2,162 matches
-
sară celui de-al doilea nivel, și unul conceptual, cognitiv, unde se ajunge la cunoașterea propriu-zisă. Această structură este cea care justifică manieră hibrida de a vorbi despre cunoaștere, anume despre realism, care se întinde de la speciile sensibile până la speciile inteligibile, si despre re pre zentationalism, la nivelul conceptelor. Dar, pe lângă aceste argumente de factură sistematică, grila hibrida de interpretare a epistemologiei tomiste își poate obține și o justificare istorică, luând în calcul influență tradiției ce poate fi regăsita în opera
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
hibrida pe care o propun? Pentru a putea oferi un raspuns justificat acestor întrebări, voi clarifica mai întâi etapele prin care a trecut concepția tomista a conceptului. Pentru Toma din Aquino, înțelegerea conceptului a variat de la identificarea lui cu speciile inteligibile, funcționarea lui asemenea unui principiu formal al cunoașterii, trecând prin identificarea cu actul intelectului (etapă întru totul aristoteliciana), până la distanțarea lui și de speciile inteligibile, si de actul intelectului, ajungând să fie înțeles ca produs al intelectului posibil, opțiune aflată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a conceptului. Pentru Toma din Aquino, înțelegerea conceptului a variat de la identificarea lui cu speciile inteligibile, funcționarea lui asemenea unui principiu formal al cunoașterii, trecând prin identificarea cu actul intelectului (etapă întru totul aristoteliciana), până la distanțarea lui și de speciile inteligibile, si de actul intelectului, ajungând să fie înțeles ca produs al intelectului posibil, opțiune aflată în acord cu cerințele teologice de factură augustiniana. În I Scriptum super Sententiis, scriere care aparține primei etape a operelor lui Toma din Aquino, conceptul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înțeles ca produs al intelectului posibil, opțiune aflată în acord cu cerințele teologice de factură augustiniana. În I Scriptum super Sententiis, scriere care aparține primei etape a operelor lui Toma din Aquino, conceptul este înțeles ca fiind identic cu specia inteligibila și cu actul intelectului, în de plin acord cu tradiția aristotelica. În fapt, aceasta era și în terpretarea pe care Boethius o oferise pasajelor din De anima a lui Aristotel, interpretare populară pe parcursul întregului secol XIII, care identifică pasiunile sufletului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
actul intelectului, în de plin acord cu tradiția aristotelica. În fapt, aceasta era și în terpretarea pe care Boethius o oferise pasajelor din De anima a lui Aristotel, interpretare populară pe parcursul întregului secol XIII, care identifică pasiunile sufletului cu speciile inteligibile. Privită din această perspectivă, interpretarea rea lista contemporană, care nu distinge între speciile inteligibile, care se află la începutul procesului cunoașterii intelective, si concepte, care se află la sfârșitul acestui proces, ca o formă mai elaborată a speciilor inteligibile, pare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în terpretarea pe care Boethius o oferise pasajelor din De anima a lui Aristotel, interpretare populară pe parcursul întregului secol XIII, care identifică pasiunile sufletului cu speciile inteligibile. Privită din această perspectivă, interpretarea rea lista contemporană, care nu distinge între speciile inteligibile, care se află la începutul procesului cunoașterii intelective, si concepte, care se află la sfârșitul acestui proces, ca o formă mai elaborată a speciilor inteligibile, pare a fi plauzibilă. Există totuși un disconfort de factură teologica în ceea ce privește această interpretare, pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
speciile inteligibile. Privită din această perspectivă, interpretarea rea lista contemporană, care nu distinge între speciile inteligibile, care se află la începutul procesului cunoașterii intelective, si concepte, care se află la sfârșitul acestui proces, ca o formă mai elaborată a speciilor inteligibile, pare a fi plauzibilă. Există totuși un disconfort de factură teologica în ceea ce privește această interpretare, pe care Harm Goris îl exprimă astfel: (III.1.) [...] în acest cadru aristotelician [unde conceptul este identic cu specia inteligibila și cu actul înțelegerii] [Toma din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o formă mai elaborată a speciilor inteligibile, pare a fi plauzibilă. Există totuși un disconfort de factură teologica în ceea ce privește această interpretare, pe care Harm Goris îl exprimă astfel: (III.1.) [...] în acest cadru aristotelician [unde conceptul este identic cu specia inteligibila și cu actul înțelegerii] [Toma din Aquino] nu poate să dea seama de caracterul exclusiv relațional al cuvântului intern. De fapt, se pare că nu poate da seama deloc de posibilitatea unei interpretări relaționale a „cuvântului“. El doar afirmă, dar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
târzie a conceptului este prezentă în scrieri precum Summa contra Gentiles (I, 53; IV, 11), Summa theologiae, De potentia, Peryermeneias, Super Ioannis. În perioada 1260a1273, Toma din Aquino definește formarea conceptului în trei etape: intelectul agent abstrage din imagini speciile inteligibile; speciile inteligibile informează intelectul posibil, care este astfel actualizat; intelectul posibil, odată actualizat, produce conceptul, care este ceea ce este cunoscut și cel în care este cunoscut obiectul extramental, dat fiind modul acestuia de a fi intențional în minte. Toate aceste
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptului este prezentă în scrieri precum Summa contra Gentiles (I, 53; IV, 11), Summa theologiae, De potentia, Peryermeneias, Super Ioannis. În perioada 1260a1273, Toma din Aquino definește formarea conceptului în trei etape: intelectul agent abstrage din imagini speciile inteligibile; speciile inteligibile informează intelectul posibil, care este astfel actualizat; intelectul posibil, odată actualizat, produce conceptul, care este ceea ce este cunoscut și cel în care este cunoscut obiectul extramental, dat fiind modul acestuia de a fi intențional în minte. Toate aceste trei etape
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Goris, între ultimele două etape ale formării conceptului a actualizarea intelectului posibil, respectiv formarea propriu-zisă a conceptului a și relația dintre Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul se poate stabili o analogie. La fel cum intelectul posibil, actualizat fiind de speciile inteligibile, formează conceptul, intelectul divin, fiind în act prin esență Lui, dă naștere Fiului. Mai mult, așa cum, prin intermediul înțelegerii conceptului, intelectul înțelege esență obiectelor extramentale, la fel, prin intermediul înte legerii de sine, Dumnezeu naște pe Fiul, care, identic fiind cu esență
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Trebuie spus că Toma nu a fost primul care a încercat să adapteze teoria conceptului augustinian contextului aristo telician; Boethius, Alexandru din Hales sau Bonaventura s-au confruntat și ei cu probleme similare, iar soluția lor a fost identificarea speciilor inteligibile cu conceptul. Așa cum am indicat, aceasta a fost opțiunea inițială a lui Toma, dar, în scrierile care au urmat anului 1260, el și-a schimbat modul de raportare la concept, care a devenit ceva diferit de speciile inteligibile și de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
identificarea speciilor inteligibile cu conceptul. Așa cum am indicat, aceasta a fost opțiunea inițială a lui Toma, dar, în scrierile care au urmat anului 1260, el și-a schimbat modul de raportare la concept, care a devenit ceva diferit de speciile inteligibile și de actul intelectului. Pe timpul vieții sale, Toma din Aquino a încercat să armonizeze teoria aristoteliciana a cunoașterii cu teologia trinitara, în special cea de factură augustiniana, iar pentru că nu a reușit de la început, pe parcursul operelor sale pot fi distinse
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
explica manieră în care conceptul este prezentat în operele tomiste de maturitate, însă, din punct de vedere strict sistematic, nu are suficiente argumente pentru a da seama de nivelurile inferioare ale cunoașterii, cele care implică speciile sensibile, imaginile și speciile inteligibile. Soluția pe care o avansez este următoarea: având în minte că Toma în cerca să realizeze o sinteză între gândirea aristoteliciana și cea augustiniana, n-ar mai trebui să existe, pentru lectorul și interpretul de secol XXI, un disconfort intelectual
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
să în-credințeze, iar nu să învețe pe cei ce-l ascultă despre ceeace este drept sau nedrept” (454e - 455 a). Particularitățile sale înraport cu epistéme apar însă, mai cu seamă, în Republica VI, 509 d -514 a. Două fiind „genurile”, „inteligibil” (noetos) și „vizibil” (óratós),care, la rândul lor, se subdivid, primul presupunând ordinea „idei-lor” și pe aceea a „obiectelor matematice”, iar al doilea lucrurile și umbrele, pe măsură erau și operațiunile sufletului: inteligența (noesis),discursivitatea (dianoia), în-credințarea (pistis), și iluzia
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
De vita Moysis ..., col. PSB, vol. 29, pp. 74 75. footnote>. De asemenea, El nu poate fi prins de nici o margine sau vreo imagine, căci „cunoașterea ființei dumnezeiești rămâne neapropiată nu numai oamenilor, ci și întregii firi gândite cu mintea (inteligibile)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis ..., pp. 72-73 s.q. footnote> și e propriu firii lui Dumnezeu să fie mai presus de orice cunoaștere și înțelegere. Sfântul episcop nyssean face distincția între întunericul dinainte de cunoașterea cea dintâi a
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
prin asta asupra a ceea ce au de făcut și care ar intra în niște nepotriviri ciudate, dacă nu i-am ajuta cu aceste notări." Majoritatea teoreticienilor clasici, invers față de Corneille, consideră că dacă un text dramatic nu este în întregime inteligibil numai la lectura dialogului, înseamnă că este imperfect. Ei par să ignore faptul că citirea și reprezentarea nu pun în joc aceleași canale de receptare. Din grija sa de a face iluzie, d'Aubignac, dornic de a marca prezența autorului
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ajungă la calm, astfel încât să se debaraseze de toate elementele străine de rolul său sau putându-i dăuna. El poate atunci să apară pe scenă pentru a-i comunica publicului angoasele traversate, dar în termeni limpezi, cuprinzători, simțiți în profunzime, inteligibili și elocvenți. În acest moment, publicul va fi mai afectat decât actorul, iar acesta își va păstra întreaga-i forță pentru ca s-o îndrepte acolo unde este mai multă nevoie de ea în reproducerea vieții interioare a personajului pe care
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
comprehensibilă doar prin faptul că a fost denumită -, utilizând la rândul ei ficțiuni, modele convenabile ale realității, care le înlocuiesc pe cele reale, iar aserțiunile mitului provin din starea imaginativă, subiectivă, prin care "omul a încercat întotdeauna să facă universul inteligibil"). Foarte bogate sunt apoi abordările antropologice, care sondează originile și dezvoltarea culturii umane și care acordă o atenție sporită primelor căi de acces către mister. La fel de importante sunt abordările lingvistice, care prin prisma etimologiei conferă rolul de căpătâi metaforei, cu ajutorul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
rolurile" în istorie, și decide ce anume "alcătuiește momentul istoric, sufletul unei epoci, al unui secol, al unei vârste a vieții", el constituie "modulul" istoriei, nu invers, deoarece el constituie un sistem ultim de referință, pornind de la care istoria devine inteligibilă și de la care este posibilă "meseria de istoric". Mitul "o ia înaintea istoriei", o atestă și o legitimează, fără structurile mitice aceasta fiind de neînțeles.188 Pentru Durand, analiza coboară de asemenea în cele mai profunde straturi ale psihologiei speciei
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un "cod genetic intern", invariabil și independent de inflexiunile evenimențiale (spre deosebire de legendă, al cărei nucleu de semnificație îi este extern, precum în fabulațiile romanești), ceea ce determină două proprietăți ale mitului: aproprierea mitului nu se poate realiza prin descompunerea în elemente inteligibile, ci prin repetarea mitului însuși, ca "formă redundantă a imaginarului" ce funcționează prin impregnare și înțelegere globală, nu prin descompunere și explicare progresivă, iar în al doilea rând simbioza inextricabilă între nucleul intrinsec și activatorii de sens, invarianți, arhetipuri cu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
astfel dimensiunea artistică a literei. Dar litera este, așa cum spunea și da Vinci, "o formă mentală". Gérard Blanchard, Lettrage en bande dessinée, p. 72. 530 Mai mult, bulele dispuse în plan vertical împart imaginea, o fragmentează, pentru a o face inteligibilă, iar în plan orizontal fac legătura între imagini succesive. Ibid., p. 160. 531 Ibid., p. 151. Există și imagini fără cuvinte, utilizate chiar des în banda desenată propriu-zisă, însă acestea folosesc drept figuri de stil: primele imagini dintr-o poveste
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
am ieșit, îmi schimb traseul, Rue Danton, Boul Saint-Germain, Boul Saint-Michel, Rue Racine și tresar puternic auzind în fața mea românește, mă iau după cei doi tineri din al căror limbaj neobișnuit pentru urechile mele mai scapă și câte un cuvânt inteligibil pentru mine, era din Galați, America, la soră-mea, ei dau colțul străzii și eu după ei, aproape să-i ajung, dar nu-mi dau seama cum s-a întâmplat, mă trezesc dintr-o dată ținut pe la spate de gură, imobilizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
arta, văd că ea pornește de la modestie, Îmbinată cu un element frivol, de acceptare a tuturor. Toate Însă le face cu puțină judecată, mai mult instinctiv. După toată logica mea, Eugen e cam prost. Naiv, deficient În aprofundarea unor fenomene inteligibile. Timid În fond, romantic și platonic iremediabil, vrea femeia doar ca s-o țină de mână și ca s-o mângâie Într-una. E opus lui Vasile. Câteodată, mă făcea să țin la el, să-l iubesc pot spune, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mă făcea să-mi imaginez mai ușor că patul, acoperit cu un așternut alb, putea fi o „peșteră a zăpezii“ caldă și în care se putea urmări mai lesne urma dreaptă a literelor prin bolgiile periculoase, o urmă ce devenea inteligibilă doar foarte încet, prin ascultarea sunetelor. Și îmi plăcea, pe de-o parte, să fiu acest băiat, care primise pantofi și schiuri noi, pantaloni de schi bleumarin din postav și o șapcă prevăzută cu clape pentru urechi și cozoroc, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]