1,806 matches
-
și însuflețirii vieții în toate manifestările ei, așa cum s-a întâmplat în cele mai vechi mituri și legende"135. Dacă la începutul capitolului principala întrebare era ce este imaginea, în raport cu ce este omul, în această parte a discuției devine importantă interogația cum poate fi investigată imaginea și ce putem afla dacă o analizăm? Însă, mai întâi, este important de punctat faptul că, așa cum omul nu poate fi investigat decât dintr-o perspectivă interdisciplinară, care oferă un sistem de referință extrem de complex
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Utopia sau criza imaginarului, traducere de Tudor Ionescu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001, p. 7). 121 Ibidem, p. 276. 122 "Imaginarul a devenit un termen care merge dincolo de artă, de creația artistică, dincolo de lumea romanului sau a poeziei și ne permite interogații asupra credințelor în general, asupra proceselor prin care indivizi sau grupuri fabrică, produc sens și valoare." Muguraș Constantinescu, Prea multe imagini ucid imaginația, Interviu acordat de Jean-Jacques Wunenburger în România Literară, nr. 37, 2003. 123 Jean-Jacques Wunenburger, Filosofia imaginilor, traducere
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
101-102). 548 Mireille Rosello, Declining the Stereotype: Ethnicity and Representation in French Culture, London, University Press of New England, 1998, p. 11. 549 Walter Lippmann, op. cit., p. 107. 550 Ion Ianoși, op. cit., p. 16. 551 Dimensiunea competenței este explicată prin intermediul interogației: Indivizii care fac parte din grup sunt deștepți și de succes?; iar dimensiunea care redă posibilitatea apropierii de membrii grupului este detaliată prin întrebarea: Sunt membrii grupului prietenoși și nepericuloși pentru noi? (Roy F. Baumeister, Kathleen D. Vohs (eds.), Encyclopedia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
trăsături de personalitate, în proiecte și idealuri; având caracteristici de reversibilitate, (re)construcție și ameliorare, bazate pe conexiuni inverse (feedback), anticipatoare (feed-before), personalizate și/sau comune, pe conexiuni cu efecte de urmă (bachvash). I.3. Principiile, legitățile si mecanismele funcționale Interogațiile cu privire la principiile, legitățile și mecanismele funcționale ale învățării gravitează în jurul a cel puțin trei enunțuri esențiale: ce mecanisme explică geneza, evoluția și regresia învățării? Cum explicăm faptul că un copil, un tânăr sau chiar un adult învață mai ușor, mai
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
să comportamentul colegului. Explicațiile primite l-au condus pe intervievator la o nouă întrebare: Există vreun comportament pe care nu l-ați caracteriza drept comunicare?", iar răspunsul a fost: "Ei bine, daca nu e nimeni în preajma, ne aflăm în fața bine-cunoscutei interogații: Produce acel maiestuos copac din pădure vreun foșnet dacă nu e nimeni să-l audă? Pentru că o comunicare să aibă loc, trebuie să existe cel putin o altă persoană 106. Trăsătură distinctă a comunicării, intenționalitatea se înscrie în tradiția semioticii
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
junele călător e orb cu desăvârșire, dacă n-am fi avertizați, de pe pozițiile unui platonism intransigent, asupra inutilității proastei îndeletniciri de a colecționa imagini: Vedem noi oare vreodată ceea ce este cu adevărat? Sunt oare lucrurile așa cum ne par nouă?"22. Interogația retorică înlătură așadar, din capul locului, posibilitatea contemplării realității concrete și a imortalizării tranzitoriului, fie și sub forma albumului de imagini tezaurizate în memoria afectivă. Să fim înțeleși: oricât ne-ar lua ochii, natura rămâne doar un banal simbol în
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
un „nu știu de ce” care s-ar cuveni să stea în atenția exegeților români, pentru că aici se află nodul de înțelesuri de dezlegat și nu lansajul în polemici sterile. Conflictul dintre păstori nu este decît punerea în scenă a unei interogații grave și obsedante (cu suport în abisalul arhetipurilor comune popoarelor de mare tradiție agro-păstorească) și care și-a găsit o formă de exprimare în spațiul carpatic. Nu trebuie să deruteze că mesagerul este un simplu analfabet. Moartea se arată aceeași
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
inventariere a unor reflecții mult mai calificate asupra a ceea ce generic este numit ființă umană și mai ales a condiției acesteia într-o lume ce pare să nu vrea să-i facă prea mult loc. Să pară doar? Iar acea interogație, de o infatuare, fără precedent, atunci cănd i se caută un răspuns, interogație a sensului vieții, nu cred că are vreun rost odată ce, fiecare, odată născut, inconștient sau nu, caută răspunsul trăindu-și viața pur și simplu. Să fie definiția
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
ființă umană și mai ales a condiției acesteia într-o lume ce pare să nu vrea să-i facă prea mult loc. Să pară doar? Iar acea interogație, de o infatuare, fără precedent, atunci cănd i se caută un răspuns, interogație a sensului vieții, nu cred că are vreun rost odată ce, fiecare, odată născut, inconștient sau nu, caută răspunsul trăindu-și viața pur și simplu. Să fie definiția vieții, viața însăși, o definiție în miliarde de variante, una fără gen proxim
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
liniștitoare a neantului, el nu se referă le existența lui Dumnezeu. Nihilismul nu este altceva decăt refuzul europeanului, a omului actual de a corela realitatea existențelor cu principiul lor cauzal, prin demersuri intelectuale sau acceptări mistice. În viziunea lui Heidegger, interogația inițială de la care pornește filosofia este cea privitoare la diferența esențială dintre ființe și Ființă. Iar diferența stă în aceea că ființele sunt pentru noi fenomene, în vreme ce Ființei “îi place să se ascundă”. Din această perspectivă, opera lui Nietzsche ar
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
către următoarele întrebări fundamentale: în ce fel se metamorfozează structura societală a lumii contemporane? Și care este impactul acestor restructurări asupra fenomenologiei societății noastre? Demersul pe care mi l-am propus în paginile de față se apleacă tocmai asupra acestor interogații cu răspuns deocamdată intuitiv. Mi-am propus astfel să aduc, într-o măsură cât mai concludentă, o contribuție la dezvoltarea teoriei sociologice generale. Metoda de cercetare este în această lucrare mai degrabă teoretic-fundamentală decât empirică (chiar dacă unele secțiuni ale lucrării
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care a înlocuit secolele "tradiției". În acest context general, ne putem întreba, pe de o parte, dacă epoca modernă a luat sfârșit sau dacă nu cumva ne plasăm într-o etapă de redefinire a acesteia. Pe de altă parte, o interogație fundamentală privește faptul că "postmodernismul" (dacă acesta există atât ca definiendum, cât și ca definiens al realităților concrete) pare să nu reprezinte altceva decât o "alterare" a setului axiologic ce inițiază "modernitatea". Întrebarea esențială constă așadar în felul în care
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vreme unii gânditori consideră că aceasta ne este contemporană? Întrebarea de fond este dacă putem să judecăm și să definim epoca istorică în care se dezvoltă societatea contemporană, în condițiile în care suntem parte constituentă a acesteia. Cu alte cuvinte, interogația firească se referă la dilema privind "modernitatea" drept concept constructivist versus concept funcționalist. Aplicabilitatea practică a acestuia diferă în funcție de definirea sa, iar raportarea cercetătorului la subiect este influențată axiologic de către o opțiune sau alta. Voi încerca, în cadrul capitolului de față
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
privind "modernitatea" drept concept constructivist versus concept funcționalist. Aplicabilitatea practică a acestuia diferă în funcție de definirea sa, iar raportarea cercetătorului la subiect este influențată axiologic de către o opțiune sau alta. Voi încerca, în cadrul capitolului de față, să deslușesc succint înțelesurile acestor interogații fundamentale. Mai multe aspecte sunt de luat în seamă în privința semnificației și înțelesului termenilor de "modernitate"; "modernism"; "postmodernism"; "modernizare"; și, ca factor conceptual de interferență, "tranziție". Conceptele de modernitate, modernism și modernizare sunt interconectate din punct de vedere semantic. Acestea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
epocii postmoderne", care ar urma să succeadă "triadei" modernității sau care, dimpotrivă, ar reprezenta a doua sau a treia dintre aceste etape. Sau nu cumva asistăm doar la "modernizarea modernității"? Să amintim și faptul că, sub o formă sau alta, interogația asupra caracteristicilor și delimitărilor noii perioade de tranziție pe care o traversăm a primit diverse alte răspunsuri. Astfel, perioada contemporană este descrisă ca "societate postindustrială" (Daniel Bell, 1973), "societate postmaterialistă" (Ronald Inglehart, 1977), "Al Treilea Val" (Alvin Toffler, 1981/1983
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sfârșitul modernității", nici terminologia însăși prin care descriem epoca modernă în ansamblu nu ar mai prezenta anumite continuități. În sprijinul acestei afirmații vine, spre exemplu, următoarea sistematizare categorială realizată de L. Vlăsceanu (v. Tabelul 2). Se arată astfel faptul că interogațiile fundamentale ale societății contemporane sunt constituite pe dubitația privind căutarea de cale și autodefinirea. Pe de o parte, societatea se dezvoltă pe căi nebănuite, iar pe de altă parte, modernitatea devine reflexivă, la nivel meta-teoretic, de interpretare a fenomenelor aflate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
el explicit sau tacit? Mai mult, nu cumva profundele transformări suferite de societatea contemporană vor avea (sau deja exercită) o influență asupra modului în care percepem și influențăm funcționarea societății, coeziunea acesteia, contractul social și tipurile de conflict? La aceste interogații voi încerca să răspund în cele ce urmează. Relevanța temei propuse nu este dificil de intuit. Interogațiile contemporane asupra naturii umane, formelor celor mai adecvate de organizare socială și politică, viitorului societății umane nu fac decât să reia teme izvorâte
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
deja exercită) o influență asupra modului în care percepem și influențăm funcționarea societății, coeziunea acesteia, contractul social și tipurile de conflict? La aceste interogații voi încerca să răspund în cele ce urmează. Relevanța temei propuse nu este dificil de intuit. Interogațiile contemporane asupra naturii umane, formelor celor mai adecvate de organizare socială și politică, viitorului societății umane nu fac decât să reia teme izvorâte încă din gândirea antică și continuate sub diferite forme până în zilele noastre. Cele mai coerente modele de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Giuliano Amato și olandezul Wim Kok, autorul unui important document de strategie. De un larg interes este atitudinea socialiștilor europeni față de problema șomajului și căutarea unei politici a ocupării forței de muncă în UE. În concluziile sale, Erol Kulahci lansează interogația provocatoare dacă UE va evolua "de la Europa patriilor la Europa paridelor?" Vor evolua partidele naționale spre partide europene, poziționîndu-se in jurul unor tematici supranaționale? Care va fi astfel evoluția atît a arenei de partide cît și a arenei instituționale comunitare
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
gros, fie prin moravurile lor, împinși de propria natură, fie prin scepticism filosofic, insinuat în conștiință de lipsa de moralitate a contemporanilor) și care acasă la ei, fără dificultate, lepădau din spinare haina lor murdărită și începeau să scrie trimițând interogații lui Dumnezeu. - Vezi?! a exclamat. E posibil. Un sceptic român spune că inteligența înseamnă adaptare, iar experiența e sursa cunoașterii. Spiritul uman are inepuizabile fețe și multiple mijloace de a-și păstra un echilibru interior într-o lume care l-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Tatăl tău a fost găzar și mai degrabă el decât tine o fi avut nostalgia paradisului despre care ai scris o ilizibilă carte. De ce bei? Ce te neliniștește? Dacă zici că te hrănești din rodul credinței tale, atunci de ce..." Dar interogațiile mele se rupseră brusc. Nu trebuia, mi-am zis, să mă duc la unul așa mare. Oricum, e ministru, chiar că n-o fi având nici un chef și nici timp să se ocupe de un debutant. Da, dar unde să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
care s-a tot căscat într-însa. Dar atunci, atunci a fost ca el ! De o minuție excesivă, dementă. Fantastice erau desenele acelea, fii sigur ! Ca ale pictorului, sunt convinsă...“ Se vedea cât reprezintă Sia un pretext pentru declanșarea propriilor interogații, studenta nu se putea reține a reveni, iar și iar, la „bravura eșecului“, la „grandoarea încercării“ pe care a frânt-o cândva iubita lui Hariga, în nimbul aceleiași vârste pe care o purta, și la partenera mea echivocă, cu atâta
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în cinstea despărțirii pe care o tot amâna, înțepenise pe pajiștea umedă a parcului și nu mai putea fi mișcat. Coborâse rușinat capul. Demnitatea nu-i permitea să reintre în oraș însoțit de oricine ! Strămoșii aduceau mântuitori, regi sau apostoli. — Interogația este creatoare, n-aș găsi martor mai convingător ca placida perplexitate a Eminenței Tale ! Îl părăsi departe în urmă, să-și pască locul de rugă și har. În scuarul din fața hotelului frunzele se trezeau, umede, în jurul lujerilor delicați, în care
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
prin alții. Absolutul un alt neîmpăcat dușman al clipei. Omul este singura ființă care se burică în fața infinitului. Ne incită teribil ușile pe care scrie ”accesul interzis”. Am ajuns vecin de îndoială cu Hamlet. Orice temă artistică majoră este o interogație. Trestiei gânditoare continuă să-i sporească, mai ales, fragilitatea. Omul - o argilă fulgerată de curenți cosmici. Omul contemporan a transformat absurdul existențial într-o sublimă disperare cosmică. Cum să nu trăim prost, noi, pământenii, când chiar la prima negociere am
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
iraționalului. De unde atâtea pretenții. În definitiv suntem moștenitorii unei căderi. Dincolo de borne urmează libertatea. Sau rătăcirea. Bibliotecile - aceste incubatoare de idei. Suntem precum libelulele care nu pricep de ce sticla le împiedică să ajungă la lumină. Inteligența înseamnă un ghem de interogații. Întreaga viață este străjuită de semnul întrebării. Ba chiar și moartea. O gândire plată nu poate ajunge la ascuțișurile esenței. Neantul poate fi materia primă a marilor sisteme filosofice. Uneori, misiunea savanților e să explice științific invențiile unor creatori autodidacți
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]