3,978 matches
-
nerezolvat. De aceea, ignorarea acestuia din urmă nu poate permite o rezolvare eficientă a conflictului manifest (decât, eventual, temporar). • conflictul de atribuire (conflictul determinat de atribuirea eronată). Este conflictul declanșat între părți cu atribuiri eronate. Astfel de atribuiri pot fi: - intenționate; de exemplu, părintele îi reproșează copilului-elev o anumită manieră de rezolvare a temei, manieră însă, în fapt, recomandată de învățător/ profesor; - voluntare; stimulate fie în mod direct de către cei care-și urmăresc satisfacerea anumitor interese (de exemplu, inducerea unui conflict
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
costurile implicate (Milcu, 2005, p. 67). În planul percepției sociale reciproce, procesul competitiv/concurențial are următoarele caracteristici/efecte: • sensibilitatea participanților în perceperea similarităților tinde să scadă, în timp ce sensibilitatea diferențelor dintre ei tinde să crească semnificativ; • acțiunile neutre sau chiar bine intenționate ale celorlalți (ale celuilalt) sunt percepute în mod eronat. Lor li se atribuie intenții negative, dubioase; • orientează atenția participanților către interesele personale, în detrimentul intereselor celuilalt/celorlalți; • încă de la începutul interacțiunilor, erorile percepției sociale au un rol important în alegerea strategiilor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
stările noastre afective. Comportamentele și relațiile concurențiale ce provoacă percepții ostile determină atitudini de apărare, de autoprotejare, de retragere mutuală. Toate într-o măsură mai mare sau mai mică au drept consecință o alterare și/sau o retragere a comunicării intenționate, voluntare. Participanții devin din ce în ce mai îndepărtați, mai diferiți, mai egocentrici, mai prudenți. Ceea ce poate amorsa conflictul (Milcu, 2005, p. 75). Abordarea raporturilor competitive/concurențiale (interpersonale), sub aspectul comunicării, evidențiază următoarele efecte: • din punct de vedere cantitativ, asistăm la o diminuare semnificativă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se centrează pe informații disponibile; ei nu doresc să se dezvăluie altora; • se prefigurează veritabile strategii comunicaționale; ele au un caracter oarecum unitar, omogen. Participanții își aleg cu grijă cantitatea și conținutul mesajelor, ca și momentul emiterii lor. Restrângerea comunicării intenționate, voluntare între partenerii aflați în competiție "provine scrie M. Milcu (2005) din presupoziția fiecăruia că el nu are nimic comun cu ceilalți sau că valorile sale sunt opuse sau radical diferite de ale celorlalți" (p. 77). Desigur, în relațiile competitive
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lărgi intervalul de timp dintre impuls și acțiune. Capacitatea de a transforma o stare sufletească negativă într-una pozitivă este definită de către Ch. C. Manz (2005) drept disciplină emoțională. Ea constă din diverse alegeri pe care le facem (în mod intenționat) în abordarea situațiilor curente și atunci când ne pregătim pentru cele viitoare, pentru a dobândi puterea de a alege felul în care ne simțim (p. 18, p. 20). După cum știm, toate experiențele noastre de viață inclusiv relațiile noastre personale poartă amprenta
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
temperamentale "este puternic atașată unui set de convingeri inadecvate caracterizate prin pretenții rigide, catastrofizare, toleranță redusă la frustrare, învinovățirea altora și autoînvinuire" (p. 38). Aceasta are tendința de a considera că celălalt/ceilalți a/au acționat față de ea în mod intenționat, răuvoitor și într-o manieră care putea fi evitată. Consecințele imediate și pe termen lung ale supărării nocive sunt: • pe termen scurt, manifestarea acestei emoții produce o senzație de eliberare (mai ales atunci când ea s-a acumulat mult timp); oferă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de puncte de vedere, de idei, de argumente și de stări afective. Scopul ei principal este schimbul plăcut și liber de experiențe, de aprecieri, de proiecte (de viitor), indiferent de ordinea acestora. Se cuvine ca, în cazul acestora, dezvăluirile (verbale, intenționate) despre noi înșine să fie în concordanță cu nivelul de apropiere (afectivă) în raport cu partenerul. Consolarea (susținerea) În cazul consolării, implicarea în relația cu celălalt este mai profundă (decât în cazul conversației). Ea are drept obiectiv alinarea sau micșorarea stresului emoțional
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
selecție culturală de lungă durată. Prin urmare, anarhiei i se atribuie o logică reflexivă, cu ajutorul căreia statele internalizează identități culturale, prin presiuni de socializare generate de sistemul internațional. Se poate considera că transformarea sistemul internațional este declanșată de consecințe atât intenționate, cât și neintenționate ale interacțiunii. În termenii consecințelor neintenționate, Huntley afirmă că, într-o competiție de lungă durată, statele liberale vor tinde să depășească performanțele statelor non-liberale. În mod similar, în contextul unui mediu anarhic, atributul distinctiv al statelor liberale
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
candidează la calificare decât în măsura în care se pot anticipa anumite efecte. Totuși, nu toate sunt intenționate. Sociologia weberiană a dezvoltat această temă, mergând până la a subînțelege că efectele legitimării sunt cu atât mai eficiente cu cât intenționalitatea lor este negată. • Efecte intenționate În general, luptele pentru calificare sunt deosebit de aprige când consecințele sunt cunoscute și anticipate (fie că ne referim la calificarea școlară și la "randamentele ei economice" ori la calificarea bunurilor culturale și la protejarea lor). Mulți autori insistă pe dimensiunea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
actorilor culturali ochelarii raționalismului, adică tocmai ceea ce aceștia aruncaseră; apoi, individualismul metodologic neglijează constrângerile structurale care intră în alcătuirea muncii sociologice înscrise în tradiția durkheimiană: "[Aceste] constrângeri care se exercită continuu în afara oricărei intervenții sau manifestări directe, ireductibile la intervențiile intenționate și punctuale [...] ale puterii structurale care se realizează prin efectele nu numaidecât dorite [...] ale tendințelor imanente structurii câmpului". Pierre Bourdieu, 1997, p. 53. • Obiectivism sau convenționalism? Socioeconomia ezită între două optici: pe de o parte, ea consideră că există valori
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
presa engleză de cătră d. Lowy, secretarul asociațiunei anglo-izrailite, d. Șt. Șendrea, agentul României la Paris, a adresat ziarelor Morning Post și Times câte o scrisoare în care a dezmințit acele calomnii ș-a prevenit pe public în contra zgomotelor rău intenționate al căror obiect era țara noastră. Reproducem scrisoarea trămisă la Times. [16 ianuarie 1877] ["DIN CONSTANTINOPOL SE DEPEȘAZĂ... "] Din Constantinopol se depeșază că ministrul de război au espus prin raport Sultanului că înarmarea oștirei Imperiului otoman e mântuită. După raport
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu s-a adus nici o suparare pe nicăiri, nici din partea oștirilor otomane regulate, nici chiar din partea vreunor vagabonzi. Acestea s-au adus la cunoștința tuturor d-lor prefecți pentru a fi în pozițiune să dezmintă zgomotele falșe și poate rău intenționate care s-ar fi răspândit în județele respective. Totodată ministeriul promite a ține populațiunile în curent de orice agresiune sau vexațiune și de orice pericol ne-ar amenința. Senatul s-a constituit alegând de vicepreședinți pe d-nii Manolachi Costachi Epureanu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
serbărei de la Putna. În epistola deschisă către d-nul Dumitru Brătianu (Vezi Românul din august 1871) ce-am trimis-o împreună cu fratele Dan în numele comitetului central am spus cumcă în munca generațiunilor trecute - care-au pus fundamentele largi și nobil intenționate a edificiului național - în acea muncă este deja cuprinsă toată ideea activității noastre din generațiunea jună, că numai în continuitate cu lucrările trecutului, în prourmarea consecuentă a celor bine începute consistă misiunea generațiunii viitoare. Oamenii cari au început regenerarea națională
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în asemenea timp am întâmpinat cele mai nesuferibile lipsuri, de lemne de foc, de argatu și altele tocmai în centrul iernelor încât din asemenea cauze am căpătat o durere de picioare”. Erau greutăți care frânau eforturile, pe care oamenii bine intenționați le făceau, în vederea organizării învățământului de stat la sate și se căutau mijloacele cele mai adecvate pentru reușită. În acest sens trebuie interpretat textul unei intervenții a prefectului de la Tecuci către Ministerul de Interne din 23 noiembrie 1863, arătându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cercetători? N-ar trebui oare, cel puțin, să o relativizăm serios? O poveste senzațională Violența în școală se vinde și se vinde bine. Se vinde mediatic și se vinde prin programe, apeluri de oferte, sponsorizări, fundații, rețete miraculoase, militanți bine intenționați sau șarlatani. Ea se vinde prin extinderea pieței securității, prin programe informatice, grile, supravegheri video, medicamente, terapii. Implică ONG-uri, grupuri de lucru, reuniuni, comitete, subcomitete. Este obiectul unor conflicte între proprietarii permanenți: cine trebuie, cine știe, cine poate să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Această colectare a fost inițiată "mai ales din cauza numărului de acțiuni săvârșite asupra elevilor și membrilor personalului didactic, care par a fi în creștere". Or, în ciuda acestei impresii, "cifrele culese sunt relativ moderate: 771 de fapte de lovituri și răniri intenționate (ITT* de peste opt zile) asupra elevilor și 210 asupra personalului didactic". Aceste cifre dovedeau caracterul restrâns al criminalității școlare vizibile și ne puteau lăsa să credem că școala rămânea un loc protejat de crimele și delictele înscrise în Codul penal
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
față de contabilizarea oficială și administrativă a violenței. Asta nu înseamnă că statisticile oficiale sunt lipsite de orice valoare. Putem considera că unele dintre faptele cele mai grave sunt bine reperate și înregistrate: omoruri, agresiuni fizice împotriva dascălilor și personalului, incendii intenționate, intruziuni exterioare. Știm, în plus, că statisticile polițienești pot fi în corelație tendențială cu delincvența reală (Cusson, 1990; Fillieule, 2001). Totuși nici o țară din lume nu are încredere în aceste statistici, iar calea franceză nu prea este adoptată în alte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
principal: loviturile și rănirile, agresiunile, încăierările); alte forme de comportamente delincvente (în principal: furtul, vandalismul, consumul de droguri); delicte legate de statut (în principal: chiulul, frecventarea cafenelelor și discotecilor, fuga de la școală); comportamente în afara normei și legate de școală (gălăgie intenționată, întârzieri, ieșirea de la oră înainte de încheiere, fumatul în școală, cu alte cuvinte: nerespectarea regulamentului școlii). Primele două forme se încadrează în categoria criminalității, adică în cea a comportamentelor reprehensibile juridic. Violența fizică (sau amenințarea cu violență fizică) este considerată o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Aceasta a afectat decizia în curs a guvernului german, care negocia la acea vreme tot o reformă fiscală. Este doar un exemplu de cum poate o politică internă anume să aibă repercusiuni internaționale imediate. Aceste repercusiuni nu trebuie să fie neapărat intenționate sau prevăzute, cum au fost în cazul prezentat. Cînd Federal Reserve a crescut rata dobînzilor pentru a diminua presiunile inflaționiste din SUA, a fost vorba de o decizie internă, luată în vederea unui scop intern, dar repercusiunile sale au fost resimțite
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
că această putere pierdută s-a transmis actorilor ne-statali și piețelor. În fine, efectele acțiunilor statelor au devenit de asemenea mai difuze. Strange propune o distincție între puterea relațională și cea structurală. Puterea structurală se referă la acele efec-te, intenționate sau nu, care pot influența politica internațională și cer altor actori să se adapteze. Această înțelegere a puterii privește înapoi dinspre efectele acțiunilor și îi pune în evidență pe cei care pot controla mediile în interiorul cărora au loc negocierile de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cea mai evidentă, aceasta nu ne este de nici un folos în explicarea reală a evenimentelor particulare, unde trebuie să dăm prioritate cauzalității sau determinismului. Puțin altfel spus, ceea ce contează este originea părții dinamice a teoriei: efectele acțiunii individuale, fie ele intenționate sau nu, sau legile aflate într-o evoluție lentă, ale structurii autoreproductive. Se poate reformula, dar nu se poate rezolva problema cu oul și găina, spunînd pur și simplu că ele sînt reciproc constitutive. Pentru a delimita dezbaterea agent-structură de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
centrului și estului Europei, cursa armelor nucleare, reconstrucția economică a Japoniei și Germaniei, războiul rece între cele două tabere, capitalistă și comunistă, și apariția revoluțiilor și naționalismului în lumea a treia. Schimbarea planificată. Schimbarea planificată este întotdeauna dificilă. Uneori schimbările intenționate aduc schimbări neprevăzute și neașteptate. Spre exemplu, guvernul chinez a căutat să controleze creșterea rapidă a populației prin obligarea fiecărui cuplu să aibă doar un singur copil. Cât de bine lucrează această politică nu este cu totul clar. Ea a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Toate acestea pot fi considerate adevărate mecanisme de putere simbolică 1, prin care, anticipând practicile cotidiene, se diferențiază șansele competitorilor sociali pentru accesul la resurse. Pierre Bourdieu arăta că nu atât cunoașterea teoretică a regulilor va face posibil un succes intenționat, cât cunoașterea obiceiurilor, obișnuințelor, a modului cum merg lucrurile ă toate acestea devenind familiare prin experiența directă de viață. Mai precis, nu este vorba de faptele ca atare, ci de modul în care practicile cotidiene s-au schematizat la nivelul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a pune în practică orice idee nouă legată de rezolvarea unor probleme... Este generarea, acceptarea și implementarea de noi idei, procese, produse și servicii”. West și Farr (1990) propun o definiție mai cuprinzătoare a inovării, considerând-o „introducerea și aplicarea intenționată... a ideilor, proceselor, produselor, menită să aducă beneficii semnificative grupului, organizației sau societății în ansamblu”. Alți autori consideră că inovarea poate fi văzută ca o „buclă” ciclică, repetitivă (West și Farr, 1990), constând în patru faze distincte. Aceste faze sunt
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
pot pune bazele unei noi industrii, însoțită de crearea unor noi piețe. Inovațiile radicale asigură o valoare pentru clienți substanțial mai mare, aceasta din urmă fiind o dimensiune a noutății. Inovațiile radicale de produs descriu un produs a cărui utilizare intenționată, ale cărui caracteristici de performanță, atribute, pro prietăți ale construcției sau utilizare a materialelor și componentelor se deosebesc semnificativ în comparație cu produsele executate anterior. Astfel de inovații pot implica tehnologii radical noi sau se pot baza pe combinarea tehnologiilor existente în
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]