1,366 matches
-
avea noroc, el putea chiar să pună mîna pe o mică pradă în plus pe care să o aducă acasă. Întrucît asemenea acte erau totodată patriotice și eroice, calea aceasta de scăpare din leneveala inutilă a satelor de munte devenit irezistibilă. Același autor a observat și similaritatea cu situația din Iugoslavia, singura cealaltă țară europeană unde activitățile partizanilor și-au făcut prompt apariția: "Iugoslavia era de asemenea singura cealaltă țară din Europa care avea sate în munți lipsite de hrană suficientă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
răsărit”. Civilizația apuseană nu poate să se oprească la granițele Austriei. Cucerirea economică a țărilor române urmează să se producă - după părerea lui Stein - conform unor legi economice, care sunt „absolute și cosmopolite”. Ele își fac loc cu o „forță irezistibilă și își ating scopul lor”. „Potrivit acestor legi, nu este timpul îndepărtat când Ungaria și Transilvania își vor satisface pe deplin nevoia lor de capital apusean, de spirit de întreprindere. Prea mare influență au puternicele elemente care au fixat epocii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca fratele ei, însă frecventase cursuri pentru fete și avusese apoi un preceptor particular. Studiase cu aceeași pasiune istoria, gramatica, fizica sau matematica înainte de a începe să citească marile opere filozofice. Însă Fructul oprit al Cunoașterii o atrage în mod irezistibil, stârnindu-i în același timp repulsia. Catherine este "torturată" de dorință, își simte nervii întinși la maximum de "senzualitatea ei atroce". Nu se poate împiedica să nu tânjească după "dulceața sărutului" din care n-a gustat niciodată, arde de dorința
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
devin? un fel de �preo?i� care s? lucreze la instaurarea unei solidarit??i sociale noi. Comte a dat nume sociologiei că ?tiin?? a socialului estim�nd c? ea va �ncorona edificiul ?tiin?elor. H. Spencer a preconizat un mers irezistibil al societ??ilor umane de la simplu la complex, de la omogen la eterogen, deslu?ind mecanismele evolu?iei �n lupta pentru existen?? ?i �n selec?ia natural? care duc la supunerea ?i c�teodat? la eliminarea celor mai pu?în eficien
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la mediu ?i prin diferen?ierea organelor, acest proces fiind sursă unui mecanism general al evolu?iei care poate fi istorice?te verificat. �nc? din 1851, �ntr-una din primele sale lucr?ri, Spencer prezint? evolu?ia social? ca fiind mersul irezistibil al societ??ilor umane de la simplu la complex, de la omogen la eterogen. Prin eterogenitate el �n?elege separarea cresc�nd? a func?iilor ce caracterizeaz? societ??ile industriale moderne, pe care le calific? drept organice ?i pe care le opune
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prezint? o mare coeren?? ?i am putea-o rezumă astfel: Tocqueville pleac? de la o reflec?ie istoric?, care este o ipotez? asupra evolu?iei societ??îi occidentale ?i anume aceea c?, �nc? din Evul Mediu, Europa cunoa?te un impuls irezistibil spre libertate ?i egalitate, care favorizeaz? individualismul, ajung�ndu-se la o anumit? nivelare a condi?iilor. Democra?ia, �n forma ei american? său francez?, s-ar �nscrie �n aceast? mi?care. Tocqueville, eruditul ?i omul politic Acest aristocrat, magistrat de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
g?duit; nu numai c? societatea industrializat? n-o ignor?, dar multe ??ri �n curs de dezvoltare o primesc cu generozitate. Totu?i, aceast? internă?ionalizare poart? marca unor importante diferen?e ?i inegalit??i care traduc efectele, ce par irezistibile, ale contextelor socio-istorice. Rolul UNESCO ?i al Statelor Unite �ntr-un prim interval, rolul jucat de c?tre UNESCO a fost decisiv [21], at�ț pentru reanimarea disciplinei la ie?irea din ultimul r?zboi, c�ț ?i pentru promovarea ei �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a determina o mare parte a clerului să accepte unirea. Promisiunile Curții și ale iezuiților de a-i scuti de incapacitățile lor constituționale și fiscale și de a le oferi o poziție demnă de funcția lor au părut, în final, irezistibile". Ezitările ierarhiei ortodoxe au cedat, puțin cîte puțin, începînd din momentul în care împăratul Leopold a promis, în 1692, tuturor credincioșilor de rit grecesc că atunci cînd se vor uni cu Roma, vor avea aceleași privilegii și imunități de care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mulțimi. Nu pot intra într-un teatru, nu pot asista la o serbare publică fără să mă-ncerce de-ndată o bizară senzație de disconfort, fără nici un motiv aparent, o teribilă enervare, ca și cum aș lupta din răsputeri împotriva unei influențe irezistibile și misterioase. Și chiar lupt împotriva sufletului mulțimii care încearcă să pătrundă în mine. De cîte ori n-am constatat că inteligența sporește și se-nalță cînd ești singur și se-mpuținează, coboară, de-ndată ce ne-amestecăm printre oameni
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
chiar un catalog de idei preconcepute ale timpului și clasei sale. Dar descrierea contactului care se stabilește între individ și colectiv (sau între artist și multitudine), cu cele trei faze ale sale: teama instinctivă, cutremurarea anxioasă urmată de o deposedare irezistibilă și, în sfîrșit, gigantica circulație a influențelor misterioase, aproape tactile, vizibile chiar, această descriere deci este un adevăr care sare-n ochi. Analiza se-ncheie cu nivelarea inteligențelor, paralizarea inițiativelor, colonizarea sufletului individual de către sufletul colectiv, toate presupuse efecte ale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
el11, afirmă că mulțimea "nu judecă". Dar de ce mulțimea nu judecă de vreme ce fiecare ins din mulțime judecă? De ce această mulțime va face, în mod spontan, ceea ce fiecare dintre unitățile ei, luate separat, n-ar face niciodată? De ce mulțimea are impulsuri irezistibile, voințe feroce, atracții stupide pe care nimic nu le poate opri și de ce, purtată de astfel de atracții iraționale, săvîrșește fapte pe care nici unul dintre indivizii ce-o alcătuiesc nu le-ar săvîrși? Un necunoscut lansează un strigăt și iată
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
față de semeni. Departe de mine gîndul de a nega acest foarte nobil sentiment, dar cred că este mai curînd exprimat, decît răspîndit în realitate. Adevărul e că pentru majoritatea oamenilor supunerea, credulitatea, complezența cvasi-ndrăgostită față de un stăpîn admirat au o irezistibilă dulceață. Ceea ce erau odinioară apărătorii cetăților galo-romane de după căderea Imperiului sînt astăzi mîntuitorii societăților noastre democratice și revoluționare, adică obiectul unei idolatrii entuziaste, al unei înjosiri pasionate"36. De ce această adeziune dăruită conducătorului? Pentru că el propune mulțimilor, în termeni simpli
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
punct fix. Fixitatea și stabilitatea sînt cea mai scurtă cale către extreme. II La persoanele sugestionate, hipnoza aduce în memorie amintiri uitate, resimțite ca fiind mai vii și mai numeroase decît în starea de veghe. Ele au o calitate imperativă, irezistibilă, care lipsește adesea gîndurilor conștiente. Transpunînd această observație, Le Bon susține că la mulțimi, amintirile și datinile își croiesc întotdeauna loc printre exagerările și iritările lor. Chiar și după marile răsturnări, firul rupt al continuității se reface. Contrar cuvîntului de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Nici o pasiune nu s-a confirmat într-atît de narcisistă. Nici un amant nu s-a iubit mai mult, incluzîndu-se pe sine în obiectul iubirii sale"196. Care era, după cum se știe, Franța. Ambiția, care niciodată nu îi lipsește conducătorului, nevoia sa irezistibilă de a se așeza în frunte, sînt relevante în sensul unei vocații, al unei misiuni tiranice. Iar el o îndeplinește, așa cum hipnotizatul execută ordinele date de o voce anume și repetă cuvintele sugerate. Nu îl oprește nici un obstacol, nici interior
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și curajul, trăsătura indefinibilă, dar eficientă, se numește prestigiu. Cum l-am putea descrie? E vorba de "o putere misterioasă, un fel de vrajă care induce admirație și respect, paralizînd facultățile critice"202. Individul care îl posedă exercită un ascendent irezistibil, o stăpînire naturală. Îi e suficient un gest sau un cuvînt pentru a se face ascultat, pentru a obține ceea ce, în cazul altora, ar necesita o întreagă armată pe picior de război, o mașină birocratică completă. Pentru Gandhi a fost
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
hipnotizat trădează faptul că în joc e o nevoie de supunere care își caută realizarea. În îndeplinirea ei, oamenii își află plăcerea. "Adevărul este, spune Tarde, că pentru majoritatea oamenilor supunerea, credulitatea, complezența cvasi-îndrăgostită față de conducător sînt însoțite de o irezistibilă tandrețe"277. Putem refuza conținutul acestor argumente. Mai dificil va fi însă să refuzăm logica lor și realitatea experienței. Astfel încît apare următoarea întrebare: există oare un singur om care să nu fie ispitit de tentația de a admira și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
putea produce o mai profundă întrepătrundere între două persoane, și nici nu ar genera mai multă influență asupra gîndurilor lor. "Reunindu-i, scrie el, conversația îi determină pe oameni să se împărtășească unii celorlalți printr-o acțiune pe cît de irezistibilă, pe atît de inconștientă. Prin urmare, ea e cel mai puternic agent al imitației, al propagării sentimentelor, ideilor și modurilor de acțiune. Un discurs antrenant și aplaudat este mai puțin sugestiv tocmai pentru că își mărturisește deschis intenția de a fi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
capteze atenția prin intermediul dezvăluirilor, scandalurilor și exagerărilor. Pe scurt, "să ne sucească capul printr-un cît mai mare tapaj"321. Mai trebuie să își afirme cu fermitate ideile, să dogmatizeze dacă e cazul, căci a dogmatiza reprezintă întotdeauna o atracție irezistibilă pentru oamenii grupați în mulțime ori în varii tipuri de public. În fine, last but not least, trebuie să repete la nesfîrșit aceleași idei și aceleași raționamente. Spune Tarde: În materie de argumente, cel mai bun rămîne de obicei cel
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
romani, părinți ai patriei și tribuni ai plebei. La fel sînt majoritatea liderilor contemporani, deținători ai tuturor puterilor și reprezentanți aleși ai poporului. În concluzie, carisma realizează coincidența termenilor opuși în persoana unuia singur și de aceea fascinația ei este irezistibilă. Aici apare însă adevărata problemă. După cum bănuiți, această reconstituire a evoluției nu este conformă cu observația științifică și nu-s cel dintîi care remarcă acest lucru. Cel mai ciudat însă, pentru mine, nu este apariția ei în urma unei străfulgerări de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
anumiți indivizi să electrizeze această adunare. Se creează pe loc un fel de unitate neașteptată, de organizare spontană. Mulțimea devine o mișcare. Mii, ba chiar milioane de oameni formează doar un singur cortegiu mergînd spre țelul său cu o tenacitate irezistibilă. Mai mult decît progresul istoriei, decît creșterea economică și nașterea națiunilor, venirea pe lume a maselor marchează poate agonia civilizațiilor vechi, reîntoarcerea la dezordine precedînd ivirea noilor civilizații. Într-un cuvînt, aceste fenomene sînt semnele premergătoare ale unei ere a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
trecute, cu o plăcere neistovită a detaliului pitoresc și a pronunțării cuvântului neaoș românesc. Trecutul, învăluit într-o aură mitică, este paradisul pierdut pe care încearcă să-l recupereze memoria afectivă, cu o sinceritate a mărturiei și un farmec literar irezistibil. SCRIERI: Poemele poetului tânăr, București, 1935; ed. Honolulu, 1985; Poeme de dragoste, Oradea, 1936; Micul dor, Brașov, 1937; Drumeț în anotimpuri, Iași, 1939; Căutătorul de comori, București, 1939; Cetatea lui Bucur, București, 1940; Lanterna magică (în colaborare cu Traian Lalescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
Fuga din hazard (1970), și următoarele. La începutul activității sale poetice S. a fost marcat de puternica influența lui Mihai Eminescu, căruia i se vor adăuga mai târziu alte modele lirice. Fuga din hazard poartă pecetea acestor filiații, potențate de irezistibila atracție a filonului folcloric românesc. Critica a remarcat conotația aparte a titlului, acesta vrând să releve salvarea sufletului genuin din hazardul și pericolele vieții, prin refugiul în imperiul poeziei, al candorii și al incantației magice. Solitarul citadin (1972) abordează problematica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
icoane nouă“, în Eminescu, Opere, ed. cit., pp. 14-15. </ref> Critica eminesciană va acorda tradiției și elementului istoric local o pondere care trădează atașamentul față de utopia romantică a trecutului paradiziac, trecut de care sensibilitatea lui Eminescu este atrasă în mod irezistibil.<ref id=”2”>A se vedea Sorin Antohi, Civitas imaginalis. Istorie și utopie în conștiința românească, Editura Polirom, Iași, 1999, ediția a doua, pp. 117-143.</ref> Reflecția sa se naște din acest dialog tensionat dintre vocația regresivă și instinctul junimist
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Într-o formă de superioritate egoistă care, departe de a-l ridica pe scara valorilor umane, Îl coboară. Μ Faptele cu totul excepționale ale unor oameni obligă timpul să-și formeze o biografie asa. Μ Marile iubiri, numite și iubiri irezistibile, se trăiesc, nu se explică; ele sunt purtate ca o fatalitate În suflet. Așa se explică, poate, faptul că despre cuplurile celebre În iubire, cum sunt Romeo și Julieta, Anna Karenina și Vronski etc., s-a scris foarte mult, continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
expresie a unei generalizări de trăsături și atitudini comportamentale, nu este o invenție a psihologilor, ci o creație a vieții Înseși: putem astfel observa cu relativă ușurință faptul că oamenii care se aseamănă sunt mânați de o atracție instinctivă, uneori irezistibilă, de a se căuta unii pe alții (numai așa inimile vor deveni penetrabile unele pentru altele; semnele pasiunii altora nu le putem interpreta decât prin analogie cu ceea ce am trăit sau trăim noi Înșine). Μ Poetul are capacitatea aleasă de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]