15,922 matches
-
caz să constituie un motiv de neglijare ori minimalizare a fundalului aberant al unei culturi "planificate", al unei creații înțelese că o "imensă uzina", pusă în slujba partidului-stat. De altminteri e bine să știm că la originea comportării comuniștilor față de intelectuali stă ideea leninista, potrivit căreia intelighentul, "în realitate, nu este creierul, ci fecalele (...) națiunii". Idee conținuta într-o scrisoare către Maxim Gorki, datata 15 septembrie 1919... Una din contribuțiile demne de interes în direcția investigării acestui fenomen deviant, autointitulat "literatura
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
alterității pe premise morale. Cu Lévinas, se spune, balanța care secole la rîndul în istoria filozofiei a înclinat în favoarea ontologiei, se înclină acum spre etică. Biografia filozofului e interesantă, ca traseu spiritual, pentru că ea arată cum destinul personal și cel intelectual nu trebuie să fie neapărat diferite, ori coincidențe întîmplător, ci se pot suprapune cu un rost anume. Lévinas, născut Levin într-o familie evreiască tradițională din Lituania (preiau datele furnizate de Ticu Goldstein), în 1905, a cunoscut o Rusie țarista
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
anularea sistemului parlamentar, suprimarea libertății individuale, partidul unic, economia puternic centralizată, teroarea, cultul "cîrmaciului" etc. Chiar biografia unor personalități de anvergură ale ambelor tabere ilustrează premisa lor teoretică analoaga. Dacă Mussolini a aparținut, în tinerețe, stîngii comunizante, o seama de intelectuali care și-au făcut ucenicia în cadrul Internaționalei cu sediul la Kremlin au sfîrșit prin aderenta lor la extremă dreaptă, în calitate de colaboraționiști. În sfîrșit, atît fascismul cît și comunismul se disting prin tendința lor de-a vulgariza discursul filosofic. Pornind, într-
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
cultura română, cei interesați, au avut acces din belșug. S-au tradus multe dintre studiile Analiștilor, dacă le pot spune așa ceva. Le Goff și Duby sînt nume extrem de cunoscute, iar titlurile cărților lor figurează probabil în bilioteca personală a oricărui intelectual român. Nu știu sigur în ce măsură a pătruns și metodă lor, nu doar în cercurile științifice echivalente (istoria și sociologia) de la noi, ci mai general, într-o paradigmă de gîndire. O paradigmă axată pe detaliu, pe forță revitalizatoare a acestuia, si
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
de alte interdicții instituite de regimul comunist. Mărturia de ordin personal (sentimentală, familială, socială, de creație etc.) e, asadar concrescuta cu documentul de epocă. Primul aspect, cel confesiv, ni se înfățișează însă drept cel mai relevant. El trasează profilul unui intelectual sensibil și introspectiv, fremătînd de afecte, în două faze net diferențiate. Prima, intitulată de editori Onoarea și aparențele, surprinde stările de spirit exaltate, dinaintea căsătoriei, cealaltă, purtînd titlul Tristeți crepusculare, oglindește căsătoria și mai cu seamă perioadă de după divorț, exilul
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
personaj el însuși, mai întîi în postura de "adolescent quadragenar" pasional îndrăgostit, apoi în cea de vîrstnic cardiac, încrezător însă în "viteza" lui specifică "de refacere", care "a scandalizat medicii", Cezar Petrescu ne descoperă surprinzătoare afinități cu... Camil Petrescu: febrilitatea intelectualului, propensiunea analitică, ambiția de autodepășire, energia, abnegația literară și, nu în ultimul rînd, stăpînitorul miraj erotic. Cezar Petrescu: Georgetta (epistolar inedit), ediție de Dumitru Vacariu și Lucian Vasiliu, Ed. Junimea, 1998, 200 pag., preț 14280 lei.
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
lumii postcomuniste, un Octavian Paler transcontinental. El îl citează cu familiaritate pe Vaclav Havel, jubilând în momentul transcrierii numelui scriitorului ceh. Citarea are în mod evident doar acest scop, în condițiile în care ideea avansată este banală: "Care e rolul intelectualilor? Havel recunoaște rolul acestora, arătând că sunt multe ocaziile când intelectualul este obligat să-și asume responsabilitățile politice." Dinamismul viforos practicat în gol devine de-a dreptul hilar în momentele în care se observă lipsa de dexteritate în folosirea limbii
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
pe Vaclav Havel, jubilând în momentul transcrierii numelui scriitorului ceh. Citarea are în mod evident doar acest scop, în condițiile în care ideea avansată este banală: "Care e rolul intelectualilor? Havel recunoaște rolul acestora, arătând că sunt multe ocaziile când intelectualul este obligat să-și asume responsabilitățile politice." Dinamismul viforos practicat în gol devine de-a dreptul hilar în momentele în care se observă lipsa de dexteritate în folosirea limbii române. Cum ar arăta un Rambo care, vrând să tragă cu
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
tăi cu briceagul, cu o șosea care, vreo cincizeci de kilometri, pare să ducă spre Kabul, si nu spre Arad, podidita de noroaie din octombrie până-n aprilie, si cu praf din mai an septembrie. Dacă asta e Europa politicienilor și intelectualilor noștri brusc ăndrăgostiti de Balcani, atunci mai bine fără!
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
conținut diluat, capabil să-i satisfacă pe inculți sau pe naivi, demersul de față ar fi fost structurat din alt unghi. Ne aflam însă dinaintea unui fenomen publicistic maladiv care trebuie asanat cît nu devine predominant și, deci, epidemic. Numeroși intelectuali de felul clericului Paulin Lecca a covîrșitor este numărul inginerilor, între aceștia a s-au trezit, în condițiile libertății cuvîntului tipărit, dobîndite după 1989, că au ceva de spus contemporanilor. De acord; însă e inadmisibilă nu atît desconsiderarea acelei științe
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
Poetul Mircea Dinescu a confirmat pentru DeCe News că rămâne alături de Realitatea, contractul urmând a fi semnat cel mai probabil miercuri. Sunt cel mai vechi de la Realitatea TV, eu am venit primul, apoi am adunat câțiva intelectuali șovăielnici, pe lângă mine. Cum să plec de acolo, s-a întrebat retoric maestrul Dinescu? Discutăm, și dacă o să-mi placă, rămân. Și nu cu una, ci cu două emisiuni. Pe lângă Tănase și Dinescu o să mai fac Politică și delicatese... o să
Dinescu a vrut să-i dea bani pentru gunoi lui Prigoană şi s-a ales cu acţiuni Rosal. Câte emisiuni va avea la Realitatea, în noul sezon () [Corola-journal/Journalistic/24718_a_26043]
-
de secol mă întreb: ce și-au dorit groparii acestuia când l-au împins în fosa funerară? Firește, întrebarea nu vizează numai răsturnările din România. Unii români, cei ce susțin că au avut un rol mare în „îngropăciune“, respectiv „revoluționarii“, intelectualii „rezistenți“, victimele fazei de debut a comunismului și, în fine, omul de pe stradă, dau drept generator al răsturnării propriile mobiluri particulare. Primii, ura împotriva dictaturii și pasiunea arzătoare pentru libertate ca ideal suprem pe pământ, următorii, dezgustul față de o societate
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
cel atît de inspirat numit de un cronicar 3, „Tristram Genette”, cu trimitere desigur, la Tristram Shandy. Referințele culturale care hrănesc copios dar firesc textul lui Genette, ne arată că acest parcurs ce se vrea personal este cu precădere unul intelectual, chiar dacă nu lipsesc în el comentarii politice, amintiri din copilărie și adolescență legate de primul fior amoros, ironii la adresa clișeelor folosite de presă și de politicieni, sau mici inserții amuzante de cotidian, ca cele despre farmacista preferată sau despre casierele
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
rândul lor, au fost victimele unei exterminări culturale - uneori, și fizice -, în urma căreia nucleul existent în anii ’40 a fost literalmente spulberat. La Sighet sau la Canal, cu domiciliu forțat în Bărăgan sau transferați disciplinar în celălalt capăt al țării, intelectualii străluciți care dădeau viață școlilor și revistelor blăjene au coborât în catacombe. Puțini s-au salvat fizic și la fel de puțin s-a salvat din opera lor, edită sau inedită. Radu Brateș - pseudonimul literar al profesorului și preotului Gheorghe I. Biriș
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
școlilor și revistelor blăjene au coborât în catacombe. Puțini s-au salvat fizic și la fel de puțin s-a salvat din opera lor, edită sau inedită. Radu Brateș - pseudonimul literar al profesorului și preotului Gheorghe I. Biriș - este unul dintre acești intelectuali pe care represiunea comunistă i-a surprins în plină afirmare. Odiseea sa am relatat-o într-o cronică anterioară, dedicată unei ediții de poeme inedite, compuse în detenție și după eliberare. La fel de complicat a fost și destinul cărților sale, ceea ce
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
lucru: în ciuda titlurilor ușor anchilozate într-un aparent discurs dogmatic, nu foarte deschis față de nou-veniți (în sânul Bisericii, în lecturile teologico-duhovnicești etc.), textele lui Mircea Vulcănescu sunt foarte vii. Și foarte firești, pentru că traduc marea convingere, molipsitoarea credință a marelui intelectual nu doar în Dumnezeu, ci și în destinul aparte, exemplar al Ortodoxiei românești. Dacă le comparați, bunăoară, cu câteva dintre sclipitoarele texte ale Itinerariului spiritual, s-ar putea să aveți, ca mine, surpriza unei lecturi mai consistente și mai convingătoare
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
creștinismul nu-i o doctrină, ci o viață. Cum e posibil acest lucru poate răspunde numai rugăciunea fiecăruia dintre noi. Este aici o taină, a rugăciunii. Ea destăinuiește calea fiecui...” (p. 41). Impresionează, de asemenea, fermitatea (deloc agresivă) cu care intelectualul umanist preferă (și apără) Ortodoxia în raport cu protestantismul sau catolicismul: „învățații Bisericii, trădând duhul Ortodoxiei noastre vechi, a cărei esență stă în trăirea întocmai a Predaniei așa cum am primit-o, au recurs tot mai mult la procedeele contra-reformei apusene: modernizarea Bisericii
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
s-au lăsat așteplăsat în capitala Olteniei, Geo Bogza pentru Ziarul unui motan), Elena Farago tate. Într-o perioadă relativ scurtă, poeta spunea: „A fost o vreme când, pentru este recunoscută unanim ca fiind cea înființează pe lângă Fundație o orice intelectual român, Craiova mai mare poetă a timpului său. În 1924 a „Universitate liberă“ sau mai bine spus însemna Elena Farago. Acolo, în capi primit Premiul Internațional Femina, iar un mijloc prin care personalitățile intetala Olteniei, continua o bănie, datorită în
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
nedizlocate cultural dintr- un monolit, o directețe glisând spre brutalitate, reprimată abia în ultimul moment, un fel de viclenie, de instinct educat al pericolului și oportunității care relevă charisma sa de lider. Electricianul reclamă absența oricărui complex de inferioritate în fața intelectualilor și o face nu o dată pentru ca faptul să nu devină semnificativ. Există la Walesa un dispreț abia disimulat pentru intelectuali; aceștia, o spune ironic, ajung după lungi discuții la aceeași concluzie la care le ajunge în 5 minute, sunt idealiști
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
instinct educat al pericolului și oportunității care relevă charisma sa de lider. Electricianul reclamă absența oricărui complex de inferioritate în fața intelectualilor și o face nu o dată pentru ca faptul să nu devină semnificativ. Există la Walesa un dispreț abia disimulat pentru intelectuali; aceștia, o spune ironic, ajung după lungi discuții la aceeași concluzie la care le ajunge în 5 minute, sunt idealiști acolo unde doar acțiunea poate decide. Un membru al Solidarității îl întreabă dacă îi poate primi pe doi profesori aflați
Minunatul Lech Walesa by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2509_a_3834]
-
felul pătează obrazurile politicienilor. La această aniversare centenară vreau să rememorez o întâmplare revelatoare cu Seniorul Corneliu Coposu. Puțini știu că ilustrul om politic era absolvent al Liceului Sf. Vasile cel Mare din Blaj, școală pentru care generațiile vechi de intelectuali aveau o prețuire deosebită. Absolvent din anul 1933, coleg de promoție cu poetul Radu Brateș (Gh. I. Biriș), profesorul și istoricul Teodor Seiceanu ș.a., Coposu participă la revederea semicentenară, așadar, cincizeci de ani!, de la absolvirea liceului, în primăvara anului 1983
O întâmplare revelatoare la Blaj by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/2516_a_3841]
-
ar fi oferit cu siguranță impresia unei narațiuni mai bine conduse, dar Noaptea soarelui răsare incită mereu prin amestecul deconcertant al confesiunii oneste, dublată de autoironie și umor, cu reconstituirea amplă a imaginii unei epoci, trăite din perspectiva și condiția intelectualului incapabil să se integreze într-o lume opresivă, absurdă.
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
1889, nu putea fi atît de precoce încît să devină tată la numai 5 ani! 4 Petru Comarnescu, Jurnal. 1931-1937, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 88. (Numai că în loc de asta Lucica scrie „poezii proaste și brutale”). 5 Lucian Năstasă, Intelectualii și promovarea socială în România. Sec. XIX-XX, Editura Limes, Cluj, 2004, p. 82. 6 Petru Comarnescu, op. cit., pp. 87- 88. 7 Monitorul oficial, 2 mai 1944. 8 Idem, p. 97. 9 Idem, p. 88. 10 Perpessicius, op. cit., p. 259. 11
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
mea de Ion Ianoși și la Ce a fost - Cum a fost, convorbirile lui Paul Cornea cu Daniel Cristea-Enache. Au apărut amândouă cam odată, în 2013, bucurându-se de ecouri, mai ales ultima. Fiecare în felul ei urmărește avatarurile unui intelectual care din adolescență, în anii dinaintea războiului, a aderat la comunism, l-a slujit cu abnegație multă vreme spre a ajunge, până la urmă,la sentimentul amar al dezamăgirii, la înțelegerea faptului că își jucase viața pe o carte greșită. Mărturisirile
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
un număr de membri inferior celor cca 1000 atribuiți Partidului Comunist“. Și totuși îl vom afla acolo pe un Paul Cornea încă însuflețit de mirajul „Revoluției“, încrezător în mitul URSS-ului și al lui Stalin, laolaltă cu bunii săi prieteni, intelectuali străluciți ca Barbu Câmpina sau Eugen Stănescu, încrezători în țeluri pe care primii trei ani postbelici par să nu le dezmintă. O prelungire a interbelicului „e drept, foarte deteriorată“ nelăsând totuși oricui să întrevadă ce va urma. Pentru Paul Cornea
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]