3,529 matches
-
din copilărie. Acestea apăreau în povestire atât în mod spontan, cât și ca răspunsuri la unele întrebări-directoare ale intervievatoarei: „Care au fost persoanele semnificative pentru tine în această perioadă?” (vezi capitolul 2). Definirea categoriilor a rezultat dintr-un permanent dialog interpretativ cu textul, un proces pe care doresc să-l exemplific în secțiunea de față. Când am început lucrul, utilizând o analiză conceptuală a relației individ-familie, am formulat două categorii de bază: perceperea părinților și continuitate versus schimbare. Pentru fiecare din
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ales în prezent, și că, de asemenea, experiența continuității dintre alegerile și valorile celor de astăzi și ale celor de ieri este destul de bine conturată. Pentru a ajunge la aceste concluzii, am prezentat procesul complex al unei analize de conținut interpretative. Selectarea subcategoriilor, definirea lor în cadrul unui model interpretativ și, în fine, utilizarea lor pentru a înțelege poveștile vieții ilustrează cât de profundă și de sofisticată poate fi o analiză de conținut. Concluzii finale Clarificarea comparației dintre cele două demonstrații ale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
continuității dintre alegerile și valorile celor de astăzi și ale celor de ieri este destul de bine conturată. Pentru a ajunge la aceste concluzii, am prezentat procesul complex al unei analize de conținut interpretative. Selectarea subcategoriilor, definirea lor în cadrul unui model interpretativ și, în fine, utilizarea lor pentru a înțelege poveștile vieții ilustrează cât de profundă și de sofisticată poate fi o analiză de conținut. Concluzii finale Clarificarea comparației dintre cele două demonstrații ale analizei de conținut pe care le-am oferit
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în procesul de deducție date din context, din ceea ce nu s-a spus și/sau compararea și confruntarea diferite între fragmente și așa mai departe? În procesul de încadrare a materialelor în categoriile definite, cât de mare este ponderea demersurilor interpretative sau care dau o impresie generală? Elementele analizate vor fi procesate cantitativ sau, dimpotrivă, într-o manieră mult mai liberă, mai descriptivă? Deși ce metodele de analiză a conținutului mai exacte și mai obiective prezentate în prima parte a capitolului
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
categorii formale prezentate în capitolul 7. În vreme ce prima dintre ele, privind impactul programului liceal experimental, se dorea a fi exactă în numărarea enunțurilor și ierarhizarea categoriilor în funcție de frecvența acestora, a doua, privind naratorii și familiile lor, a fost mult mai interpretativă și impresionistică în abordarea datelor. Folosind termenul intersubiectivitate, a doua analiză de conținut oferă exemplul unei cercetătoare care ascultă subiectiv vocile subiective ale povestitorilor. Aceasta poate conduce la concluzii profunde și bine întemeiate care, altminteri, ar fi ignorate. Diferențele dintre
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
narative (sau calitative), această poziție este, practic, dificil - dacă nu chiar imposibil - de menținut în cazul nostru (Altheide și Johnson, 1994). Mai mult decât atât, o asemenea abordare ar contrazice natura însăși a perspectivei narative care, pornind dintr-un unghi interpretativ, susține că materialele narative - ca și realitatea însăși - pot fi citite, înțelese și analizate în numeroase moduri, iar abordarea unor relatări foarte diferite între ele reprezintă, fără îndoială, nu un indicator al unei metode inadecvate, ci o manifestare firească a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
studiilor de caz singulare și, după cum se vede, nu a epuizat aspectul evaluării. În spiritul pluralismului, pe de o parte, am putea găsi perspective radicale, cum ar fi cele exprimate de Smith (1984), care consideră că evaluarea cercetării calitative și interpretative se află în contradicție flagrantă cu caracteristicile și valorile fundamentale ale disciplinei. Pe de altă parte însă, au apărut și alte modalități de definire a criteriilor, precum și liste de criterii noi, mult mai concise. Într-o foarte recentă lucrare, Rogers
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
paradoxurile pe care nimeni nu vedea să le sprijine din afară, să le etaleze substanțial și realmente, nici în știință, nici în filosofia timpului să”. Este un punct de vedere care, așa cum am văzut în cazul lui Curtius, oferă posibilități interpretative noi, nebănuit de valoroase pentru descifrarea adevărului mental colectiv european. În paralel, am reținut și opiniile cuprinse în ambițioasa retrospectivă a americanului Francis A. Schaeffer, intitulată, How Should We Then Live? The Rise & Decline of Western Tought & Culture. Venind din afara
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
N. Iorga și Victor Papacostea, iar mai aproape de noi Charles și Barbara Jelavich, Emil Condurachi și Răzvan Theodorescu în raportul sintetic la cel de-al XV-lea Congres Internațional de Științe Istorice (București, 1980). Spre deosebile de studiile și eseurile interpretative realizate până în momentul de față, lucrarea mea va urmări, după o trecere în listă a genezei Secolului Luminilor în etapa care marchează amurgul Evului Mediu, criza conștiințelor în Europa Centrală și de Sud-Est, dorind să complinească imaginea sugerată de istoricul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
realizarea incomplet voalată. Adică imaginile, scenele, ideile și sentimentele par suficient de amenințătoare și de penibile pentru a provoca teama sau o stare neplăcută celui ce visează. Totuși, nu este vorba de a analiza scenariul oniric la un prim nivel interpretativ. În cazul Martinei, acțiunea de a-și ucide cumnata poate simboliza, mai mult ca sigur, dorințe morbide sau agresivitate față de ea. Cu alte cuvinte, Martine nu vrea să o ucidă pe cumnata sa, dar nutrește vizavi de ea o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
leagă pe alpiniști); - atașamentul, dependența, jugul și întemnițarea; - pedeapsa și sancțiunea, în imaginea spânzurătorii. În inconștient, este asociat cu legătura originară și dătătoare de hrană: cordonul ombilical, care beneficiază de o semnificație afectivă și spirituală. Ea apare, din această perspectivă interpretativă, ca o tentativă de a recrea legătura primordială, de a repara ruptura originală, traumatismul nașterii. Utilizarea metaforică referitoare la căsătorie - «a-și băga capul în laț» - se explică prin proiecția fantasmatică a alianței dintre două persoane, generată de frânghie. Corp
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
prezidează relațiile umane și comunicarea. Evocă toată gama de sentimente, de la pasiunea nebună la dragostea profundă. Expresiile în care apare cuvântul inimă pot fi de o mare utilitate pentru a putea pătrunde semnificația visului, scenariul putând să ghideze alegerea direcției interpretative. Între altele, putem nota: - «a-l durea inima», indicând dezgustul și repulsia; - «o inimă de aur», «a-și pune inima pe tavă» simbolizând generozitatea, compasiunea, empatia; - «o inimă de piatră», «o inimă de gheață», «fără inimă», exprimând insensibilitatea, indiferența; - în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
mai stricte privind raportul dintre numărul de pasageri și locul din bărcile de salvare”. (C. Grosu, L. Avram, 2004, p. 161) (9) Jose de Broucker (1995, pp. 167-180) propune o altă clasificare, delimitând anchetele în două mari categorii: informativă și interpretativă. În ciuda deosebirilor, cele două tipuri au câteva trăsături comune: Lungimea. Subiectul anchetei presupune un spațiu tipografic mare, necesar prezentării faptelor, argumentării etc. Mai rare sunt situațiile când subiectul poate fi tratat în mai multe articole separate. Durata. Ancheta cere foarte
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
București Husson, Didier, Robert, Olivier, 1991, Profession Journaliste, Eyrolle, Paris Jankelevich, Vladimir, 1994, Ironia, Dacia, Cluj Napoca Kientz, Albert, 1971, Pour analyser les medias, Maison Mame, Paris Lotman, I. M., 1970, Lecții de poetică structurală, Univers, București MacDougall, D., Curtis, 1982, Interpretative Reporting, MacMillan Pub. Co. Inc., New York Mentcher, Melvin, 1991, News Reporting and Writing, WMC Brown Company Publishers, New York. Metzler, Ken, 1986, Newsgathering, Prentice Hall, New York Montant, Henri, 1995, Interview ecrite et le portrait, CFPJ, Paris Mouillaud, Maurice, Tetu, Jean, Francois
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
constituie gajul universalizării sistemului, fără pericolul totalitarismului sensului. Fiecare nou-venit, cu partea sa de contribuție ideatică, mărește eterogenitatea, salvând sistemul de riscul închiderii ideatice. Sistemul informațional este aditiv, cumulativ, multidirecțional, autocorectiv, dilatant. Fiecare conexiune suplimentară adaugă noul, deschide alte chei interpretative, regenerează inteligența colectivă. Universalul adus de Internet nu generează unicitate, dictat ideatic. Și, în nici un caz, acesta nu conduce la manipulări ideologice sau la totalitarism social (în afară de cazul când „navigatorii” au predispoziții către așa ceva!). Apelul la noile tehnologii informaționale are
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ce necesită resemnificări suplimentare, și mai puțin cele știute, destul de clare sau elementare. De dorit este să nu se piardă un timp prețios cu discuții puerile. Să nu uităm că, în cele mai multe situații, cursanții dispun de o maturitate receptivă și interpretativă, ceea ce îi autonomizează în raport cu părți importante din conținut, ce pot fi abordate pe cont propriu. Michel Mingasson, într-o lucrare recentă (2002, p. 21), scoate în evidență trei criterii de diferențiere a dispozitivelor de tip e-learning: dirijarea mai mult sau
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
vezi Carre, 2005): autoformarea integrală sau autodidaxia este o formare complexă, socială, sub toate aspectele, dincolo de spațiul educativ în sensul strict; autoformarea existențială, adică acea formare de sine prin sine, ca apropriere a unor scheme de existență prin propria putere interpretativă; autoformarea educativă, ca ansamblu de practici pedagogice ce vizează dezvoltarea și facilitatea învățării autonome, în cadrul instituției școlare; autoformarea socială, ca ansamblu de practici de învățare a unor tipuri de relaționări și comprehensiuni reciproce prin participarea efectivă la dinamica grupurilor sociale
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de difuzabilitate, dar asimilarea rămâne tot la discreția educatului. Cunoașterea disponibilizată prin rețeaua virtuală este o pură potențialitate, până la acapararea și semnificarea acesteia din partea receptorului. Construcția cunoașterii ține de interioritatea subiectului, de raportarea acestuia efectivă, prin efort participativ și responsabilitate interpretativă. Virtualizarea formării nu lenevește mecanismele interne ale învățării. Școala nu se transformă într-o agora mediatică sau nu face din aceasta o anexă a asamblajului comunicațional atoatestăpânitor. Nu totul stă în computer. Dispozitivele tehnice de formare mediatizate se cer a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
la fel, ajungem o turmă omogenă, o masă ușor manevrabilă. Dincolo de facilitățile inerente (ușurință, rapiditate, acces la informații diverse și imense etc.), mediile clasice, dar și de tip nou generează un anumit tip de inactivism, o lene intelectuală, un pasivism interpretativ la nivelul receptorilor. Aceștia tind să absoarbă clișee, să îngurgiteze reprezentări confecționate de alții, să apeleze la șabloane, la prefabricate valorice, fără a mai gândi pe cont propriu. Fenomenul mediatic desconsideră aproape fățiș meditația, reflecția, cultura scrisă, literară, cu efecte
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de ordin cognitiv, volitiv, afectiv. Se dezvoltă astfel o cultură a rețelei, o normativitate superioară, ce motivează și încurajează învățarea pe mai departe. Comunitatea virtuală aduce la lumină o formă a inteligenței colective, concretizată în producții intelectuale, paradigme ideatice, rezonanțe interpretative altfel plămădite decât prin formele educaționale tradiționale. Ea este un rezultat al unei mutualizări a cunoașterii generate de noile tehnologii, ce poate scoate individul din solipsismul actului cognitiv, realizat în singurătate, în chip egoist. Metafora savantului însingurat și retras, bântuit
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
recomanda noua practică. Dezinteres? Blamare tacită prin omisiune? Acceptare ca ceva normal și inofensiv? E posibil să fie câte ceva din toate acestea. În general, din punct de vedere psihologic, distanța comportă multe semnificații, fiind de cele mai multe ori purtătoare de ambivalențe interpretative. Ceea ce este „dincolo” fascinează și sperie în aceeași măsură. Necunoscutul atrage, dar și respinge - cel puțin, din anumite puncte de vedere. Distanța mobilizează individul, îl motivează să atingă ținte, să treacă obstacole, să învingă bariere, să devină „curajos”. Unde apare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și mai ales sănătos al credinței. SM: Într-unul din articolele consacrate perioadei patristice, tot Marguerite Harl afirmă că Părinții Bisericii au adăugat „un sens nou textului LXX”. Acest sens ar fi datorat faptului că „citesc aceste texte prin filtrul interpretativ al Noului Testament, mai precis prin cel al lui Pavel”. Își termină ideea spunând că „opera celor LXX a devenit ceea ce nu era: o Biblie creștină”. Noi, cititorii de limbă română, avem acces la această „Înstrăinare” produsă de părinții Bisericii
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cunoașterea noastră despre lume nu este obiectivă pentru că nu există o realitate exterioară care să poată fi observată În mod obiectiv. În cele din urmă, metodologia potrivită științelor sociale nu e cea a științelor naturale, ci se preferă o abordare interpretativă cu scopul de a identifica percepțiile și Înțelegerea actorilor asupra lumii care Îi Înconjoară (Krause, 1996, p. 6) Având În vedere toate acestea, reprezentanții studiilor critice de securitate problematizează statul ca singur obiect referent al securității și se opun ideii
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de cercetare, literatura și perspectivele sunt din ce în ce mai complexe în ceea ce privește intenția de a determina dacă suportul social are un impact direct asupra stării de sănătate sau doar de tampon al efectelor negative ale stresului asupra stării de sănătate. Care sunt ipotezele interpretative asupra posibilelor raporturi cauzale ce leagă suportul social de menținerea sau degradarea stării de sănătate fizică și psihică? Cercetătorii ce au încercat să ofere răspunsuri la această întrebare se află pe poziții diverse: unii consideră că există o relație directă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sadovenieni, mai ales bătrânii, purtători ai unei îndelungate experiențe empirice, ajung la o înțelegere a cosmosului, a tainelor universului, a spațiului și timpului prin simbolistica semnelor. În comentarea literaturii române contemporane, B. s-a dovedit un critic cu egale disponibilități interpretative pentru poezie și proză. În volumul Abside (1979) desenează cu o mână sigură profile ale unor poeți precum Al. Andrițoiu, Ana Blandiana, Vasile Nicolescu, Aurel Rău, Marin Sorescu, Nichita Stănescu. O primă sinteză monografică asupra poeziei lui Nichita Stănescu realizează
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]