6,649 matches
-
vîrsta de 36 de ani, cariera lui Bergel începe. În septembrie 1968 este invitat de Karajan la Berlin, unde studiază cîteva luni toată literatura de specialitate (130 de titluri) în marginea Fugii lui Bach, convingîndu-l pe șeful Filarmonicii berlineze că intuițiile lui sunt corecte: contrapuncturile lui Bach au o logică de silogism care pornește dintr-o bipolaritate tematică. Și deși Karajan îi sugerează să nu se mai întoarcă în România, Bergel, în virtutea acelorași principii rigide care îl făcuseră antipatic la Cluj
Contrapunctul al XVIII-lea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3712_a_5037]
-
mizeriei. Lume de tot soiul și de toată teapa, lume multă, toată lumea, ar fi spus altcineva, un prozator de demult. Pe toți, Alexandru Vlad se străduiește să-i înțeleagă, să-i arhiveze intim, altfel decât funcționă rește și reprobator. Are intuiția abisurilor (mult mai adânci decât convenț iile morale), are știința momentelor faste. Și mai are ceva: curajul dialogului franc cu propriul sine. Destule dintre portretele de aici fac pandant cu câte o introspecție lucrată minuțios. Este și cazul celor două
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
uneori, autoironice ale lui G. Călinescu despre sensul iubirii, despre „iubirea ideală" si despre pragmatismul femeii. Precizările lui G. Călinescu, din ultima epistolă ce se publică aici, asupra condiției profesorului nu au cunoscut modificări si sunt perfect valabile si astăzi. Intuițiile tânărului G. Călinescu în ceea ce priveste prietenia, iubirea si profesoratul, deloc ezitante, reflectă maturitatea unui intelectual constient de valoarea sa chiar din acele momente. ■ [Roma, 21 iulie 1925] Dragă Georgeta, Am primit răspunsul și-ți mulțumesc în chipul cel mai
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
evidență. De exemplu, psihologiile abisale și obsesivitatea anumitor personaje ale sale ne fac să vorbim despre el ca despre un precursor al prozei „cu țărani suciți” din anii ’60. De asemenea, studiul variantelor și al prozelor nepublicate în volum confirmă intuiția călinesciană, conform căreia scriitorul se afla în pregătirea unui proiect romanesc amplu. Care s-ar fi aflat, probabil, la intersecția frescei sociale și umane de tip Agârbiceanu cu psihologismul modern. Împrejurarea că marea revistă la care a colaborat Pavel Dan
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
cu Șlomovici îl duce la cazinou, loc propice observației, sub semnul roții norocului, apoi în casa lui Avram, ca să asiste la disputele scânteietoare ale celor doi despre Dumnezeu, care-și arată când o față, când alta, despre înțelepciunea străveche și intuițiile proaspete ale celor ce urmează să vină. A doua moarte încheie experiența unei coborâri în infern: întâlniri stranii cu Jeni, văduva lui Haig, cutremurul devastator contopește spasmul iubirii și al stingerii. A treia moarte se petrece descoperind ce poate face
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
astfel de ruptură între realitate și ficțiune. E o bandă izolantă. De-a lungul câtorva pagini nu se întâmplă nimic, nu se aude nimic, peisajul pare încremenit, ca și lucrurile sau oamenii. Scriam în Istorie: „Nemișcarea și liniștea sunt o intuiție remarcabilă a romancierului (realist): sunt ca o pauză în marele spectacol al lumii ... Câteva clipe timpul vieții e suspendat: începe timpul ficțiunii.” Acestui interval insonor îi pune capăt abia larma de la cârciumă. Satul începe deodată să freamăte. Drumul nu ne-
Două estetici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3499_a_4824]
-
Bucur (1929-1994) conțin note și precizări, valoroase, despre opera sa și cea a lui Nicolae Cartojan, precum și câteva acide acolade despre trecerea României de la comunism la o altă societate. Impresiile sale din anii nouăzeci, din nenorocire, se confirmă în totalitate. Intuițiile și premonițiile din aceste scrisori ne urmăresc și astăzi ca un blestem greu de acceptat. * 94260 Fresnes, 14 mai 1990 11, Allée des Effes Iubite domnule Bucur, N-aduce anul... N-au adus anii ce au adus cele trei zile
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
istoriei se va opri. Putem răsufla ușurați, pacea se va înstăpîni peste tot, de aceea discuția despre apogeu sau declin e inutilă. A doua sursă stă în uzura morală a problemei, interesul pe care ea îl trezește fiind scăzut grație intuiției că lucrurile chiar așa stau: Occidentul a intrat în pantă descendentă și nici un filosof al istoriei nu-l poate salva. Nu-ți trebuie cine știe ce fler să constați că factorul-timp curge în defavoarea Apusului, în fiecare deceniu statisticile arătînd un recul evident
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
lui Homer și Hesiod, grecii au devenit ei înșiși. Obstinația lui Nietzsche împotriva miturilor e evidentă, mitul fiind o boală a minții de care scapi fie îmbrățișînd conceptul, fie pășind pe scena tragediei. Ce Eschil spune în stanțe e aceeași intuiție pe care Democrit se va strădui s-o spună în concepte: viziunea e aceeași, doar expresia e alta. E expresia unei sănătăți pe care o recunoaștem după detaliul că, în Antichitate, grecii nu au dat sfinți, ci numai înțelepți. Cine
Hybrisul grecesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3602_a_4927]
-
în mintea lui. Hegel e colportorul unor idei a căror cadență i-a fost impusă de fidelitatea ochiului cu care a avut răbdarea de a cerceta lumea. Contribuția lui pare să fie minimă sub planul construcției și maximă sub unghiul intuiției. Comparîndu-i retorica din 1806 cu meditația autorilor contemporani ești frapat de prăpastia valorică. Fără pretenția de a fi intuit o schemă fundamentală, adică o țesătură cu rol de fundament al lumii, hramul unui gînditor scade pînă sub pragul minimei valori
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
face să fie absorbită o muzică ce reușește să miște corpul ireal, să contamineze simțurile și valențele fiecărui actor. Revenirea lui Silviu Purcărete după Uriașii munților nu este doar exprimarea prieteniei vechi care îl leagă de Cristian Hadji-Culea, ci și intuiția lui față de potențialul trupei, de resursele acesteia. Chemarea unor posibile descoperiri, a unui lucru nou, proaspăt cred că a fost, poate, la fel de important. Merg prin Teatrul „cel nou” și nu mă mai satur privind. Ochiul meu este prea fericit. Îi
Seducția iluziei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3816_a_5141]
-
Sorin Lavric Friedrich Nietzsche, Ecce homo. Cum devii ceea ce ești, trad. din germană de Mircea Ivănescu, București, Editura Humanitas, 2012, 162 pag. Sunt patru feluri de a-l înțelege pe Nietzsche, după gradul de intuiție la care ajungi. Forma curentă e cea entuziast-naivă, simptom al euforiei din vîrsta adolescenței, cînd cauți în autorul lui Ecce homo un maestru de educație în singurătate. În acest caz, pornirea teribilistă de a zgudui norme își găsește confirmarea într-
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
în serios textele, spre a le judeca cu mina distantă a exegetului. Genial sau nu, descreierat sau nu, Nietzsche e totuși un gînditor, și, în ciuda grafomaniei cu care își aruncă divagațiile pe pagină, din răvășeala considerațiilor se pot desprinde cîteva intuiții rare. În acest caz, răbdarea de a-i cerceta litera întrece exasperarea insuflată de incoerența ei, cărțile lui Nietzsche fiind un șir de digresiuni cărora le lipsește direcția unei idei. Cauți trufele în învălmășeala glodului și treci mai departe. A
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
rușine să iasă cu el pe stradă. Al doilea curent e al „matematicilor”, savanți absorbiți de dezlegarea misterului aritmetic, grație ipotezei neverosimile că numărul nu e doar principiul intern al armoniei universale, dar pe deasupra e temeiul a toate. Să recunoaștem, intuiția e enormă prin contrazicerea bunului-simț, numărul fiind o abstracțiune seacă din care nu te aștepți să iasă concretețea pipăibilă a lumii. Și totuși, pentru Pitagora numărul e arheul lucrurilor, e esența lor, acea articulație fără de care materia efemeră care dă
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
articulație fără de care materia efemeră care dă ființă regnurilor nu s-ar putea închega. Altfel spus, numărul e axis mundi, e pivotul (în latină cardo, cardinis) în jurul căruia se mișcă toate, și expresia modernă de „numeral cardinal” păstrează ceva din intuiția inițială a pitagoreicilor, aceea că ordinea nu e posibilă decît într-un cadru ale cărui repere sunt fixe, și acele repere sunt chiar pivoții pe care se sprijină cadrul, adică numerele cu rol de țîțîni ai universului. Orice dezordine presupune
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
p. 129) Cu alte cuvinte, cei mai buni compozitori sunt matematicienii, calculul avînd întîietate față de inspirație. Remarca a fost infirmată de istorie, muzica fiind altceva decît, bunăoară, șahul, unde schema combinatorică de tip aritmetic bate imaginația de ordin anticipator. Oricum, intuiția lui Pitagora rămîne în picioare: armonia cere numere frumoase. Erudită și trădînd un spirit de aplicație cum astăzi rareori mai afli, tomul lui Chaignet dă cititorului ceea ce el caută: informație minuțioasă, episoade pitorești sau lămuriri exegetice.
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
de poliție, anticari, profesori sau cercetători) au parte de câteva tușe atente. Mai mult, extrem de surprinzătoare este construcția personajului principal. Enrique pare lipsit de orice calități, este mai degrabă un antierou, fiindcă dă de necazuri la tot pasul, nu are intuiții de vreun fel, nu e nici înzestrat cu vreo calitate fizică ieșită din comun sau cu o cultură generală uluitoare care să-i permită să dezlege enigmele latinești ale unei cărți vechi de sute de ani. Pare un soi de
Un Harap-Alb în Barcelona secolului XXI by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3766_a_5091]
-
regimul democratic al literaturii 9. Geniul este excepționalul, cel fără egal, însă numai cu condiția de a fi fost mai înainte Oricine. Orice scriitor talentat, orice temperament extraordinar este la origine un John Doe, cetățeanul oarecare, primul venit. Aceasta este intuiția pe care o transcrie anonimul: faptul că orice geniu e dublat de un „fără nume”. „Oricine i-ar fi intrat pe ușă - spune Ada Orleanu - era un mare talent, dacă nu - și spre gloria literaturii române -, chiar geniul așteptat! Suporta
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
de cîțiva dintre principalii scriitori români ai epocii. Aici, rezultatele nu sunt nici pe departe strălucite. Acolo unde s-a lăsat condus doar de propriul său gust literar, format prin frecventarea marilor opere ale literaturii universale, Gherea a avut unele intuiții interesante, lansînd formule ce au făcut epocă. Din păcate, prizonier al unei doctrine înguste, criticul a încercat să o aplice ad litteram, iar efectele au fost uneori lamentabile. Dacă teoria sa estetică ar fi putut reprezenta, în absolut, o contrapondere
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
au făcut epocă. Din păcate, prizonier al unei doctrine înguste, criticul a încercat să o aplice ad litteram, iar efectele au fost uneori lamentabile. Dacă teoria sa estetică ar fi putut reprezenta, în absolut, o contrapondere a celei maioresciene, în privința intuiției literare nu există comparație posibilă cu mentorul Junimii. Criticul a întîmpinat cele mai mari dificultăți în analiza poeziei; nefiind vorbitor nativ de română, el nu a putut sesiza mesajul poetic în toată complexitatea lui; Gherea citește poezia ca pe proză
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
lui Titu Maiorescu. Anul 1897 aduce singurul studiu interesant publicat de Gherea și consacrat unui poet român - e vorba de Poetul țărănimii (Coșbuc); criticul se arăta integrat vizibil culturii românești, pe care o examinează din interior și fără ideologizări deplasate. Intuițiile sale privitoare la Coșbuc au schițat o primă viziune estetică asupra poetului, iar exegezele ulterioare au fost obligate să țină seama de ea. La 1901, trecînd peste aproximările din tinerețe și amendînd multe afirmații anterioare, Gherea declara că cei mai
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
timpul de înjumătățire vin din toate direcțiile, formînd un foșnet ubicuitar și egal sieși, care reprezintă temelia simplă, omogenă și izotropă a lumii. Ideea că, efemer fiind, te scalzi într-o clipoceală de unde originare, nu poate să nu-ți trezească intuiții bizare. A doua perplexitate se numește „platitudinea universului“. Dacă ni se cere să ne închipuim spontan cosmosul, cu miliardele lui de roiuri de galaxii, ni-l imaginăm ca pe ceva mare și tridimensional, întinzîndu-se în neștire în toate părțile. Cu
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
și tridimensional, întinzîndu-se în neștire în toate părțile. Cu alte cuvinte, monstrul acesta gigantic nu are direcții privilegiate de înaintare în spațiu, imperiul lui fiind ceva global, rotund și paușal. E vîrtejul vîrtejurilor în accepția înspăimîntătoare a termenului. Din păcate, intuiția aceasta e contrazisă de observații, universul avînd direcții privilegiate de orientare, ceea ce înseamnă că el nu e o sferă atotcuprinzătoare, ci un disc turtit (o clătită) care conține în interior o puzderie de spirale (vîrtejuri) răsucindu-se în jurul propriilor axe
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
despre realitate, ci despre abisalitate. Sperietoarea din cîrpe, păpușa de cîlți sînt embleme ale acestui abis, descoperit în plin cotidian, în familiarul „protector”, în jocurile copilului resemantizate de un poet tragic. Ioan Es. Pop va duce în marea poezie această intuiție extraordinară pe care tînărul Ion Mureșan a avut-o, fără a o urma în lirismul său. Căci formula poetului „optzecist” are o retorică in-dispensabilă, o articulare niciodată „simplă”, brută, elementară, ci, dimpotrivă, complicată, rafinată, sofisticată. Pentru a numi un lucru
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
acest scandal îl fac pe Traian Băsescu un președinte imoral, concluzionează jurnalistă. Sabina Fati spune că Băsescu nu se deosebește de ceilalți politcieni autohtoni care vor să se "căpătuiască" cât sunt la putere. "Dar președintele își pierde tot mai mult intuiția, una dintre marile sale calități politice, care l-a ajutat să joace roluri onorabile și interesante nu doar în interior, ci și în exterior. Calculele și mișcările pe care le face în ultima perioadă ne arată un Băsescu la fel de sigur
România Liberă întoarce armele împotriva lui Băsescu? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34022_a_35347]