4,971 matches
-
perspectivă psihologică, care permit delimitarea noțională între agresivitate/agresiune și violență. Agresiunea reprezintă acel comportament care implică vătămare, îndreptat spre alte persoane (heteroagresiune), sau întors spre sine (autoagresiune) (Howells și Hollin, 1989). O altă delimitare necesară este aceea între caracterul instrumental și cel ostil al agresivității. Această delimitare pătrunde în profunzime, până la stipularea constelației motivaționale a faptului agresiv. În cazul violenței instrumentale, este vorba despre un comportament violent, cu scopul de a obține un anumit rezultat, în timp ce violența ostilă are ca
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
persoane (heteroagresiune), sau întors spre sine (autoagresiune) (Howells și Hollin, 1989). O altă delimitare necesară este aceea între caracterul instrumental și cel ostil al agresivității. Această delimitare pătrunde în profunzime, până la stipularea constelației motivaționale a faptului agresiv. În cazul violenței instrumentale, este vorba despre un comportament violent, cu scopul de a obține un anumit rezultat, în timp ce violența ostilă are ca scop provocarea suferinței (Howells și Hollin, 1989, p. 184). De exemplu, violența exercitată de soț asupra soției, în scopul impunerii autorității
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cu scopul de a obține un anumit rezultat, în timp ce violența ostilă are ca scop provocarea suferinței (Howells și Hollin, 1989, p. 184). De exemplu, violența exercitată de soț asupra soției, în scopul impunerii autorității masculine în familie, are un caracter instrumental. În schimb, atunci când soțul are o conduită violentă față de soție, doar pentru a-i provoca suferință (violența, ca rău în sine), comportamentul său are un caracter ostil. Violența reprezintă deci exteriorizarea unor stări conflictuale dezvoltate latent și se manifestă pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și violență criminală, atunci când se procedează la definirea unor comportamente violente (Browne, 1989). Pentru a distinge între acești trei termeni, putem defini agresivitatea ca fiind un comportament comis în vederea vătămării sau obținerii unor anumite avantaje (referire la caracterul ostil sau instrumental al actului agresiv); violența, motivată uneori de mânie sau intenționalitate, implică folosirea forței fizice, psihoemoționale sau sexuale împotriva altui individ; iar violența criminală se referă la acele comportamente violente sancționate în mod explicit de lege (Browne și Wiley, 1997). O
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
locul. Nu este deloc de mirare, așadar, că au fost diabolizați. Victoriile lor electorale de câțiva ani mai târziu demonstrează că au știut să depășească obstacolul decomunizării și oprobriul social. Au sfârșit prin a reuși să demonstreze că acele campanii instrumentale care Îi asaltau exagerau considerabil adevăratul lor rol, iar de acum Înainte pot să propage ideea că ei au inaugurat noul regim pe picior de egalitate economică și politică cu orice altă formațiune democratică. Cu toate acestea, În ciuda frumoaselor lor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
gest ar fi fost să declare public: „Da, aș fi putut să angajez o firmă de relații publice din Israel, am o relație cordială cu domnul Ayal, Îl apreciez, Îmi este confrate, dar pentru a nu fi bănuit că folosesc instrumental acest lucru, nu voi angaja o firmă din Israel”. Mircea Mihăieș: Asta e doar partea elegantă. Vladimir Tismăneanu: Nu s-ar fi dus nici să dezvelească un monument pentru Yitzhak Rabin, făcând-o pe sărmana fată a acestuia să protesteze
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care provin din țările creștine europene sau din America, și cele Sefarde ce provin din țările musulmane din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Vezi nota anterioară. Distincția aceasta e foarte asemănătoare cu faimoasa distincție realizată de Bales (1958) între tipurile de leadership − „instrumental” versus „expresiv”. Modelul este similiar cu cel ce se poate observa, de regulă, în societatea occidentală - mai exact, faptul că adolescența este o perioadă de răzvrătire împotriva autorității parentale, crescând importanța grupului de prieteni din care face parte adolescentul (Erikson
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
merge mai departe, răpindu-i jurnalismului și ultima iluzie de obiectivitate: „Nu există limbaj neutru. Nu există un paradis inocent al scriiturii”. Sociologic vorbind, orice comunicare prezintă un dublu aspect: reprezentațional (exprimă personalitatea, stările sufletești, cultura și ideologia autorului) și instrumental (mijloc de influențare a receptorului). Prin urmare, discursul mediatic poate fi abordat din două perspective distincte: 1. Din exterior - orice enunț mediatic trebuie privit ca efectul unui proces social de creare și reproducere a înțelesurilor (în acest caz, discursurile sunt
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ci de supraabundență. Trebuie să știm ce este oportun și valoros în „oceanul” de cunoștințe care ne înconjoară, să valorificăm ceea ce este pertinent și nu prejudiciază alte seturi de valori (morale, civice, culturale). Căci o valoare autentică, fie ea și instrumentală sau pragmatică, nu trebuie să anihileze celelalte valori. Care este statutul cunoașterii în era informatizării? În primul rând, aceasta valorează prin sine, dar și prin modalitatea de insinuare, de transmitere a ei. O idee devine mare atât prin ea însăși
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
al formării intră sub zodia unor prefaceri fundamentale de ordin structural și procesual. Această tendință „externă” poate reverbera, într-un mod specific, și la nivelul dispozitivelor „tehnice” interne, al strategiilor didactice care se vor replia corespunzător. Pedagogicul pare din ce în ce mai ocultat, instrumentalul ocupând întâietatea. Până nu demult, sistemul de învățământ, caracterizat printr-o inerție adesea criticabilă, resorbea tehnicul mai mult la nivelul modernizării mijloacelor de instruire, păstrând nealterate celelalte componente didactice (metode de învățare, conținuturi de predat, strategii de evaluare etc.). Tehnologiile
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de formare, se diversifică și se complică ofertele concrete de satisfacere a noilor cerințe. Tot mai multe parcursuri de realizare a educației se deplasează dinspre instituțiile clasice către formule susținute de noile tehnologii mediatice și informatice. Orice inovare în plan instrumental se va răsfrânge la nivelul mijloacelor de instruire. Dacă în sistemele tradiționale tehnicile noi erau translate în calitate de simple adjuvante sau mijloace de facilitare a educației, asistăm astăzi la o anumită autonomizare a acestora în strategiile de realizare a formării ca
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
la scară națională sau internațională). Aceste dificultăți (și altele care pot apărea) ne determină să fim vigilenți în legătură cu realizarea permanentă a unor echilibre între nou și vechi, între tradițional și modern, între cunoscut și necunoscut, între efort propriu și facilitate instrumentală, între uman și artificial. Includerea de la sine a suportului material nu rezolvă chestiunile de ordin didactic și nu aduce automat calitate sau randament în învățare. Capitolul 3. Cybercultura și avatarurile învățării în era internetului 3.1. Dimensiunea culturală a cyberspațiului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
să transmită cunoașterea explicită, de natură, cum ar spune cognitiviștii, declarativă și procedurală. Cunoștințele declarative sunt de ordin descriptiv, enumerativ, ilustrativ etc. și presupun informații „de-a gata”, preluate din imensul bagaj cognitiv al omenirii. Cunoștințele procedurale sunt de ordin instrumental, metodologic, constructiv etc. și descriu metode și căi de generare a cunoașterii, moduri de întemeiere și de construire a savoir-ului. A învăța presupune în permanență să reduci diferența dintre derularea unei acțiuni, aici și acum, și ceea ce aflăm despre respectiva
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
manevră de natură cronologică sau topologică. Emanciparea tehnicului și a economiei implică reverberații asupra funcționabilității sociale. Creșterea ponderii acestora se face printr-o absorbție a socialului de către tehno-cultură. Oamenii, dorințele lor, voința etc. sunt captate și remodelate în conformitate cu noua ordine instrumentală. Oamenii se transformă în utilizatori, în consumatori. Noile tehnologii informaționale și de comunicare determină o „mașinizare” a socialului. Anonimatul generalizat al megamașinii tehno-societale demoralizează raporturile sociale și politice ale colectivităților umane. Constrângerile care apasă asupra omului politic, asupra inginerului, asupra
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
au o prezență secvențială, limitată tehnic sau socio-comunitar. 4.4. Comunitatea virtuală - spațiu de manifestare a inteligenței colective Evoluțiile de ultimă oră în ceea ce privește mijloacele de comunicare și informare (telefonia mobilă, performativitatea de a transmite o mare cantitate de date, rafinarea instrumentală etc.) favorizează punerea și disponibilizarea cunoștințelor în rețeaua virtuală. Ele nu mai sunt forme de evidențiere a unei performanțe individuale, ci de manifestare a unui nou topos interactiv și cumulativ - inteligența colectivă. Mediul cultural virtual se constituie ca o realitate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
rezidă în antrenarea unui mănunchi de specialiști ce concură pentru edificarea unei rețele incitante de formare. Unii autori (Taylor, 2003, vezi Viens, Wzrsch, 2004, p. 186) identifică cinci generații de manifestare a e-learning-ului, fiecare având un anumit grad de echipare instrumentală: 1. corespondența textuală pe suport scris; 2. activitățile multimedia integrând textul scris, casetele audio și video, activitățile pe calculator și videointeractivitatea purtată de CD-uri; 3. teleînvățarea, ce implică audioconferința, videoconferința, difuzările televizate sau de tip radio; 4. activitățile de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ale unei activități sunt acțiunile sau procesele comportamentale. Structura unei activități vizează stabilirea diferențiată a rolului acțiunilor componente, în așa fel încât prin conjugarea acestora să se realizeze funcția finală (cerința funcțională sau necesitate). Acțiunile componente ale activității au funcție instrumentală, sunt extrem de mobile și variază aproape nelimitat în funcție de particularitățile individului si de condițiile în care se desfășoară Activitatea motrică este unitară, conștientă, bazată pe anticipare și susținută de o motivație consistentă. Ea este un fenomen complex, de mare amplitudine care
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
și asupra activității motrice în general, pentru că ea înglobează în mod necesar actele conștient voluntare. În linii generale, teoriile explicative ale activității motrice (citate de A. Cosmovici) sunt următoarele: a) teorii psiho fiziologice, consideră activitatea ca pe un reflex condițional instrumental, cu care individul motivat specific declanșează o anumită conduită. Motivația e reprezentată de o idee sau de o imagine suficient de puternică pentru a iniția un asemenea demers, în paralel cu eliminarea factorilor perturbatori. h) teoriile raționaliste care pun rațiunea
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
observarea unei mingi ce se îndreaptă către ochiul nostru, poate declanșa cu siguranță acele răspunsuri de evitare ce au avut antecedente în trecut. De fapt, Greenwald în teoria sa ,,ideomotrică” a presupus că simulul ce declanșează imaginea post răspunsului este instrumental îndreptată asupra acțiunii. În sfârșit, și cel mai important, o serie de evenimente permit unei persoane să selecteze răspunsul de ieșire ,ce este potrivit acțiunii, din numeroasele variante de posibile răspunsuri. Un jucător de baschet aflat în propriul teren de
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
și tehnice care pot face posibilă producerea acelei cunoașteri. Producerea cunoașterii nu mai poate fi judecată și investigată după un singur tip de logică evolutivă (cum ar fi demersul de la teorie la experimentarea practică). Trebuie luate în considerare dinamicile instituționale, instrumentale, politice și economice, iar denumirea de „domenii ale cunoașterii”, tributară ideii de teritorialitate epistemică, ar putea fi înlocuită cu cea de domenii ale practicii situate instituțional, instrumental, politic și economic. Noua perspectivă, caracterizată prin integrare și diversitate - interdisciplinară, în natura
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fi demersul de la teorie la experimentarea practică). Trebuie luate în considerare dinamicile instituționale, instrumentale, politice și economice, iar denumirea de „domenii ale cunoașterii”, tributară ideii de teritorialitate epistemică, ar putea fi înlocuită cu cea de domenii ale practicii situate instituțional, instrumental, politic și economic. Noua perspectivă, caracterizată prin integrare și diversitate - interdisciplinară, în natura ei -, aduce un plus de sensibilitate la ceea ce, de regulă, este numit cerere socială. O problemă serioasă și încă spinoasă în ceea ce privește producerea cunoașterii intersau transdisciplinare este reprezentată
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
transversale mobilizează resursele oferite de disciplinele școlare, dar rezultatul final trece dincolo de oricare dintre aceste discipline. Nu există o disciplină dominantă, ci doar o realitate socioculturală complexă, care nu poate fi cunoscută deplin decât printr-o abordare holistă; c) interdisciplinaritatea instrumentală nu se revendică direct nici din nevoile cercetării științifice, nici din rațiuni pedagogice legate de învățare. Ea are un suport strict pragmatic, legat de necesitatea rezolvării unor probleme concrete ce apar la nivel social. Face apel la cunoștințele și competențele
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
fiecare trebuie să poată da un răspuns. Dezvoltarea personală integrală și responsabilitatea socială ale elevilor sunt scopurile supraordonate ale învățării care fac irelevante disciplinele ca structuri curriculare. Louis D’Hainault (1977, 1979, 1986) face distincție, în plan curricular, între transdisciplinaritatea instrumentală și cea comportamentală: a) transdisciplinaritatea instrumentală urmărește să-i furnizeze elevului metode și tehnici de muncă intelectuală transferabile la situațiile noi cu care acesta se confruntă; ea este orientată mai mult către rezolvarea anumitor probleme, decât pe achiziția de cunoaștere
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
răspuns. Dezvoltarea personală integrală și responsabilitatea socială ale elevilor sunt scopurile supraordonate ale învățării care fac irelevante disciplinele ca structuri curriculare. Louis D’Hainault (1977, 1979, 1986) face distincție, în plan curricular, între transdisciplinaritatea instrumentală și cea comportamentală: a) transdisciplinaritatea instrumentală urmărește să-i furnizeze elevului metode și tehnici de muncă intelectuală transferabile la situațiile noi cu care acesta se confruntă; ea este orientată mai mult către rezolvarea anumitor probleme, decât pe achiziția de cunoaștere „de dragul cunoașterii”; b) transdisciplinaritatea comportamentală intenționează
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Kahn, 1967, p. 6). Ele răspund la două tipuri de Întrebări: 1) Cum se poate ajunge la anumite situații ipotetice, pas cu pas? 2) Ce alternative există la Îndemâna decidenților, În fiecare moment, pentru a preveni, deturna sau facilita procesul? Scopul instrumental declarat al unui scenariu este unul analitic. Totuși, scopul final al scenariilor este de a servi procesul de luare a deciziilor. Creionând setul de alternative și scenariile ce ne pot duce la ele, decidentul poate să vadă mai bine ce
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]