8,698 matches
-
alintă el câteodată), precum Nae Stabiliment (personaj cu care cititorii lui Sorin Stoica au făcut demult cunoștință) sau tanti Cati, dactilografa, ca să nu-i mai menționez pe ceilalți (n-aș mai termina...). Rolul povestitorului s-ar limita, prin urmare, la ipostaza de simplu mediator, agent al comunicării directe, de la om la om, cu ajutorul unei „limbi comune“ (pentru detalii, vezi cartea cu titlu omonim), accesibile oricui. Sarcină grea, impunând drept condiție preliminară renunțarea, asceza, reprimarea tendințelor egolatre și a impulsului afirmării de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
în momentul cvasimistic al revelației propriului talent, privit de cei din jur ca o afacere proastă, ca ieșire din automatismele „normalității”. De altfel, aceasta pare să fie tema centrală a prozelor lui Rareș Tiron, pe care o extinde la diverse ipostaze ale vieții, ca nod gordian de care, la un moment dat, fiecare dintre noi poate să se împiedice mortal, dacă nu știe să-l dezlege. Încă din prima povestire (Suflet paralel), el utilizează cunoscutul motiv romantic al dublului ca preludiu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
un sutien nu îndeajuns de cuprinzător, fiind gata gata să spargă țesătura fină de mătase. Cum stătea în picioare, având alura zeiței Venus, Olga punea în evidență un bust atrăgător, plin de chemări, gata a se dărui viitorului mire. Această ipostază explica o dorința care dăinuia de multă vreme în sufletul Olgăi. Voia să-și arate înzestrările de femeie, neținând cont de conveniențe. Alex o privi întrebător. Bănuind o întrebare, în loc de răspuns, ea își mângâie sânii, apoi purtă mâinile pe coapse
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
bătăi că e miezul nopții, determinându-l să facă drumul spre pat. Dimineața își amintea unele vise, altele nu, dar unul pe care îl avea prezent și cu ochii deschiși era cel în care Ina i se înfățișa în diferite ipostaze, semn că între el și ea exista o comunicare telepatică, pe care cuvintele nu reușiseră încă să le pună în operă, dar chema în sprijinul său timpul, zorindu-l să lucreze pentru el. * Alex învățase din acest examen al vieții
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
în susținerea opiniilor pe care le exprimă, se poate ajunge la instanța de judecată, care este o cale costisitoare și lungă, ce nu aduce satisfacții egale pentru fiecare parte, la nivelul așteptărilor lor. Cititorii care se regăsesc în una din ipostazele prezentate mai jos, în urma unei informări temeinice, legale și a unei înțelepte chibzuințe, pot apela oricând la una din instituțiile menționate pentru a-și rezolva problemele cu asociația de proprietari. În continuare, redăm pe scurt câteva aspecte și nemulțumiri care
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
exaltare, fără filantropie, ambele deopotrivă străine filosofiei și caracterului lui Kant. Kant socotea că ceea ce obsedează conștiința omului și a popoarelor este, desigur - viitorul. Aceasta rămâne pentru totdeauna, ideea cea mai străină de partizanat, de Înstrăinare și de neîmplinire. Despre ipostaza istoric-instaurată a unei păci eterne, În lumea umană, Kant credea cu tărie că nu Înseamnă o simplă idee deșartă, ci o problemă care se rezolvă treptat (căci epocile În care asemenea idealuri se realizează - sublinia filosoful - putem spera că vor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
este În mod necesar o viață săracă și amărâtă, chiar și atunci când aparent nu se distruge din cauza conflictului cu voința generală.” Contrar egoismului ar fi completa depersonalizare, nimicirea eului: „subordonarea la ceea ce este În vigoare și la general”. Împotriva acestei ipostaze social-umane, cu tenta ei de Înțelegere psihologică, Paulsen distinge „forța afirmării propriei personalități contra a ceea ce domină din afară, fie sub forma autorităților publice recunoscute sau a opiniei generale a tuturor celor instruiți este legată de capacitatea de-a sacrifica
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fixând pentru fiecare limita licitului și a ilicitului. În acest caz, criteriul nu poate fi pur negativ. Deci: e mai apropiat de adevăr faptul de a admite că În orice sistem juridic există lacune (de ex. un caz tipic e ipostaza stingerii familiei regale, neprevăzută de Constituția italiană); dar trebuie adăugat că același sistem pozitiv oferă și mijlocul de a proceda la Înlăturarea acestor lacune, prin recurgerea la izvoarele subsidiare și, În cele din urmă, la dreptul natural sau, după cum se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
voia lor, de către sfânta și mult iubita viață. Era o intersecție. Fiecare venea din dreapta celuilalt. Magnetul dragostei a pus, imediat, stăpânire, pe ambii. și au sărit, în brațe, de parcă ar fi vrut să se sufoce, reciproc. Brusc, au revenit la ipostaza inițială, normală, a omului care se întâlnește pentru prima oară cu omul. și iar și-au sărit, unul altuia, de gât, s-au strâns de umeri, de mijloc, de alte părți ale trupurilor lor tinere, vânjoase, însetate de viață și
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
simplu în tramvai sau în troleu, în tren sau la ștrand, în Cișmigiu sau în plină stradă? Răspunsul meu, doar terestru, era unul singur: totul e invers; umerii aceia, cu siguranță, nu erau alții decât ai zeiței, concretizați în diferite ipostaze. Sau erau și nu erau ai zeiței. Ardeam de nerăbdarea, parcă puerilă, de a lipi numaidecât și celelalte două fragmente: gâtul și capul care încă zăceau răsturnate pe marginea mesei unde mi se părea că se înfiripa a enșpea oară
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la rigoare pe subiectul religiozității poetului, el întreține cel mult relații cu o "divinitate de piatră", ținînd de un sacru primordial, al idolatriei care, sub condeiul său ambiguu, e mai curînd o formă de polemică. Nu avem în față o ipostază retrogradă semnificativă, o revenire sufletească autentică a poetului cu o conștiință sceptic-sarcastică la treapta inferioară a credinței, ci o manevră de a contesta credința creștină prin ceea ce constituie, prin cuvintele lui René Girard, o "dorință mimetică", un "impuls de egalitate
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
Sucuturdean din Animale bolnave, cu doctorul Minda din Îngerul de gips, Rogulski din Don Juan sau cu Grobei din Bunavestire. Ca personaj al lumii literare și al propriei biografii, Nicolae Breban cucerește încă o dată, își exercită seducția și în această ipostază nonfictivă, cu predispoziții spre ficțiune. După părerea mea - poate puțin cam pripită -, tetralogia memorialistică bate tetralogia epică, scrisă în paralel.
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
și în psihoză plinul și vidul se împletesc. Densitatea trăirilor și rarefierea reperelor coexistă" (p. 15). Psihanaliza, literatura, dar și religia își trag sevele din exploatarea simbolurilor, din ceea ce Jung numea atitudine simbolică: "A te situa într-o atitudine simbolică, ipostază proprie poetului și psihanalistului, misticului, dar și omului care caută pur și simplu să se apropie de esențele arhetipale, este a asigura contactul cu izvoarele înnoitoare ale subconștientului, un acces la descoperirea-de-sine și la originalitate" (p. 28). Acest mod de
Literatură și psihanaliză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9214_a_10539]
-
mai serios, mai responsabil. Și teatrul, și viața. Poartă cu ei lumi născute din forța cuvîntului întrupat în forme viguroase și poetice, din harul cu care imaginația este provocată să caute, să caute, să inventeze variante și variante pentru diferitele ipostaze ale diurnului sau nocturnului teatral. Am fost fascinată ori de cîte ori am stat de vorbă cu acești mari scenografi, mari spirite, formate nu doar în cultul vizualului. Universuri fabuloase mi s-au deschis dintr-un cuvînt, dintr-un sens
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]
-
propriul său panou, ce te mai miri, dacă tot e primul miner al țării, de ce n-ar putea fi și primul croitor? Nu mai e loc nici cît să înfigi un ac, văd că te-au afișat în mai toate ipostazele de propagandă, Piticanie, iar numele de sub portret ți l-au scris cu litere de aur, de parcă ai fi dat deja colțul. Și-o fi dat oare Delfina seama de la început cu cine duci tu de fapt lupta asta? Că nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
acoperea sexul. Stând cu un picior Înanitea celuilalt, părea că e pe punctul de a dansa. Majoritatea băieților au desenat atleți care Își arătau mușchii, ca pe niște pachete de carne solidă, pe când ceilalți schițau femei Într-o serie de ipostaze obscene. Polster examină rezultatele c-o față inexpresivă. Unele i s-au părut iremediabile, altele, incurabile. Desenele lui Fischl și Winkler i s-au părut ceva Între porcesc și soldățesc. Când a venit la mine, jucându-se cu mustața, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
voia. Atâta timp cât nu-l răsucea sau nu își înfigea unghiile în el, putea să îi dea diferite forme: de zeppelin, de minge, de pisică-de-mare, de nas, de corn. Uneori și-l ascundea între coapsele strânse ca să se poată privi în ipostaza de femeie 100%. Numai că asta îi dădea fiori, așa că îl elibera repede. Când era semi-erect, descoperise că poate chiar să și-o tragă singură dacă îl îndoaie puțin și și-l bagă în vagin. Doar că ăsta era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
într-o lumină nouă: o strălucire rozalie, pulsatilă, unduioasă, drăgălaș erotică... Alan și-l închipui pe Bull pozând nud în penumbra striată a unei jaluzele - cam cum făcuse Richard Gere în American Gigolo. Era răsucit artistic într-o parte, în ipostaza Discobolului, cu spatele genunchiului împins în afară, către voyeur-ul tăcut. Noul său pubis era găzduit de un buzunar micuț, ca un fel de pantalonași cu un singur crac. De o parte și de alta se zăreau smocuri cârlionțate de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
vârtejuri (eu, bunăoară, după parafarea tratatului de pace cu adulții de pe aleea Băiuț, descoperisem farmecul discret al băncuței de la scara A, unde o fată șatenă și grăsăncioacă, Monica, practica un fel de pedagogie a sărutului; Matei, aflat la grădiniță în ipostaza aceea uluitoare, de legendă vie, era ocupat și el cu „o grămadă de îndatoriri și probleme“), nu ne stătea mintea la strategii perfide, cu bătaie pe termen lung. Fratele meu a făcut pipi în cascheta ofițerului (ajungând la neasemuita concluzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
e anarhismul, nihilismul și bolșevismul. În doctrina marxistă e o adevărată contradicție, căci uneori se afirmă necesitatea absolută a revoluției chiar violente, iar alteori se tăgăduiește rostul oricărei revoluții. Contradicția aceasta provine din faptul că marxismul se prezintă în două ipostaze : 1) ca o teorie socială științifică și 2) ca un curent politic. În prima sa calitate marxismul e o reacție față de utopismul anterior, în a doua ipostază el devine agitator:” Ca filosofie socială, marxismul încearcă să explice lumea, iar ca
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
oricărei revoluții. Contradicția aceasta provine din faptul că marxismul se prezintă în două ipostaze : 1) ca o teorie socială științifică și 2) ca un curent politic. În prima sa calitate marxismul e o reacție față de utopismul anterior, în a doua ipostază el devine agitator:” Ca filosofie socială, marxismul încearcă să explice lumea, iar ca un curent politic el vrea să o schimbe și de aceea, în această formă, el e revoluționar. Marxismul teoretic este însă evoluționist căci încearcă să explice prin
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
perfecțiune. Despotul absolut, anonim și periculos, o divinitate tribală însetată de glorie, este simbolul înspăimântător al uniformizării totalitare. În spațiul irespirabil al stalinismului și-a găsit George Orwell sursa capitală de inspirație. [...] Orwell a detestat organic totalitarismul în oricare dintre ipostazele sale. Ca nimeni altul, el a știut să surprindă ipocrizia nesfârșită a discursului totalitar, cinismul ca resursă esențială a acelor comportamente care susțin perpetuarea regimului despotic [...]. O’ Brien, ideologul-călău: «Naziștii germani și comuniștii ruși se apropie mult de noi prin
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cunoașterii, iar cea de-a doua se realizează la un popor «numai în măsura în care ea este realizarea nevoilor lui». Asimilarea socială a unei teorii, transformarea ei într-un instrument al omogenizării conștiinței și voinței unei clase este proprie comportării sale în ipostaza unei ideologii, termenul fiind luat în accepția sa pozitivă, care nu include ideologizarea, adică denaturarea teoriei. Seducția utopiei comunismului este «analizată» cu măiestrie de Hannah Arendt, în una din cărțile sale: Marea încercare a lui Marx de a rescrie istoria
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pluș verde și‑i vârî mâna caldă sub cămașă, abia atunci Înțelese: Marietei nu‑i era hărăzit nici unul dintre acele roluri - nici de Gazdă, nici de Tricoteză, nici de Studentă, nici de Mironosiță - numai ea nu avea nevoie de alte ipostaze coregrafice Îndelung studiate, pentru că ea era o curvă de port.PRIVATE „Îi iubea și‑i ajuta pe marinarii de pretutindeni“ - urla Bandura În fața mormântului deschis, ca la miting - „și nu avea prejudecăți față de culoarea pielii, față de rasă sau de religie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
uneori putea fi surprinsă fredonând, își înfrâna repede elanul când observa că este supravegheată, mereu aveai impresia că pune la cale cine știe ce surpriză, se metamorfozase cu totul, nici nu mai era ea. Se gândea cu emoție, cu înfrigurare la noua ipostază a Elenei, se scutura adesea copleșită de trăiri puternice, aproape palpabile ale sentimentelor ei din tinerețe, primele zile de femeie măritată, niciodată nu le conștientizase astfel, niciodată nu le rememorase, considerase că trebuie să le lase să zacă acolo, departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]