35,526 matches
-
domenii spirituale, documentează o treptată renunțare la anticul gestus, în măsura în care se modifică nu numai înțelesul acestui cuvînt, ci o întreagă concepție despre trup, persoana, identitate, destin, comunitate, lumea de dincolo. Însă odată cu această modificare de mentalitate se schimbă și peisajul intelectual al epocii, dinamica artelor, a disciplinelor filozofice ori științifice. Studiul lui Schmitt este o adevărată enciclopedie, în această privință, care reface pasionant schimbări de paradigmă mentală. Jean-Claude Schmitt - Rațiunea gesturilor, traducere de Doina Marian, prefață de Alexandru Duțu, Editura Meridiane
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
mai sînt percepute ca neajutorate, dependente, incapabile de autoafirmare: "dacă bărbații se tem de femeile puternice, înseamnă că se tem de concurență și de eventuală lor dominare". Adică se tem de propria slăbiciune. Magdalena Mărculescu face o legătură între nivelul intelectual și atitudinea față de feminism: cu cît sînt mai inteligenți, educați și civilizați, cu atît recunosc bărbații mai usor valoarea și nu fac discriminări. De fapt, părerea ei este că bărbatul și femeia nu sînt egali ci complementari, iar polaritatea masculin-feminin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
deloc a fost un dicționar general de artă care să cuprindă acele informații care privesc noțiunile artistice, tehnicile, motivele, stilurile ș.a.m.d., fără de care nici învățămîntul artistic nu este posibil, nici înțelegerea fenomenului nu este corectă și nici informația intelectuală, pur și simplu, nu funcționează cum trebuie. Acest gol imens din literatura noastră despre arta, dar și din cultura noastră, în ansamblul ei, a fost umplut în ultimii ani printr-un efort al Editurii Meridiane pe care nici un calificativ nu
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
principalele pariuri pe care le-am făcut, cînd am putut să scoatem o revistă independența, nesupusa cenzurii, a fost acela de a admite că diversitatea, dezacordul și, în definitiv, pluralitatea părerilor și judecaților reprezintă condiția sine qua non a calității intelectuale a unei publicații culturale. Aceasta ne obligă să nu ne amestecăm în textele colaboratorilor noștri. Fiecare răspunde de ce scrie. Ar fi greu să le împărtășim toate ideile. Aprecierile lor pot să nu fie și ale redacției. Dar, în principiu, ne
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
Berma" în Opera artei. Proust continuă să vă inspire sub acest aspect teoretic, speculativ? G.G.: Oh, da, desigur. Și va continua să mă inspire... Pentru mine este textul care, sub aspect estetic, mă satisface cel mai mult, iar sub aspect intelectual, mă stimulează în multe privințe. Cred că voi mai avea ocazia să împrumut din Proust și alte motive de inspirație teoretică. M.C.: Eul autobiografic este uneori vizibil în scrisul dumneavoastră, aparent abstract și conceptual, cu o tentă de ironie și
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
Alex. Ștefănescu Opțiunea pentru munca intelectuală Denișa Comănescu și-a făcut un nume în literatura încă din studenție, publicând versuri întâi în România literară (1975) și apoi și în alte reviste, pentru că în scurt timp să debuteze și editorial, cu volumul Izgonirea din Paradis (Ed. Cartea
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
filmele occidentale, cu piscine și palmieri. Surprinzător și lăudabil este faptul că frumoasa poeta - o adevarată Claudia Schiffer a poeziei - a rezistat tentației de a deveni o vedetă a vietii mondene și s-a consacrat, cu modestie și seriozitate, muncii intelectuale. După ce a absolvit (în 1977) Facultatea de Filologie - secția română-engleză - a Universității din București, s-a angajat la Editură Univers, ca redactor responsabil cu literaturile de limbă engleză (pentru că în 1992 să devină redactor-șef al acestei importante edituri). A
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
După aceea însă, ra minînd singur cu tine, îți pare rău că l-ai bătut și începi în sinea ta să-i dai dreptate, chiar și avînd remușcări, tîrzii. Adversarul tău n-a putut să-ți facă față, din inferioritate (intelectuală ). Prin urmare, esti conștient că beneficiezi de o victorie falsă, numai tu știind sigur că e falsă, celălalt avînd mai mult o certitudine sentimentală, emotiva... Încep să cred, și mă simt jenat că tocmai această falsitate a victoriei și argumentelor
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
lor și se pronunță cu aplomb urechist în chestiuni despre care habar n-au. Și încă mai grav e faptul că nici unul dintre cei care supervizează textele intrate în pagina nu sesizează impostura, probabil fiindcă și ei au același nivel intelectual. * Iată, de exemplu, cum a fost prezentat în EVENIMENTUL ZILEI nr. 2026, de către o duduie pe nume Felicia Mihali, românul unuia dintre marii scriitori americani contemporani, Russell Banks - Derivă continentelor, apărut recent la Ed. Univers, în traducerea Antoanetei Ralian: "În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
și în Toscana, iar pentru unele secvențe s-a recurs la platourile de la Cinecittà. Unde cu siguranță mai bîntuie spiritul fellinian al libertinului de secol XVIII Casanova, care va fi contribuit și el la materializarea substanței planului secund. Această încărcătură intelectuală prin care se evocă întreaga epoca a petrarchismului ("mallatia che corse i secoli" apud Benedetto Croce) care a făcut ca din Evul Mediu pînă în Renaștere să dăinuiască vestitul amor cortese - decantarea vitalității în cultura prin rafinament. Astfel s-a
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
2. Schopenhauer educator. Nu vom sublinia niciodată îndeajuns rolul lui Eminescu 1) în formarea lui Slavici. Provenit dintr-o familie mai degrabă săracă, peregrinând pe la școli aproximative, Slavici îl întâlnește pe Eminescu într-un moment în care ideile de autoritate intelectuală, protecție, formare deveneau vitale. Tânărul cu o sănătate aproximativa avea nevoie că de aer de un astfel de sprijin. Eminescu îi pune în mână cărțile fundamentale, îi veghează lecturile, îi face program de lucru. E profesorul, e inițiatorul, e maestrul
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
în ultimul volum din Dreptul la memorie. I-am trimis un text intitulat Marea absența, în care analizăm cauzele degradării societății românești, datorate - după opinia mea - dezertării oamenilor de cultură, si mai ales a scriitorilor, în rîndurile ateismului și scepticismului intelectual. Făceam apel la trezirea conștiințelor, la regasirea filonului spiritual care să producă o inversiune de tendința. - Reintegrarea României în Europa ar putea influența această "trezire a conștiințelor" de care vorbiți? - Avem obsesia întoarcerii României în Europa, după o absență de
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
adere la mișcarea legionara. Aici, din această perspectivă, legionarismul e perceput ca un anarhism de extremă dreaptă. Apoi e pusă în evidență dimensiunea religiosului (firește ortodox) la legionarism, cale prin care și-a adjudecat o parte din tinerii din elită intelectuală (de pildă, Mircea Eliade). Toate bune și drepte pînă aici. Dar legionarismul n-a fost numai o sectă religioasă mistica, ci și (dacă nu în primul rînd) o grupare politică de-sine-stătătoare, cu un partid propriu ("Totul pentru Țară") din 1935
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
Conferențiau Eliade, Vulcănescu, Noica, Sebastian, Cioculescu, Polihroniade, Ion Cantacuzino, Belu Zilber, Ion Călugăru, bineînțeles Comarnescu și încă alții, pe subiecte diverse, de la Lenin, Proust și Tagore la Charlot. Era o deschidere extraordinară spre civilizația occidentală și nu numai.Un militantism intelectual de informare a ignoranților, care, atunci, doreau să se instruiască ascultîndu-i pe cei mai avizați. După ce se termină conferință, grupul nostru se refugia la cafeneaua "Corso" și acolo discuțiile continuau pînă tîrziu, adesea foarte aprinse. - Cum s-a desprins din
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
toată această despărțire ideologică, prietenia a continuat?! Adică Eugen Ionescu, Comarnescu, Sebastian, Belu Zilber, dvs. aveați aceleași relații că înainte cu Noica, Eliade, Polihroniade, Haig Acterian s.c.l.? - Ei bine, da. Prietenia rămăsese intactă. Fiindcă erau oameni de calitate intelectuală și sufletească înaltă. Se contraziceau la sînge, se schimbau înflăcărate argumente pro și contra, dar țineau unii la alții, nu se puteau uri. De pildă, Eugen Ionescu - atunci cînd l-a văzut pe Arsavir, cel mai bun prieten al lui
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Relatarea Genevièvei către Maritain e de o simplitate împietrita: "soțul meu, sosit la Auschwitz la începutul lui iunie 1944 și care declarase că e scriitor, a fost din această cauză cu atît mai chinuit ". Dar de o vitalitate morală și intelectuală pe care tînărul medic declară că nu a întîlnit-o la nici o altă personalitate de acest fel la Auschwitz. Afirmă că soțul meu îi îmbărbăta. Seară, un mic grup se întrunea în jurul patului sau, iar soțul meu era centrul iradiant " După
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18093_a_19418]
-
o convergență alarmantă. De pildă, toate mutilează pînă la desfigurare o serie de scriitori însemnați. Trec peste autorii turnantei artistice, sociale și politice miraculoase de la 1848, înecați de manuale într-un verbiaj fie liricoid-plîngăcios, fie lozincard-lătrător. Sau peste pilduitorul caz intelectual Maiorescu, încorsetat în formule procustiene, papagalicite silnic de elevi. Trec deci peste aceștia, ca să mă opresc din nou la Eminescu, mumificat cu vigilenta pioasa de profesori și transformat în sperietoare rituala a candidaților la diferite teste. În loc să fie atrași subtil
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
care din înălțimea secolelor se uită la foiala furnicilor barbare" sau cele odioase ale diverșilor activiști și politruci semianalfabeți, supunând "bandiții" intelectuali la o reeducare infama. Se detașează pe acest fond și un autoportret, care înfățișează un tanar, tot "bandit" intelectual, care va realiza foarte curând că "visul de aur" al comunismului se transformă, repede-repede, în cel mai cumplit coșmar. Conștient că întreaga să viață "s-a desfășurat pe parcursul unei paranteze a istoriei", tânărul de atunci nu mai are decât o
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
dezmoșteniții soartei", recte cu lumpenul, gen Gorki sau Panait Istrati, s-a distanțat, prudent, chiar și de boema artista că de-o formă de dezordine, de incurie, de culpabila "neîngrijire", asadar de nedemnitate. Pentru a vorbi în termeni marxiști, "proletarul intelectual" Arghezi s-a străduit a-și depăși condiția, însusindu-si înfățișarea și comportamentul "dușmanului de clasă", măi atractioase și mai eficiente. Fidel, în același timp, obîrșiei sale, Tudor Arghezi se aplecă, cu un simpatetic interes, asupra muncitorului manual (făcuse el însuși
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
două volume din bibliotecă mea. Frumos cartonate și cu oarecare lux, le-a scos dintr-un pachet. Tăflan avea prin urmare o bibliotecă, o grijă de cărturar delicat pentru cărțile lui, cumpăra din strădaniile lui cărțile preferate, pe care cititorii intelectuali adeseori le caută gratuit, ca un drept al torturii că citesc. Cartea îl ține pe Gheorghe Tăflan vioi, conștiincios, sever cu sine și gînditor". Întrebarea retorica ce urmeaza este edificatoare pentru visul livresc-muncitoresc al poetului: "N-ar trebui să aibă
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
a sărutat nevasta și fetița, Lineli, si se întorcea, satisfăcut că artistul pe care il urmărise cîțiva ani cu pasiune, prin toate orașele Europei Centrale, era în progres...". Mai aflăm următoarele: "Petrecerea lui de seară, între nevasta și copilă, era intelectuală, citînd cu voce tare povestiri din Andersen, Grimm, Selma Lagerlof, Toepfer, Rousseau și paginile din Biblie. Din cînd în cînd (...), se schița un cor de trei voci, însoțit de orgă, psalmul lui Luther, cîntece de munte, refrenul yodl, obișnuit în
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
în comun: o viziune critică, adică o înțelegere a literaturii, bazată pe premisele de gîndire ale poeticii formaliste și ale structuralismului. Curriculum-ul academic actual încă îl mai considera pe formalistul Român Jakobson, de pildă, un pion esențial în formarea intelectuală a unui literat. Nu e nimic rău neapărat într-o asemenea abordare a literaturii, doar pentru că teoriile lui Jakobson sau ale Școlii de poetica de la Praga sînt pierdute de mult în ceață unui trecut care din perspectiva prezentului pare la fel de
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
unui trecut care din perspectiva prezentului pare la fel de îndepărtat că și epoca lui Sainte-Beauve sau a lui Taine. Literații, mai ales cei autohtoni, se mîndresc adeseori cu dreptul lor la inactualitate, confundîndu-l, din păcate, cu dreptul la provincialism sau stagnare intelectuală. Mă număr printre cei cărora li se pare deprimant și grav faptul că ar putea să le împrumute studenților lor de la Facultate de Litere însemnările de curs de pe vremea cînd eram noi studenți în anul întîi. Nici nu mă mai
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
seamă cînd nu e nici macar vorba de jumătate de veac, nu le poate tulbură. La urma urmelor, și cartea lui Thomas Kuhn despre revoluțiile științifice a apărut cu deja mai bine de 30 de ani in urma, iar substanță ei intelectuală e departe de a se fi epuizat. Sau, volumele lui Lovejoy, desi evident datate, trebuie citite și astăzi de oricine e interesat de istoria ideilor. Că structuralismul e o întreprindere sabotata intelectual de multe din propriile ei premise, si eșuată
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
puțin avizat sau interesat de aspectele tehnice sau științifice ale poeticii. De existență cărții, însă, și acești cititori cred că merită să fie informați. Ea reprezintă un exemplu interesant de analiză rafinată, subtilitate teoretică, și totodată un exercițiu de supraviețuire intelectuală. Călin-Andrei Mihăilescu descoperă în acest studiu toate "păcatele" care decurg inevitabil din tentația de a geometriza, adică de a descoperi armonii și coerențe euclidiene într-o istorie a gîndirii care s-ar preta mai curînd, prin complexitatea ei, la modele
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]