75,302 matches
-
gîndire modern, european, responsabil. În lunile care au urmat evenimentului, am văzut pe micul ecran în Olanda reportaje detaliate și ecouri absolut elocvente. După ce obișnuisem Europa cu scenarii după tipicul Ca la noi la nimeni, am auzit cu plăcută surprindere interpretări care, dincolo de orice variații de nuanță, se reduceau la o concluzie unică: România a reacționat, în fine, ca o țară normală! S-a cîștigat atunci unul dintre atu-urile importante pentru integrarea noastră europeană - în legătură cu care, în treacăt fie spus
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
este apoi un lucru pe care ar trebui să-l menționăm: subiectivitatea aprinsă, pe care René de Flers nu se sfiește să și-o revendice. Ea nu contrazice documentul; nici pe cel real, arhivistic (pe care-l preia însă în interpretarea sa personală) și nici pe cel uman, dar creează o atmosferă, pune asupra faptelor o lumină pasională, care trăiește prin ea Principii, Victor Babiuc și derogări După Convenția Națională a Partidului Democrat, mai mulți editorialiști din presa cotidiană au încercat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
are în vizor, ca de exemplu pasiunea lui Pântea pentru literatură de lied (artă mai puțin apropiată cântareților români), în care excelează. Un reflector puternic este îndreptat și asupra operei mozartiene pentru care artistul are o afinitate profundă, demonstrată în interpretările date rolurilor importante de baș (Figaro, Don Alfonso, Leporello, Sarastro), dar și ca regizor al unor spectacole bine primite de critică și public. Natură subiectelor abordate, programatic sau nu, este diversă; ambii convorbitori se mișcă lejer și cu pricepere în
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
sînt mai numeroși decît degetele de la o mînă. Partea proastă, în legătură cu dl Georgescu, pe care îl prenumăr fără să ezit printre eminescologii valoroși, este că, în loc să ne dea o biografie sau o ediție nouă, s-a lăsat ispitit de o interpretare ciudată a vieții și operei eminesciene. în ce mă privește, deși nu neg interesul unor observații și conexiuni ale d-sale, nu-i acord d-lui Georgescu nici o șansă serioasă de a face din perplexitățile de care e stăpînit o
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
lui Cioran, Ionescu, Țuțea, e încă o dovadă a profundei motivații pe care gesturile și cărțile lor o au pentru ceea ce credem că ar trebui să fie gesturile și cărțile noastre). Surprinzătoare studiile Generația "Criterion" și receptarea lui Eminescu și Interpretări ale timpului popular în cultura română interbelică. Eminescu și Cioran? Eminescu și Eugen Ionescu? Da, spune și dovedește cu bune argumente Liviu Antonesei. Mircea Scarlat a avut, în urmă cu douăzeci de ani, ideea de a explica istoria poeziei românești
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
arogant al unei condiții, vezi Doamne, superioare. Camelia Maxim (Lora) reușește în special registrul poetic, pe cel arogant lăsîndu-l amorțit. Nebunul - precaut este Ionel Mihăilescu. Un personaj excesiv încărcat în spectacol este Klara, prostituată "de lux", excesivitate inutilă preluată în interpretare de Elvira Deatcu, dar estompată și nuanțată de Iuliana Ciugulea. Crina Mureșan în Maria, victima victimelor, inocentă și păcătoasă în același timp, încearcă, de la reprezentație la reprezentație să se dezbare de anumite clișee. Și reușește. Nu același lucru îl pot
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
sine, accentuînd inocența în fața unei "femei" orientale cu alte mijloace de seducție, amețit de esențele tari și insinuante, necunoscute, care-i trezesc și-i provoacă simțurile. Pare, într-un fel, că șocul în fața momentului dezvăluirilor nu are greutatea așteptată în interpretare. Reacțiile sînt mult prea calculate, iar situația pusă cumva în paranteză, deși forța lui Florin Zamfirescu are resurse absolut considerabile. Din păcate, regizorul nu-și face simțită prezența. Marius Stănescu variază registrele și datorită personajului feminin-masculin, deși nici el nu
Feminin-masculin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17337_a_18662]
-
al regizorului. A doua: din punct de vedere regizoral, nu se înțelege foarte bine care a fost motivația Adei Lupu pentru a pune în scenă acest text. Cam ce se spune, aia se și vede. Nu se simte mîna sau "interpretarea" regizorală. Oricum, debutul Adei Lupu este interesant, se simte influența lui Hausvater pe lîngă care a ucenicit. Așteptăm să vedem cum va evolua. Teatrul Odeon: M... Butterfly de D.H. Hwang. Traducere: Ada Lupu. Regia: Ada Lupu. Decor: Vittorio Holtier. Costume
Feminin-masculin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17337_a_18662]
-
de cap recenzenților, conștienți de faptul că alegerea uneia sau a alteia dintre piste poate constitui o capcană. În fond, ne aflăm în fața unui roman cu mai multe niveluri de semnificație, stratificare ce legitimează, pe de o parte mai multe interpretări, iar pe de alta le contrazice pe toate. În prim plan este adus cazul lui Horia Cantacuzino, personaj dostoievskian și camilpetrescian, deopotrivă, cu o presupusă descendență nobiliară, idealist cu puternice propensiuni autodestructive, incapabil să accepte realitatea și victimă, în ultimă
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
perspectivă teologică și artistică, reflex al personalității sale creatoare în care se îngemănau teologul și poetul. Preponderentă este perspectiva teologică și acolo unde autorul descoperă în stihuri adevărul dogmei, aprecierea este de-a dreptul patetică și entuziastă. Fără să aducă interpretări originale, Nichifor Crainic aduce o aprofundare a universului liric al poeților și mai ales o justificare teologică a atitudinii lor. Poezia lui Goga este văzută îndeosebi în dimensiunea ei mesianică, profetică, iar natura este "îmbisericită", pentru că "Octavian Goga, ca și
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
mîinile încrucișate și visînd. Lucrurile întîmplate aici, mai bune sau mai puțin bune, au făcut posibil asta. Pentru regizor însă, întîlnirea nu a condus la un spectacol împlinit, coerent. Într-un fel pare că Hausvater și-a abandonat intențiile și interpretarea lui Witkiewicz pe drum, adaptîndu-se la nivelul de receptare și la capacitățile concrete ale trupei. De aceea, probabil, regizorul mizează mult prea puțin pe o demonstrație actoricească, pe partituri interpretative individuale, amplificînd nebunia unui cor fac totum, un fel de
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
definirii identității face obiectul unei alte secțiuni și este studiată diacronic în cazul pavilioanelor României la expozițiile universale de la Paris (1867, 1889, 1900 și 1937), evoluția însemnînd abandonarea treptată a reproducerii unei tradiții artistice specifice și trecerea la o inteligentă interpretare a acesteia. Mai stingher în structura lucrării se dovedește a fi studiul, de altfel propunînd interesante nuanțări, despre tipul clasic în arhitectură. "Iluminarea teoretică a chestiunii", de care vorbește coordonatorul volumului pentru a justifica prezența studiului aflat în discuție, își
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
cîte unui scriitor, acum e o adevărată modă a înmănunchierii de texte despre, de și cu un nume mai mult sau mai puțin celebru, dar Facla 5-6 aprinde un veritabil autodafé. În jurul Angelei Marinescu dansează flăcări și flăcărui de elogii, interpretări, evocări, schițe aproximative de portret contaminate de "nebunia" modelului. În mijloc, superba eretică și poezia ei stau contopite într-un înveliș ignifug transparent, prin care se vede alt foc, alimentat doar din sine. Căci, recunoaște Angela Marinescu într-o lungă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
a cunoscut-o pe cale livrescă, pe vremea când se afla la Roma. De asemenea, faptele și opiniile lui Cezar Zdrăfculescu sunt comentate mereu, în surdină, de un alter-ego al său, Rânzei, o conștiință lucidă și sarcastică, gata să cenzureze orice interpretare romantică a trecutului. Ca să nu mai vorbim de reflectarea gesturilor și reprezentărilor personajului principal în conștiințele altor personaje, de exemplu în aceea a Zamfiriței Micescu, care mai este și medic psihiatru și prin care se introduce astfel în roman o
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
-sa ele fac cât cele trei deziceri ale lui Petru din noaptea trădării. Iată-le: a) În 1988, aflându-se la Cluj, dorește să vadă casa Doinei Cornea, dar, ajuns pe strada acesteia, se întoarce speriat atunci când zărește primul milițian. Interpretarea sa: Halal solidarizare cu disidența românească! Tentația justificării, cea pe care mi-o imaginez cel mai lesne de urmat: Ar fi fost stupid să persevereze - și, la urma urmei, în vederea a ce? Pentru a-și satisface o curiozitate?! b) Pe
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
candidat, incriminate de unii aleși ai poporului. Urmând logica domnilor "avocați" care au votat împotrivă (și sunt 13, față de doar 11, "pentru"), de-acum înainte, orice îndoială exprimată în scris asupra virtuților și destinului propriului popor, orice eventuală "gafă" de interpretare a glorioasei noastre istorii, chiar dacă beneficiind de ascuțimea și strălucirea unei mari inteligențe, nu poate avea decât soarta pecetluită de înaltul for. Gândul mă poartă, fără să vreau, cu câteva secole în urmă când, tot un înalt for, o academie
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
Academiei, și cine putea scrie cel mai bine și mai la obiect despre piesă decât tot... Chapelain!? Așa au și apărut acele Sentiments de l'Académie Française sur le Cid, model al celei mai patente rele credințe și absurdități în interpretarea unui text. Nu spun că nu sunt dureroase, chiar crude, unele caracterizări și vituperări ale lui H.-R.Patapievici (pe care, în treacăt fie spus, fiecare dintre noi le cam gândește câteodată într-ascuns). Dar ele au, invariabil, ca suport
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
-uri de coarde, participă la cele două etape. Și ele descoperă, mai bine sau mai copilărește executate, partituri infinit de bogate în invenție melodică și armonie a construcției. La Cluj se ocrotește în acest fel și dezvoltarea unei tradiții în interpretarea mozartiană. Laureații din București, Cluj, Brașov câștigă premii substanțiale. A fost și o operă de Mozart în repertoriul ales, aceea care arde totul în jurul ei: "Don Giovanni". O producție a clasei de operă pe care Ionel Pantea o conduce acum
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
și inversul este adevărat; atunci când inspirația stă de strajă imaginilor sonore, miracolul se împlinește. El s-a împlinit în seara recitalului lui Nelson Goerner, tânăr pianist ce se afirmă spectaculos pe scena muzicală internațională. Într-un repertoriu ce cunoaște nenumărate interpretări de referință el a reușit să "sune" proaspăt. Natură solară, trece totul prin filtrul unei "înțelepciuni" care atenuează asperitățile și se dezvăluie într-un lirism seducător, într-un echilibru desăvârșit care regizează sonorități catifelate, fragile sau somptuoase. În Nocturne pianul
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
foarte scurtă. Cărțile mor relativ repede azi. Reflecții de la Sils-Maria a apărut în 1991. Traducerea cărții în altă limbă îi prelungește viața, ca să nu mai vorbim de segmentul nou de public care o citește și care poate acorda o altă interpretare ideilor autorului. Faptul că Reflecții... a apărut în românește îmi dă o satisfacție și mai mare, pentru că în ultimii ani am avut contacte intense și regulate cu România și cu interesanta ei cultură. M.P.M.: Mi-a plăcut foarte mult titlul
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
nici pe departe experta în sociologie (sînt mai familiarizata cu sociologia din spațiul german sau anglo-saxon) am ramas oarecum stupefiata, pe ici-pe colo, de simțul speculativ considerabil al autorului, de ușurință cu care alunecă de la notarea răspunsurilor subiecților săi la interpretări proprii, interesante fără îndoială dar și discutabile. Un lucru e cert: indiferent dacă e sau nu un sociolog bun, Kaufmann scrie un text în care rezonează implicit fulgurații din Bataille, Deleuze, chiar Lacan. Face o sociologie destul de diferită de a
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
furcă, daca ne gîndim numai la transformările operate de Călinescu în analiza Operei lui Eminescu, cu ocazia retopirii materiei turnate inițial în patru calupuri pentru a le ajusta, apoi, la jumătate. Șunt, de fapt, două versiuni, nu total deosebite în interpretare, insă altfel structurate. Care text va fi luat de bază? Ediția de autor a optat pentru a doua versiune, spre regretul celor ce au argumente în favoarea primei variante, mai plină de verva, măi incitantă. Este întocmai situația Istoriei literaturii, pusă
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
prezentată situația din Iugoslavia în Cotidianul. (Cronicarul a observat în ultimele săptămîni că în acest ziar numai de echidistanta nu poate fi vorba). Ion Cristoiu face proces de intenție omonimului sau, atribuindu-i acestuia ceea ce n-a scris, printr-o interpretare a articolului semnat de Ion Rațiu. La ora cînd Cronicarul își încredințează însemnările tiparului, acest insolit conflict de la Cotidianul e în desfășurare. Dar cum nu e prima oară cînd Ion Cristoiu intra în conflict cu proprietarii publicațiilor unde a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
opuneau tradiționalismul, care astăzi ni se înfățișează că o reacție internă din interiorul modernismului și lipsită de anvergură care i se atribuia pe vremuri. La rîndul ei, avangardă ține de modernism. Observația îi aparține lui I.B. Lefter, care a comparat interpretările date modernismului între războaie și astăzi. El notează că nimeni n-a folosit, între 1918 și 1948, un concept unificat de modernism! Ba chiar concepte precum sincronism ori ortodoxism au părut la fel sau mai importante. O soartă similară o
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
Culmea umorului involuntar și eliptic mi se pare însă atinsă în constatarea: "La cuvîntul cretin am suprimat la corectura o trimitere care era direct o provocare" (78). Un referat "strict confidențial" din 1952, reprodus în același volum (p. 95-97), oferă interpretări și mai interesante, vizînd succesiunea de exemple, de citate și chiar de articole cuprinse în revistele de specialitate. Și în acest caz, textele se pot dispensa de comentarii; mai ales că distanță asocierilor și a presupozițiilor le face să alunece
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]