, educator și educat, cât și de relația dintre ei; că sursele blocajului țin în mare parte de relația profesor-elev (control aversiv, subiectivism în apreciere, necunoașterea personalității
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
Acest lucru nu face decât să influențeze negativ solidaritatea familială, măcinată de separarea fizică și afectivă existentă între membrii familiei. Funcția de socializare și educație a fost afectată și ea de transformările lumii contemporane. Sistemul educațional creat a înlocuit procesul instructiv educativ al familiei înlocuire datorată atât unor cauze obiective cât și subiective, părinții nemaiputând realiza transmiterea de cunoștințe copiilor lor nu le mai pot asigura nevoia de instrucție la standardul exigențelor actuale. Astfel, lucrând în afara familiei, părinții petrec mai puțin
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
un larg domeniu. (A. Stoica Constantin, 2004, p. 19) Creativitate și creație Creație este un concept cu două semnificații referitoare atât la procesul de realizare a noului în plan intelectual sau obiectual, cât și la produsul ca atare. În activitatea instructiv educativă atenția trebuie să se îndrepte asupra procesului exprimat în capacitatea de rezolvare independentă a problemelor de orice gen. Numai după aceea, la vârste mai mari sau pentru elevii deosebit de dotați, asupra produsului, căruia i se pretinde în primul rând
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
potențare a capitalului individual aptitudinal în general, și creativ în special, s-a demonstrat a fi descoperirea și diminuarea sau chiar înlăturarea factorilor frenatori, a blocajelor creativității. Amintim o serie de factori care blochează manifestările creative ale elevilor în procesul instructiv educativ: (Stoica, 1983, p. 53 59) Conformismul, ca presiune venită dinspre exterior pentru supunerea la normele acceptate și pe de altă parte ca tendință acționând dinspre interior, este ca o definiție a creativității prin ceea ce nu trebuie să fie. Căile
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
individ sau societate. înțeles restrictiv prin raportare la factorii creativității („pedagogia imaginației”); înțeles prin raportare la finalitățile actului educativ („pedagogia eficienței”, „pedagogia reușitei”, „pedagogia optimă”). * sintagma pedagogia creativității identificarea ei cu o ramură a pedagogiei (1) și cu întregul proces instructiv educativ (7); identificarea cu însăși profesia de cadru didactic (model și evaluator al creativității); sintagme generalizatoare: „școala de inventică”, „arta de a născoci”, ”arta de a fi tu însuți” Percepția asupra sistemului de învățământ din perspectiva pedagogiei creativității * aspecte specifice
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
un fapt empiric incontestabil, a cărui importanță și semnificație variază în toate culturile, inclusiv în a noastră. Valsul dialectic dintre Natură și Cultură, ca și complicatele bucle retroactive darwiniene care au perpetuat această diferențiere sunt, din perspectiva „jocului” științific, mai instructive decât tezele corectitudinii politice actuale. Altfel spus, întrebarea justă nu este dacă această diferențiere există, pentru că faptul este mai mult decât evident, ci care au fost conținutul și semnificația ei în diversele universuri culturale umane. Asupra acestei probleme dorim să
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a ajutoarelor sociale a incidentei sarcinilor la adolescente, o mai mare stabilitate la locurile de muncă și creșterea ratei de absolvire a liceului. Capitolul III: Adaptarea școlară 3.1. Nevoia de adaptare la cerințele vieții școlare Adaptarea copilului la procesul instructiv educativ la noile condiții de viață, de mediu fizic și social din școală este o impresionantă cerință psihopedagogică și medico-socială necesară menținerii și perfecționării integrității și (perfecționării integrității) echilibrului morfofuncțional, psihomoral și social al elevului. Este important ca fiecare școlar
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
concepție piagetiană, adaptarea desemnează procesul de echilibru între asimilare și acomodare, intervenit în cadrul interacțiunii dintre om și realitatea înconjurătoare. Adaptarea școlară presupune compatibilitatea eforturilor, a dificultăților cu capacitatea elevului, cu probabilitatea subiectivă a realizării sarcinilor școlare. Concordanța dintre cerințele obiectivelor instructive și răspunsul comportamentului elevului față de ele reprezintă condiția de bază a adaptării. Esența adaptării școlare constă în ajustarea informativă a produsului instructiv educativ, pe de o parte, și a caracteristicilor și trăsăturilor de personalitate ale elevului, pe de altă parte
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
compatibilitatea eforturilor, a dificultăților cu capacitatea elevului, cu probabilitatea subiectivă a realizării sarcinilor școlare. Concordanța dintre cerințele obiectivelor instructive și răspunsul comportamentului elevului față de ele reprezintă condiția de bază a adaptării. Esența adaptării școlare constă în ajustarea informativă a produsului instructiv educativ, pe de o parte, și a caracteristicilor și trăsăturilor de personalitate ale elevului, pe de altă parte. Dar este cunoscut că personalitatea copilului se află în continuă evoluție în timp ce exigențele școlare și alte pregătiri de specialitate sunt din ce în ce mai mari
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]