3,937 matches
-
a comunicat deschis că ar vrea să fie mai mult îngrijit de aceasta și că uneori se simte chiar respins de aceasta. Dl. A a fost un om cald, introspectiv, sensibil și a întâmpinat dificultăți în a se simți confortabil interacționând cu oamenii. Tatăl său a murit când dl. A avea 17 ani și se pare că mama sa avusese câteva episoade de depresie în anii lui de adolescență. În prezent, pacientul prezintă criteriul pentru tulburare depresivă majoră. Depresia are o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rândul lor, un rol în menținerea tulburării emoționale. A. Beck descrie depresia în termeni cognitivi considerând că între un eveniment și răspunsul emoțional există o mediere cognitivă. Abordarea cognitivă pune accent pe cogniții învățate care apar la persoană în timp ce ele interacționează cu stimuli generați din interior și evenimente externe. Într-un studiu, Valten (apud Hoeksema, S.N., 1998)193 a evidențiat faptul că dispoziția subiecților variază direct cu tipul de autosugestii administrate, cele pozitive induc dispoziție afectivă pozitivă iar autosugestiile negative induc
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este abandonat deoarece părinții nu s-au interesat de el. 2) Depresia cu sentiment de inferioritate adolescentul prezintă o tulburare a stimei de sine, având sentimentul că nu este suficient de inteligent, se închide în el, îi este teamă să interacționeze cu ceilalți și se îndoiește de capacitățile sale fizice; ajunge astfel să se închidă în sine, păstrând un ideal de grandoare pe care nu îl va putea atinge niciodată, ducând la accentuarea depresiei și a devalorizării propriei persoane. 3) Crizele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
online și le era livrată acasă. Andrei prefera acest tip de serviciu căci îl putea folosi pentru a evita să vorbească cu cineva în afară de convorbirile telefonice. El adesea lăsa banii pentru mâncare într-o învelitoare în fața ușii, pentru a nu interacționa cu persoana care îi livra comanda. În trecut, locul de muncă îi permitea lui Andrei să stea în birou aproape toată ziua, fără să interacționeze cu ceilalți oameni. Recent însă, compania a fost reorganizată și a luat un număr de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
telefonice. El adesea lăsa banii pentru mâncare într-o învelitoare în fața ușii, pentru a nu interacționa cu persoana care îi livra comanda. În trecut, locul de muncă îi permitea lui Andrei să stea în birou aproape toată ziua, fără să interacționeze cu ceilalți oameni. Recent însă, compania a fost reorganizată și a luat un număr de noi proiecte. Șeful lui Andrei i-a spus că fiecare din grupul lui va trebui să înceapă să lucreze împreună pentru a fi mai ușor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stabil de state democratice liberale. Mai mult, a trecut peste un deceniu de la sfârșitul Războiului Rece. Statele au avut la dispoziție o perioadă prelungită pentru a reacționa la schimbările dramatice începute la sfârșitul anilor 1980. Dacă sistemul în care statele interacționează cu alți actori le afectează comportamentul, atunci ar trebui ca stimulentele și constrângerile generate de acesta să înceapă să-și exercite influența asupra efectelor observate. Folosindu-ne de oportunitatea prezentată de încheierea primilor zece ani de perioadă post-Război Rece, vom
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ea reflectă un "decalaj de internalizare" în timpul căruia instituțiile interne se adaptează la presiunile de socializare și internalizează schimbarea culturală. Potrivit acestei descrieri, variația internă este o reflectare directă a presiunilor de socializare și a dialecticii produse atunci când aceste presiuni interacționează cu coaliții întipărite din interiorul statelor. Într-adevăr, una dintre contribuțiile la lucrarea Unipolar Politics explorează conexiunile dintre ipotezele realiste clasice și cele liberale. Deudney și Ikenberry sunt autorii singurei contribuții la colecția de eseuri, care se inspiră din teoria
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
-și maximiza utilitatea în perspectiva acestor preferințe" (Keohane, 1984, p. 27). Abordările raționaliste au ca punct de plecare în analiza lor statul interesat de sine, iar astfel ele exogenizează caracteristicile interne ale unităților. Un mijloc alternativ prin care unitățile pot interacționa este pe baza comportamentului reflexiv. Actorii reflexivi acționează pe baza semnificațiilor culturale pe care le atribuie fie obiectelor materiale, fie acțiunilor altora (Wendt, 1992, pp. 396-399). Din această perspectivă, "interesele naționale" nu pot exista independent de un context cultural comun
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ca urmare a procesului prin care actorii internalizează noi identități. Apoi, acest fapt reflectă o transformare a traiectoriei generale a socializării din sistemul internațional. Atingerea reflexivității presupune că actorii sunt capabili să monitorizeze într-un mod reflexiv contextul în care interacționează cu alții. Totuși, reflexivitatea ca proprietate a sistemelor sociale nu poate fi redusă la monitorizarea reflexivă a acțiunii de către unități. Este posibil să existe un sistem social în care unitățile interacționează pe baza comportamentului reflexiv, dar care nu a atins
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
să monitorizeze într-un mod reflexiv contextul în care interacționează cu alții. Totuși, reflexivitatea ca proprietate a sistemelor sociale nu poate fi redusă la monitorizarea reflexivă a acțiunii de către unități. Este posibil să existe un sistem social în care unitățile interacționează pe baza comportamentului reflexiv, dar care nu a atins reflexivitatea. În cadrul unui astfel de sistem, dinamica socializării definește o buclă de retroacțiune negativă, care descurajează schimbarea culturală, iar identitățile unităților rămân stabile în timp. Mai jos se afirmă, de exemplu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
poziția lor relativă. Totuși, balanța de putere poate fi înțeleasă, astfel, în termenii retroacțiunii negative produse în sistemul internațional. Din această perspectivă, "balanța este sistemică în sensul că normele sunt internalizate prin socializare, pe măsură ce actorii îi analizează pe ceilalți și interacționează cu ei" (Jervis, 1997, p. 136). Cele mai convingătoare exemple ale auto-reglementării reflexive în cadrul sistemului internațional apar atunci când state importante se comportă aparent "irațional". Actori importanți sunt uneori eliminați ca unități semnificative din cauza eșecului lor de a imita practicile rivalilor
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
intereselor. De asemenea, urmărirea de către Germania a lărgirii UE reflectă o încercare explicită de a modela mediul regional. Lărgirea facilitează extinderea instituțiilor europene care sunt asemănătoare instituțiilor interne germane. Germania încurajează și o serie amplă de actori interni pentru a interacționa cât mai mult cu Europa Centrală și de Est, astfel încurajând țările din regiune să își structureze instituțiile politice interne și economia potrivit modelului german. În cele din urmă, exportarea abordării "modelării mediului", referitoare la formularea deciziilor de politică externă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în termenii celor doi indicatori comportamentali precizați. Tipare generale ale activității instituționalizate Războiul Rece s-a încheiat de peste un deceniu, oferind un interval de timp extins pentru testarea predicțiilor teoriilor generale ale sistemului internațional. Dacă mediul în care principalele puteri interacționează cu altele le afectează cu adevărat comportamentul, atunci tendințele generate de acest fapt ar trebui să poată fi identificate. Într-adevăr, fiecare dintre cele trei cadre teoretice evaluate este util pentru explicarea dinamicii relațiilor dintre marile puteri din timpul perioadei
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sau nu), în orice caz, transformați. • Sensul, produs al interacțiunii sociale Simmel, prieten și coleg cu Weber, a insistat pe rolul interacțiunilor în construcția socială a sensului. Pentru el, "societatea" nu există în sine, ci prin asocieri de indivizi care interacționează. Pentru ca "formele sociale" să existe, indivizii care interacționează trebuie să fie conștienți de ele. Cum subliniază Mead și Blumer, societatea este o acțiune colectivă care se bazează pe semnificații: "A studia acțiunile colective înseamnă a studia demersul actorilor sociali care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
al interacțiunii sociale Simmel, prieten și coleg cu Weber, a insistat pe rolul interacțiunilor în construcția socială a sensului. Pentru el, "societatea" nu există în sine, ci prin asocieri de indivizi care interacționează. Pentru ca "formele sociale" să existe, indivizii care interacționează trebuie să fie conștienți de ele. Cum subliniază Mead și Blumer, societatea este o acțiune colectivă care se bazează pe semnificații: "A studia acțiunile colective înseamnă a studia demersul actorilor sociali care le săvârșesc, incluzând aici universul de semnificații la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ocazie de a stigmatiza violența adversarului și de a prezenta acțiunea ca o formă de legitimă apărare. Această noțiune implică pericolul de a vedea învârtindu-se în continuare "caruselul crimei". Kutchinsky înțelegea prin asta că anumite forțe prezente în societate interacționează pentru a da impresia că insecuritatea crește. O parte dintre infracțiuni sunt cunoscute de poliție și justiție și fac, prin urmare, obiectul condamnărilor. Mass media prezintă acest proces subliniind mai ales faptele cele mai senzaționale, astfel încât se dezvoltă un climat
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acumularea acestor factori de risc, într-o perspectivă mai mult sistemică decât analitică. Cum spun Vitaro și Gagnon (2003, p. 245): "Chiar dacă influența fiecărui factor de risc poate fi examinată individual, nu trebuie să pierdem din vedere că acești factori interacționează, vulnerabilitatea genetică fiind accentuată de prezența conflictelor în familie, de riscurile perinatale, sărăcia familiei și a comunității, un atașament nesigur, abilități parentale inadecvate etc.". Sunt examinate cinci categorii de factori de risc, pe care le vom relua apoi într-un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu se manifestă, de altfel, decât într-o societate mai largă, care combină inegalitățile socio-economice, alegerea școlii și istoriile personale. Un bun analizor este modul în care sunt constituite clasele din unitățile școlare și în care această alcătuire a claselor interacționează asupra violenței și victimizării. Subiectul este extrem de sensibil în Franța, unde imaginarul republican îmbină preocuparea pentru egalitatea imaginară și inegalitatea efectivă, prin crearea claselor de nivel (oficioase). Să ne deplasăm spre o țară în care dezbaterea nu e atât de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mult mai dependente de organizarea socială. De aceea, formele instituționalizării sociale sunt presupuse că joacă un rol major în influențarea acțiunilor umane și este sarcina sociologiei să descopere cum aceste forme operează asupra persoanei precum și cum acestea apar, se dezvoltă, interacționează una cu alta, decad și dispar. Una dintre cele mai importante structuri instituționale este familia subiectul unui important domeniu al sociologiei, la fel ca și grupul de prieteni, comunitatea, reglementările economice și politice, asociațiile voluntare și în mod special organizațiile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
numai câteva sute de oameni, după cum poate desemna un stat-națiune cu milioane de oameni astfel ca Franța, Statele Unite, România etc. Pentru nivelul nostru de abordare problema se pune astfel: dacă un grup are același sistem de guvernare, dacă membri lui interacționează, dacă există un teritoriu bine definit care persistă în timp, acel grup corespunde definiției unei societăți. O societate desemnează un grup relativ independent și organizat de oameni care interacționează sub o autoritate politică comună într-un spațiu geografic particular. Așa cum
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
dacă un grup are același sistem de guvernare, dacă membri lui interacționează, dacă există un teritoriu bine definit care persistă în timp, acel grup corespunde definiției unei societăți. O societate desemnează un grup relativ independent și organizat de oameni care interacționează sub o autoritate politică comună într-un spațiu geografic particular. Așa cum am afirmat, fiecare societate are o cultură și o structură socială. Astfel, cultura se referă la credințele, limba, normele și regulile, valorile și cunoștințele unei societăți, iar structura socială
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de rol sunt surse majore ale ordinii și stabilității sociale în societate și fac posibilă cooperarea oamenilor în activități diverse. De obicei, oamenii sunt conștienți de așteptările asociate cu propriile roluri precum și cu acelea ale oamenilor cu care ei probabil interacționează. Astfel ei pot anticipa cum alții probabil se vor comporta față de ei și dacă ei pot coordona corespunzător propriul comportament. Spre exemplu, să luăm în considerare interacțiunea atât de comună care se produce între un cumpărător și casierul de la un
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Desigur, oamenii nu totdeauna se comportă potrivit așteptărilor de rol. Zilnic putem observa violarea acestora. Dacă aceste violări devin prea răspândite, asigurarea ordinii sociale poate fi amenințată serios. Așteptările unui rol particular sunt influențate de statusurile oamenilor cu care cineva interacționează. De exemplu, este de așteptat ca studenții și elevii, în mod normal, să se comporte deferent față de profesorii lor. Cu colegii lor, desigur că aceștia se vor comporta ca de la egal la egal. Mai mult, așteptările de rol sunt nuanțate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
diferiți pot juca același rol în mod diferit, dar sunt anumite lucruri pe care fiecare jucător al unui rol dat (astfel ca student/studentă), trebuie să le realizeze, după cum există și câteva alte roluri cu care acea persoană trebuie să interacționeze în moduri definite social. Conflict și tensiune de rol. Cea mai mare parte a timpului, așteptările de rol fac viața mai ușor de "mânuit". Așa cum am văzut, acestea ajută la crearea ordinii și stabilității sociale prin faptul că ne furnizează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
un număr de roluri în amândouă aceste sisteme care definesc structura socială a acelei societăți. Grupurile și instituțiile. Deși statusurile și rolurile sunt concepte care se aplică indivizilor, în realitate ele sunt operaționale numai când doi sau mai mulți oameni interacționează. Un profesor, spre exemplu, poate să-și joace rolul numai când există studenți pe care să-i învețe. Mai mult, interacțiunea dintre oameni de obicei are loc în variate contexte de grup familie, clasă etc. Într-adevăr, virtual sociologii iau
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]