2,070 matches
-
fixa, în urma acordului Sinodului cu Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, data de 20 aprilie ca dată de sărbătorire a Paștilor în 1930. Nae Ionescu apreciază inițiativa de restabilire a ecumenicității, Sinodul adoptând, în cele din urmă, măsura justă 32. Raportul dintre intelectualitatea interbelică și Biserică nu trebuie perceput, plecând de la cazul problemei pascale din 1929, ca un raport de ostilitate, ci ca o asumare conștientă din partea laicatului a rolului său de membru activ al Trupului Mistic al lui Hristos, preocupat de ceea ce
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
se întâmplă cu viața ecleziastică. Formularea unei critici teologice, având ca singur îndreptar de măsură Predania, canoanele și dogma, nu poate decât să contribuie la îndreptarea disfuncționalităților care riscă să pericliteze comunitatea spirituală. Păstrătoare atentă și lucidă a Tradiției creștine, intelectualitatea interbelică criterionistă, patronată de Nae Ionescu 25, denunțând pietismul și psihologismul, ortodoxia habotnicilor și științificitatea inovatorilor, a reprezentat vârful de lance al Bisericii, aducând o prospețime și o noutate în exprimare, izvorâte din trăirea directă a valorilor religioase. Dezbaterile teologice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
religioase. Dezbaterile teologice realizate la un nivel maximal de competență, într-un limbaj modern, precum în cazul campaniei pascale, probează capacitățile unui laicat care încearcă să aducă o nouă mentalitate religioasă, ale cărei rădăcini patristice susțin forța creativă a Tradiției. Intelectualitatea interbelică a știut să mențină acel dialog viu cu Biserica, contribuind la o adevărată revigorare a spațiului teologic românesc. Biserica și politica O problemă gravă care măcina viața Bisericii în perioada interbelică o constituia intruziunea politicului, practică de care nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
perioada interbelică, pe fondul apropierii campanilor electorale și al intensificării luptelor între partidele politice, ierarhia bisericească este supusă unei adevărate presiuni, prin încercarea de politizare a Ecclesiei, de laicizare și metamorfozare a ei într-un instrument al politicii de stat. Intelectualitatea interbelică creștină atrage atenția asupra acestui pericol, prin luarea unei atitudini tranșante, pe linia tradiției patristice 6. Diagnosticul lui Nae Ionescu pus asupra influenței liberale asupra Bisericii Ortodoxe poate părea extrem de dur și necruțător. Privind din perspectiva contextului istoric românesc
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
făcea decât să exprime o evidență indeniabilă și să tragă un serios semnal de alarmă asupra consecințelor dezastruoase pe care asemenea metode le puteau genera asupra funcționării firești a Ecclesiei 7. Poziția lui Nae Ionescu, ca de altfel cea a intelectualității interbelice creștine formate la Școala de gândire și trăire religioasă a Profesorului de Logică și Metafizică de la Universitatea din București, era una conciliară și dogmatică absolut juste. Într-un text publicat în revista de critică teologică "Predania" condusă de unul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
raportului dintre autoritatea laică și cea religioasă era realizată de elita intelectuală interbelică în spiritul discernământului, al separarii juste a două planuri distincte ale realității: laicul și religiosul, în vederea unei bune funcționări atât a Ecclesiei, cât și a statului. Misiunea intelectualității interbelice, aceea de a se implica profund în problemele majore ale cetății și de a asigura liantul între societatea românească și structurile decizionale - atât sub aspect religios, cât și sub cel laic -, era împlinită cu maximă competență. În dezorientarea teologică
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă o secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea Predaniei Implicarea profundă a intelectualității criterioniste în problemele ecleziologice ține de practica mărturisitoare a acestei elite care a înțeles, de la bun început, că nu se poate vorbi de un reviriment cultural autentic fără a se raporta la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea Predaniei Implicarea profundă a intelectualității criterioniste în problemele ecleziologice ține de practica mărturisitoare a acestei elite care a înțeles, de la bun început, că nu se poate vorbi de un reviriment cultural autentic fără a se raporta la sursele Tradiției creative, organice. Alături de Mircea Vulcănescu, unul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
teologice, izvorâte din "râvna pentru păstrarea dogmei și a rânduielii dată nouă de Părinți". De aceea, calitatea fundamentală a acestei elite, manifestată la nivelul practicii sale, era aceea de a fi mărturisitoare a adevărului Ecclesiei. Reprezentările acestui tip specific de intelectualitate se subsumau unor principii ecleziologice fundamentale: Pravile; Predania; Învățăturile lor, în prelungirea tradiției patristice - această elită devenea păstrătoarea și continuatoarea tradiției inaugurate de Sfântul Vasile cel Mare care, tâlcuind pe Sfântul Apostol Pavel, sfătuia comunitatea creștină că: tot ce este
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în Tradiția Ecclesiei, cunoaștere sui generis prin intermediul căreia ființa umană se racordează esențial la verticala divină, restaurând ordinea pierdută. Știință și credință Raportarea la savantul George Manu constituie o posibilitate fericită de recuperare a unei paradigme culturale esențiale pentru istoria intelectualității românești din secolul XX, personalitate care și-a pus amprenta, într-un mod decisiv, atât în planul cercetării științifice, cât și în planul conștiinței umane. Raportul dintre știință și credință a reprezentat o problemă fundamentală care a frământat Evul Mediu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
privință și succesul său în viitor, în contextul provocărilor unei modernități a protestantismului raționalist, a materialismului ateu comunist și a globalismului ecumenist, va depinde de atragerea și nu de respingerea competențelor laicatului creștin. Prin urmare, Biserica este lipsită de aportul intelectualității creștine mărturisitoare, un aspect extrem de important în procesul de revigorare al Ortodoxiei românești, aspect care se cere cât mai repede rezolvat. Această problemă e de cea mai mare însemnătate, întrucât, dacă Ortodoxia este pasibilă de pericolul formalismului, aceasta nu se
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
făcut cercetări ample pentru a. stabili precis atât originea socială exactă cât și apartenența socială a scriitorilor ruși. Astfel, P. N. Sakulin își bazează analiza literaturii ruse contemporane pe delimitarea ou grijă a literaturii țărănești, a literaturii mic-burgheze, a literaturii intelectualității democratice, a literaturii intelectualității declasate, a literaturii burgheze, a literaturii aristocrației și a literaturii proletariatului revoluționar. *6 136 În studierea literaturii mai vechi, specialiștii sovietici încearcă să facă deosebiri subtile între numeroasele grupe și subgrupe ale aristocrației ruse cărora, în virtutea
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
a. stabili precis atât originea socială exactă cât și apartenența socială a scriitorilor ruși. Astfel, P. N. Sakulin își bazează analiza literaturii ruse contemporane pe delimitarea ou grijă a literaturii țărănești, a literaturii mic-burgheze, a literaturii intelectualității democratice, a literaturii intelectualității declasate, a literaturii burgheze, a literaturii aristocrației și a literaturii proletariatului revoluționar. *6 136 În studierea literaturii mai vechi, specialiștii sovietici încearcă să facă deosebiri subtile între numeroasele grupe și subgrupe ale aristocrației ruse cărora, în virtutea averii lor moștenite și
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
o formă extremă a divergenței, a "distanței sociale", în cazul boemei, al "poetului blestemat" și al genului creator liber, în general, în vremea din urmă și în Occident, scriitorul pare că și-a slăbit legăturile de clasă. A apărut o intelectualitate, o clasă intermediară de profesioniști relativ independentă. Sociologiei literare îi revine sarcina de a stabili poziția socială exactă a acestei clase, gradul ei de dependență față de clasa conducătoare, sursa economică exactă a veniturilor ei, prestigiul scriitorului la fiecare societate. Liniile
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
în paginile Comediei umane a lui Balzac ; iar Proust a prezentat cu detalii nesfârșite stratificarea socială a aristocrației franceze în descompunere. Rusia moșierilor din secolul al XIX-lea apare în romanele lui Turgheniev și Tolstoi ; avem imagini ale negustorimii și intelectualității în nuvelele și piesele lui Cehov, și ale țăranilor colectiviști în opera lui Șolohov. Exemplele ar putea fi înmulțite la nesfîrșit. Putem reconstitui și prezenta "lumea" fiecărui scriitor, rolul pe care fiecare din ei îl atribuie dragostei și căsătoriei, afacerilor
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
lăudat cu aceasta într-o scrisoare; *22 și chiar și Samuel Johnson, care n-a excelat prin duioșie, se lăsa în voia lacrimilor și efuziunilor sentimentale mult mai ușor decât o fac contemporanii noștri și în special cei din rândul intelectualității. *23 În studierea diferiților scriitori, punctul de vedere mai puțin intelectualist al lui Unger are de asemenea avantaje, deoarece încearcă să definească atitudini și idei formulate mai puțin clar, mai puțin evident. 162 El este mai puțin amenințat de greșeala
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
concentrațional și ale autarhiei proletare. În România, după 1944 se instalase sistemul social politic după modelul existent în Uniunea Sovietică cu accepțiunea Puterilor Aliate victorioase în cel de al doilea război. Discriminarea socială a înlăturat brutal o bună parte a intelectualității, din viața politică, din cultură, învățământ, din aparatul administrativ, al ordinei publice și din oficiile de opinie în mase. A fost pusă sub acuzare întreaga armată care a participat la Campania din răsărit de la mareșal până la ostaș. Dacă adăugăm și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
la Iași în data de 27 noiembrie. Este foarte posibil ca această formațiune să fi fost inspirată de evenimentele revoluționare din Basarabia unde Frontul Popular din Moldova reușise cu o incredibilă vigoare să reunească forțele patriotice. Începând cu 10 noiembrie, intelectualitatea din Basarabia, F. P. M., au reușit să declanșeze ample manifestații, lupte de stradă, să ridice baricade, să ocupe instituții guvernamentale. Pe această cale a luptei și sacrificiului s-a reușit să se obțină acceptarea limbii române ca limbă de stat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
dispărute. N-ar trebui să uităm niciodată și în nici o împrejurare această situație și necesitate esențială. IV. Aspecte documentare românești 1. Luminile românești și descoperirea Europei La sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul celui de-al XIX-lea, intelectualitatea românească trece printr-o adevărată criză de conștiință europeană. primele semne de solidarizare spirituală cu civilizația, cultura și istoria occidentală, cu ideile și valorile sale, cu stilul și concepția sa de viață datează din această epocă. Aspirația de a pleca
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
În 1744, C. Mavrocordat, devenit domn în țara Românească, trimite doisprezece fii de boieri la Veneția, pentru învățătură. Este primul lot de bursieri români în străinătate, chemați acasă după trei ani, în urma unor intrigi politice. La universitățile apusene este educată întreaga intelectualitate greacă, începând mai ales din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Devenise o adevărată tradiție care, atunci când împrejurările o permit, constituie un bun exemplu și pentru boierimea română. Cu prilejul deschiderii cursurilor Academiei grecești din București, marele postelnic
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
conducerii statelor și economiilor dar și ca mișcare internațională. Dar contrar presupunerilor făcute, aceasta nu semnifică sfârșitul poveștii. Socialismul marxist are încă un viitor cu acțiune morală, ca o disciplină academică, ca o predilecție a oamenilor muncii și chiar a intelectualității în țările în care regimul comunist a existat.10 Este important ca impactul pe care o asemenea ideologie îl are asupra maselor să nu fie uitat sau desconsiderat. „Consolidarea stabilității strategice a fost și continuă să fie, motivația centrală pentru
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
izvorâtă din resorturile adânci ale psihologiei colective de la care este nelipsită “inteligența satului “: preotul Belciug,învățătorii Zaharia Herdelea și soția sa, Maria urmați de fiii acestora,Laura și Titu.Având o situație economică nu prea deosebită față de cea a țărănimii,intelectualitatea se bucură de un statut întemeiat pe respectul și stima datorată științei de carte rar întâlnită,în acea vreme.Intelectualitatea alcătuiește o categorie socială diferențiată. Învățătorul Herdelea e un om inimos, dar trăiește împovărat de o familie grea, având două
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
sa, Maria urmați de fiii acestora,Laura și Titu.Având o situație economică nu prea deosebită față de cea a țărănimii,intelectualitatea se bucură de un statut întemeiat pe respectul și stima datorată științei de carte rar întâlnită,în acea vreme.Intelectualitatea alcătuiește o categorie socială diferențiată. Învățătorul Herdelea e un om inimos, dar trăiește împovărat de o familie grea, având două fete de măritat, fără zestre. Soția lui, ridicată dintre țărani, se consideră deasupra acestei clase sociale,umblând îmbrăcată cu haine
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Hora este “ab initio”, centrul din care pornesc două căi ale narațiunii, care evoluează paralel și se interferează, generând imaginea completă,monografică a vieții satului românesc.Cel de-al doilea drum, ne dezvăluie un real roman în roman, acela al intelectualității întruchipate,întâi de toate de preot și învățător cu părțile pozitive și lipsurile lor inerente. Zaharia Herdelea, tipul micul funcționar, aidoma eroului lui Cehov,pendulează permanent,între sentimentul național de care e pătruns și conformismul politic, impus forțat românilor aflați
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
diverse tehnici și atitudini lirice, trecând de la sonet la metrica mai nouă, de la pastel la epigramă, de la tonul social, de o mânie reținută, la cântecul delicat de iubire. Rămâne însă în toate un minor, cu nuanța lui de discreție și intelectualitate ironică, uneori agresiv vulgară. G. Călinescu vorbea despre „versuri banale”, iar Perpessicius, mai îngăduitor, găsea totuși în Cântece pentru Lu (1936) și „excelente cântece de primăvară”. Epigramele, vioaie, cu poante agreabile, adesea de un umor fin, pătrunzătoare, îl țin în
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]