1,308 matches
-
ale intonației/ pauzelor/ întreruperilor etc. Ele sunt folosite în contexte diferite, care le diferențiază la nivel funcțional. Semnele de punctuație 22 din limba română sunt: * punctul marcă a sfârșitului unei construcții enunțiative: Plouă.; * semnul întrebării marcă a sfârșitului unei construcții interogative: Unde? sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera nedumerirea, privirea întrebătoare etc.; * semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții exclamative: Ce frumos! sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera mirarea, bucuria etc.; * semnul întrebării
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a sugera nedumerirea, privirea întrebătoare etc.; * semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții exclamative: Ce frumos! sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera mirarea, bucuria etc.; * semnul întrebării urmat de semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții interogative exclamative (Plouă?!) sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera surpriza, îndoiala etc.; * punctul și virgula marcă a raportului de coordonare la nivelul frazei: "De îndată ce intră în odaie, o cuprinse neliniștea; totul i se părea atât de ciudat
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
intră și toate adjectivele pronominale: adjectiv pronominal demonstrativ: această idee; adjectiv pronominal posesiv: ideea sa; adjectiv pronominal nehotărât: altă idee; adjectiv pronominal negativ: nici o idee; adjectiv pronominal de întărire: el/ copilul însuși; adjectiv pronominal relativ: știe care idee...; adjectiv pronominal interogativ: care idee?. Categoriile gramaticale ale adjectivului sunt genul, numărul și cazul (preluate de la substantivul determinat și marcate prin desinențe și prin cuvinte-flectiv: fata cea frumoasă genul feminin, numărul singular, cazul nominativ/ acuzativ sunt marcate prin cuvântul-flectiv cea și prin desinența
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
își, și+ formele neaccentuate de acuzativ și dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ (care, cine, ce, ceea ce etc.) vs. pronume interogativ (care, cine ce, cât...? în construcții interogative) vs. pronume demonstrativ (de apropiere acesta; de depărtare aceea; de identitate aceeași; de diferențiere de depărtare sau de apropiere celălalt/ cestălalt etc.) vs. pronume de întărire (însuși, însăți etc.) vs. pronume posesiv (ai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dativ împrumutate de la pronumele personal propriu-zis) vs. pronume nehotărât (unul, altul, toți, fiecare, oricine, cineva etc.) vs. pronume negativ (nimeni, nimic, nici unul etc.) vs. pronume relativ (care, cine, ce, ceea ce etc.) vs. pronume interogativ (care, cine ce, cât...? în construcții interogative) vs. pronume demonstrativ (de apropiere acesta; de depărtare aceea; de identitate aceeași; de diferențiere de depărtare sau de apropiere celălalt/ cestălalt etc.) vs. pronume de întărire (însuși, însăți etc.) vs. pronume posesiv (ai mei, al său, ale noastre etc.); * formă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pronumele personal de politețe (dumneaei, Înălțimea Ta); pronumele reflexiv (pe sine, se, își); pronumele de întărire (înșiși, însăți); pronumele posesiv (ai voștri, a sa) vs. pronumele nepersonale: pronumele demonstrativ (aceasta, ceilalți); pronumele nehotărât (toți, cineva); pronumele negativ (nimeni, nici una); pronumele interogativ (care? cine?); pronumele relativ (ce, ceea ce); Dintre cele zece subclase de pronume prezentate supra, șapte pot căpăta, contextual, valoare de adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât), nici un copil (adjectiv pronominal negativ), copilul însuși/ ele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adjective pronominale: acest copil (adjectiv pronominal demonstrativ), fiecare copil (adjectiv pronominal nehotărât), nici un copil (adjectiv pronominal negativ), copilul însuși/ ele însele (adjectiv pronominal de întărire), copilul meu (adjectiv pronominal posesiv), știu care copil (adjectiv pronominal relativ), care copil? (adjectiv pronominal interogativ). Categoriile gramaticale ale pronumelor sunt: * persoana numai în cazul pronumelor personale prezentate supra: persoana întâi (eu, al meu, însămi etc.) vs. persoana a doua (tu, dumneata, însuți, ai tăi etc.) vs. persoana a treia (ea, dânsul, dumnealui, pe sine, își
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a reuși ce și-a propus.) vs. adverbe condiționale (altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții interogative) vs. adverbe relative (cum, unde, când, cât, încotro având și rol de element de relație în frază) vs. adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum, fieunde
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
altfel, altminteri) vs. adverbe concesive (tot, totuși); acestora li se adaugă, în literatura de specialitate, tipuri de adverbe care aduc, pe lângă înformațiile exemplificate mai sus, un plus semantic sau funcțional: adverbe interogative (cum, unde când, cum, cât, încotro în construcții interogative) vs. adverbe relative (cum, unde, când, cât, încotro având și rol de element de relație în frază) vs. adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum, fieunde, altundeva, altcândva, altcumva, altfel etc. unele având, de asemenea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
transmite o informație: certă propoziții enunțiative propriu-zise ( Pleacă devreme.), dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai citit articolul?), pusă sub semnul dorinței/ al opțiunii propoziții interogative optative (Ai face asta atât de repede?), nesigură propoziții interogative dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dorită propoziții enunțiative optative (Ar vrea o prăjitură.), incertă, nesigură propoziții enunțiative dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai citit articolul?), pusă sub semnul dorinței/ al opțiunii propoziții interogative optative (Ai face asta atât de repede?), nesigură propoziții interogative dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dubitative ([Vrea] să plece în vacanță.), ca acțiune impusă propoziții enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai citit articolul?), pusă sub semnul dorinței/ al opțiunii propoziții interogative optative (Ai face asta atât de repede?), nesigură propoziții interogative dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunțiative imperative (Scrie o cerere adresată direcțiunii!) vs. propoziții interogative prin care se solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai citit articolul?), pusă sub semnul dorinței/ al opțiunii propoziții interogative optative (Ai face asta atât de repede?), nesigură propoziții interogative dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
solicită o informație: certă propoziții interogative propriu-zise (Ai citit articolul?), pusă sub semnul dorinței/ al opțiunii propoziții interogative optative (Ai face asta atât de repede?), nesigură propoziții interogative dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții enunțiative neexclamative (Plouă.) și propoziții interogative neexclamative (Plouă?); * aspectul logic al comunicării: propoziții
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
asta atât de repede?), nesigură propoziții interogative dubitative (Să scrie mai mult?), la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții enunțiative neexclamative (Plouă.) și propoziții interogative neexclamative (Plouă?); * aspectul logic al comunicării: propoziții afirmative ( Va ajunge la timp.) vs. propoziții negative ( Nu va ajunge la timp.); în planul formei, diferența este marcată de aspectul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la care nu se așteaptă răspuns propoziții interogative retorice (Unde-am pus cartea?, Unde ești, copilărie?); * implicarea afectivă a locutorului: propoziții exclamative propoziții enunțiative exclamative (Plouă!) și propoziții interogative exclamative (Plouă?!) vs. propoziții neexclamative propoziții enunțiative neexclamative (Plouă.) și propoziții interogative neexclamative (Plouă?); * aspectul logic al comunicării: propoziții afirmative ( Va ajunge la timp.) vs. propoziții negative ( Nu va ajunge la timp.); în planul formei, diferența este marcată de aspectul verbului; * înțeles: propoziție principală având înțeles de sine stătător (A citit articolul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care subiectul să fie exprimat prin: (a) pronume nehotărât; ( b) pronume personal propriu-zis + substantiv + numeral cardinal; (c) numeral colectiv; d) verb la supin; (e) substantiv propriu; (f) interjecție; (g) verb la gerunziu; (h) pronume interogativ; (i) numeral fracționar; (j) pronume negativ; (k) verb la infinitiv. Alcătuiți trei enunțuri în care subiectul să fie exprimat prin substantiv în cazul nominativ, acuzativ, respectiv genitiv. Precizați termenii regenți și elementele introductive ale propozițiilor subordonate subiective din textele de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trandafirii." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Formulați enunțuri în care numele predicativ să fie exprimat prin: (a) substantiv în cazul genitiv; b) pronume nehotărât în cazul nominativ; (c) numeral ordinal în cazul acuzativ; ( d) verb la modul infinitiv; (e) pronume interogativ în cazul nominativ; (f) adverb relativ; (g) verb la modul supin; (h) interjecție; (i) adjectiv; (j) adverb de mod; (k) numeral colectiv în cazul genitiv; (l) numeral multiplicativ. Realizați contragerea propoziției subordonate din fraza: A rămas, din fericire, cum îl
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
albă) Formulați enunțuri în care complementul direct să fie exprimat prin: (a) pronume negativ; (b) verb la modul infinitiv; (c) interjecție; (d) substantiv colectiv; (e) verb la modul supin; (f) numeral distributiv; (g) pronume relativ; (h) numeral fracționar; (i) pronume interogativ. Realizați analiza frazelor de mai jos, transcriind propozițiile subordonate completive directe: (a) "Știi de ce plouă? De aceea că Pământul e negru. El o roagă pe Ploaie să-l spele. Ploaia coboară din cer, îl spală și Pământul se face verde
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care complementul indirect să fie exprimat prin: (a) pronume de politețe în cazul dativ; (b) verb la modul supin; (c) numeral colectiv în cazul acuzativ; d) substantiv în cazul genitiv; (e) adjectiv; (f) pronume negativ în cazul acuzativ; ( h) pronume interogativ în cazul dativ; (i) substantiv propriu, genul feminin, cazul dativ. Indicați termenii regenți ai propozițiilor subordonate completive indirecte din textele de mai jos: (a) "Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunțuri în care complementul circumstanțial de loc să fie exprimat prin: (a) pronume personal propriu-zis precedat de prepoziție; (b) substantiv în cazul dativ; (c) adverb relativ; (d) locuțiune adverbială; (e) numeral colectiv, cazul genitiv, precedat de locuțiune prepozițională; (f) adverb interogativ; (g) pronume personal propriu-zis, formă neaccentuată, cazul dativ. Ilustrați, în enunțuri, dependența complementului circumstanțial de loc de: (a) un verb; (b) o locuțiune verbală; c) un adjectiv provenit din verb la participiu; (d) o interjecție predicativă; (e) o interjecție onomatopeică
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și în cel al conversației familiare vs. impunerea topicii obiective în stilul conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a unor structuri eliptice vs. evitarea acestor structuri în conversația oficială; * utilizarea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în stilul științific și în cel juridico-administrativ, pentru construcții enunțiative neexclamative, structuri clare, concise, fără elipse, preponderența raportului de coordonare (alături de cel de subordonare în funcție de context), topică obiectivă etc. vs. valorificarea, în stilul beletristic și în cel publicistic, a construcțiilor interogative și enunțiative exclamative, a topicii subiective în alternanță cu cea obiectivă, a unor structuri cu raporturi de subordonare (uneori, fraze ample), cu raport mixt, explicativ, de incidență, a unor substitute de propoziții/ fraze sau resturi de propoziții, a construcțiilor eliptice
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în care: * un verb la modul gerunziu să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de mod; * un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de scop. (g) Construiți patru enunțuri care să ilustreze diferența: enunțiativ neexclamativ enunțiativ exclamativ interogativ neexclamativ interogativ exclamativ. Testul nr. 3 Se dă textul: ,,Le-am arătat oamenilor mari capodopera mea și i-am întrebat dacă desenul acesta îi sperie. Desenul meu nu înfățișa o pălărie. Înfățișa un șarpe boa care mistuia un elefant. Am
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un verb la modul gerunziu să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de mod; * un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de scop. (g) Construiți patru enunțuri care să ilustreze diferența: enunțiativ neexclamativ enunțiativ exclamativ interogativ neexclamativ interogativ exclamativ. Testul nr. 3 Se dă textul: ,,Le-am arătat oamenilor mari capodopera mea și i-am întrebat dacă desenul acesta îi sperie. Desenul meu nu înfățișa o pălărie. Înfățișa un șarpe boa care mistuia un elefant. Am desenat atunci
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]