4,886 matches
-
căblăraie, sticlăraie. Tăblăraie (sau tablăraie: scrierea fără diacritice nu permite distincția) este un substantiv derivat de la un nume de materie, așa că ideea de pluralitate nu aduce nimic nou, valoarea dominantă a sufixului fiind cea depreciativă. Tăblăraie apare adesea ca sinonim ironic pentru tablă, cu specializarea „caroserie”: „Caut un magazin de piese de Dacia Nova (în general tăblăraie ) care sa fie ieftin” (forum.softpedia.com); „cei mai mari producători de tăblăraie pentru mașini” (classiccar.3xforum.ro); „Cu tăblăraia și motorul cum o
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
care își ținea rubrica celebrul pictor, iar în unele dintre ele recunoaștem schițele unor viitoare lucrări precum cele făcute la Balcic, dar și atmosfera degajată de personajele în tovărășia cărora își bea cafeaua. Sunt portrete de turci în ipostaze meditative, ironice, niciodată plictisite de ele însele, construite pe un duct al liniei ferme, pe o neîntreruptă continuitate în care se resimte amprenta Școlii de Artă din München. Sunt apoi câteva naturi moarte cu flori, din care izbucnește senzualitate vegetală cu toată
Vara în care am intrat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5454_a_6779]
-
precum Maria Baroncea și Eduard Gabia, nu mai știu deloc să cânte pe propria lor vioară, pe corpul lor, dotat natural cu multe virtuți. Acrobația și filozofia, două noțiuni imposibil de alăturat în mintea oricui, decât cel mult la modul ironic, au fost totuși puse în dialog de Clément Layes (Franța/ Germania) în performance-ul sau Allege, care a constat într-o suită de secvențe în care diverse obiecte erau manevrate de către performer fără logică, dar cu abilitate acrobatica, în timp ce ținea pe
eXplore dance festival 2011 (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5188_a_6513]
-
eroi. În al doilea rând, îmbină evocarea vieții cu studiul artei, stilul liric cu cel savant, ceea ce o face să semene cu ceva nedecis între roman și tratatul științific. Caracterul insolit al cărților lui Mircea Horia Simionescu decurge din această ironică lichidare a oricărei formule tradiționale”. Autorul valorifică, în spirit postmodern, avant la lettre, dimensiunea ludică a literaturii, înțelegând ficțiunea nu ca pe o permanentă raportare la un referent exterior ei, ci, mai curând, ca pe o punere în oglindă a
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
livrescă, evident, hrănită din experiențe ale lecturii, din cărți, din aromele bibliotecii. Echilibrul între clasicitatea formală și experimentul ficțional constituie una dintre particularitățile definitorii ale prozei lui Mircea Horia Simionescu. Dicționarul onomastic (1969), primul volum al tetralogiei, reprezintă o reconsiderare ironică și parodică a nivelului onomastic al ficțiunii, reprezentat de universul numelor. Putem considera această carte ca o meditație subtextuală asupra condiției umanului și asupra condiției estetice a ființei. Este, cum observă N. Manolescu, „cel mai original metaroman (...), un roman al
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
Borges. Autorul afirmă, în prefața la Bibliografie generală, că își propune să compună o „panoramă exhaustivă a literaturii contemporane”, panoramă constituită din fișe caracterologice, organizate de cele mai multe ori într-un ansamblu ce folosește calamburul, observația satirică, insertul livresc sau reacția ironică. Tipul de proză pe care și-l anexează Mircea Horia Simionescu nu reflectă, în general, realitatea, conturând, mai degrabă, o atmosferă livrescă, în care fantezia, iluzia textuală, resorturile ficționalității se împletesc cu ecourile referențialității și cu imperativul autoreferențialului. Uneori, realitatea
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
e tentativa de reabilitare a speciei literare numită „bazaconia”, specie ce s-ar caracteriza prin „febra de a comunica și de a fermeca, de a plăsmui”. Acestea sunt, de fapt, și caracteristicile cărții lui Mircea Horia Simionescu, dublate de fantezia ironică și de spiritul ludic și parodic. Un citat extrem de relevant pentru concepția autorului cu privire la spațiul ficționalității și al cărții e următorul: „depozitarea în cărți a adevărurilor de tot felul n-are alt scop decât de-a ne stimula să inventăm
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
reunește, în cadrele propriei scriituri, stiluri și tehnici diverse, îmbinând referențialitatea trucată cu autoreferențialitatea, mimesisul și fantezia, într-un demers narativ ce pune în discuție chiar limitele și libertățile artei de a scrie. Breviarul e, în fond, o imagine contrasă, ironică și parodică, a istoriei. Ultimul episod al volumului transcrie cuvintele directorului spitalului, care pune tulburările din pavilionul numărul trei pe seama gazetelor pe care le citesc pacienții. Toxicologia sau Dincolo de bine și dincoace de rău (1983), ultimul volum al tetralogiei, transcrie
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
al unor volume de însemnări de călătorie, Răpirea lui Ganymede, Ulise și umbra, dar și al unor „file de jurnal” (Febra). Povestirile lui Mircea Horia Simionescu se caracterizează, și ele, printr-un amestec indisociabil de fantezie, spirit ludic și reflex ironic și parodic, constituindu-se în tot atâtea avataruri ale metaliteraturii. Autorul intră în scenă cu dezinvoltură, recurgând la numeroase elemente de regie textuală, prin care sunt puse în lumină personaje, situații, scene, dar și, în egală măsură, procedee și ticuri
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
o bună parte dintre romanele lui Mircea Horia Simionescu au o structură dificil de încadrat, în care elemente ale tradiției epice se împletesc cu inovațiile moderniste sau postmoderniste. Portretelor riguros construite li se alătură uneori procedee cu rezonanță ludică, turnuri ironice ale frazei sau acolade fanteziste. Toate aceste texte, diferite ca factură și finalitate, poartă pecetea inconfundabilă a stilului autorului Toxicologiei; un stil livresc și ironic, delicat și incisiv, purtând încrustate în fibra sa aromele cărții și reveriile ficționalității.
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
moderniste sau postmoderniste. Portretelor riguros construite li se alătură uneori procedee cu rezonanță ludică, turnuri ironice ale frazei sau acolade fanteziste. Toate aceste texte, diferite ca factură și finalitate, poartă pecetea inconfundabilă a stilului autorului Toxicologiei; un stil livresc și ironic, delicat și incisiv, purtând încrustate în fibra sa aromele cărții și reveriile ficționalității.
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
desuet... El poartă mereu asupra-și o geantă crăpată de vinilin negru în care își ține niște acte vechi și ele, depășite. De fapt, este Realitatea așa cum fusese ea odată și cu oamenii potriviți ei și moravurilor epocii trecute... * * * Cuplul ironic și disident... inseparabili... Cu cât urăști mai mult un om, cu atât devii sclavul lui pe veci... E un lucru știut. Bătrânii se leagă de obiecte, ajungând sclavul lor. El, croitor. Partidul i-a spus să nu plătească taxele la
Diverse by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5405_a_6730]
-
inițieze o strângere de mână, dacă vrea. Mai târziu, șeful statului a comis o nouă gafă, scrie publicația, referindu-se la faptul că Hollande s-a așezat primul în mașină, înaintea reginei. Site-ul lepoint.fr încheie într-o fomulare ironică, perseverența este adesea o calitate, dar uneori, poate fi un defect.
Gafe la nivel înalt față de Regina Elisabeta a II-a. Britanicii sunt șocați by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/54071_a_55396]
-
ar dilua puternic axa de putere SUA-UE-NATO. Pe agenda de discuții a evenimentului de la Copenhaga se mai regăsesc teme precum "Viitorul democrației și capcana clasei de mijloc", precum și "Noua arhitectură din Orientul Mijlociu", dar și un subiect care a stârnit comentarii ironice în presa nternațională: „Există intimitate?". Ce personalități se regăsesc pe lista participanților La întrunirea BILDERBERG 2014 participă, între alții, fostul șef al NSA, generalul Keith Alexander, directorul FMI, Christine Lagarde, Henry Kissinger, Sir John Sawers, șeful MI6, dar și președinții
AGENDA SECRETĂ a Grupul BILDERBERG. Ce se discută la Copenhaga by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54142_a_55467]
-
blogspot.com); „să vezi numa’ cum începe să înceapă să-și revină” (ziare.com). Construcțiile cu a începe au, așadar, grade diferite de acceptabilitate: unele sunt tolerabile, pentru că se focalizează asupra procesualității; altele sunt încălcări voite ale normei, cu intenții ironice și parodice.
Începe să pornească... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5418_a_6743]
-
schimbare minoră, pentru că produce riscuri de confuzie și de contradicție: între târâre (primul element, cât se poate de transparent, al compusului) și presupusa grabă legătura nu e tocmai firească. Sensul general al adverbului este desigur negativ, marcat de o atitudine ironică: „Târâș-grăbiș, PSD și Geoană se vor mai suporta încă un an” (voxpublica.realitatea.net); „Singura locomotivă de mare tracțiune, care mai funcționează în acest moment, remorcând târâș- grăbiș economiile europene, este Germania” (Ziua de Vest, 26.10.2011) etc. Explicația
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
a oricărui accent excesiv. În final, cititorul capătă un mozaic de nuanțe pentru a căror descriere istoricul lasă impresia că nu a depus nici un efort, cînd de fapt totul e o punere în scenă făcută cu o vervă de comentator ironic. Din acest motiv, privit cu ochii lui Boia, trecutul își sporește claritatea și își pierde încordarea, umoarea lui sarcastică golind evenimentele de tensiunea patetică pe care au avut-o în epocă. Așa se face că cititorul simte conflictele și le
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
cultural. M-am gândit de mai multe ori că ar merita scrise cronici literare nu doar despre cărți, ci și despre povestiri, fragmente de nuvele, grupaje de poezii publicate în reviste. Ar fi un semn de „democratizare” și, firește, de ironică participare la relativismul care oricum a invadat viața publică și culturală. Scriind rândurile de mai sus, aveam de fapt în minte o țintă precisă: poemul Motanul, al lui Eugen Suciu, publicat în numărul trecut al României literare. E o poezie
Cronică literară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5129_a_6454]
-
de consum întocmai la fel cum generațiile anterioare de ruși erau fanatizate de regimul comunist și de liderii acestuia. Pelevin descrie cu umor și mijloacele de smintire a maselor, între care un loc de frunte îl ocupă televiziunea, inventând chiar ironice denumiri științifice pentru o specie care în engleză se cheamă couch potato - homo zapiens. Iată un scurt fragment din învățăturile lui Buddha (sic!), care ajunge la urechile lui Vavilen Tatarski prin intermediul jucăușului spirit al lui Che Guevara (sic!, din nou
Generația Pepsi by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5340_a_6665]
-
Rodica Zafiu E remarcabilă capacitatea turcismelor de a rămâne în circulație, mai ales în stilul colocvial. Termeni aparent desueți, legați de o anumită epocă din trecut, revin în uzul curent, adesea cu sensuri figurate, ironice și peiorative. În ultima vreme, presa românească utilizează intens cuvântul beizadea, pentru a desemna, depreciativ, pe fiul sau fiica unor persoane cu poziție socială sau situație economică privilegiată. Termenul pare să fi trecut, prin contagiune, de la un ziar la altul
Beizadea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5351_a_6676]
-
conotații negative („son of a prince; noble or refined person”, Redhouse,1998). În româna veche circula și șahzadea „fiu de sultan sau de împărat” (din tc. șahzade); nefiind aplicabil la realitățile strict locale, termenul nu a căpătat sensuri figurate. Sensul ironic dezvoltat în română de beizadea e înregistrat deja de Lazăr Șăineanu, în Influența orientală asupra limbei și culturei române (1900) și confirmat de Dicționarul limbii române (DA 1913: „azi mai mult în ironie”), de Dicționarul lui Scriban (1939) etc.; nu
Beizadea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5351_a_6676]
-
ale termenului (asocierea cu alte turcisme din sfera corupției și a decăderii) și chiar pe forma feminină, care intensifică valoarea negativă a insultelor aplicate cu precădere bărbaților (haimana, lichea, hahaleră etc.). Cred că termenul nu și-a epuizat niciodată potențialul ironic, chiar dacă dicționarele noastre moderne (DEX, DU, DEXI) îl înregistrează, sec, între arhaisme (și Emil Suciu, în Influența turcă asupra limbii române, II, Dicționarul cuvintelor românești de origine turcă, Editura Academiei Române, 2010, îl consideră „rar”). Moda jurnalistă actuală e un argument
Beizadea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5351_a_6676]
-
înregistrează, sec, între arhaisme (și Emil Suciu, în Influența turcă asupra limbii române, II, Dicționarul cuvintelor românești de origine turcă, Editura Academiei Române, 2010, îl consideră „rar”). Moda jurnalistă actuală e un argument pentru a consemna și în dicționarele curente sensul ironic - persistent, viu - al turcismului beizadea. Succesul său actual se explică în parte prin golul lexical pe care îl umple: ideea exprimată în franceză, de exemplu, prin formula fils à papa, implicând avantajele nemeritate obținute de cineva prin poziția părinților, este
Beizadea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5351_a_6676]
-
șofer, fetiș investit heraldic, la soundtrack-ul care învăluie tandru scene întregi, totul invocă popul anilor ’80 filtrat de o atmosferă aproape hipnotică. Tarantino este maestrul reciclărilor postmoderne ale acestei materii inestetice a filmului de serie B într- o cheie vădit ironică, de un ludic asumat până la denudarea procedeului în Pulp Fiction (1994) sau până la scenariile alternative cu schimbarea delectabilă a cursului istoriei în Inglorious Basterds (2009). Spre doesebire de Tarantino, rapelul moderat postmodern, retropop al lui Refn este unul nostalgic, mult
Din orice direcție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5189_a_6514]
-
unei destinații: cărți cu dedicație) și fără legă tură cu cele adăugate prin calc semantic după termenul englezesc dedication (din cauza căruia dedicația e, tot mai des, un echivalent pentru „dăruire”: un profesionist cu dedicație), formula a că- pătat un sens ironic, fals eufemistic, cu referire la licitațiile sau deciziile trucate, orientate de la bun început în favoarea unei persoane sau a unei firme, instituții etc. Exemplele acestei folosiri abundă în presa actuală: „Adio licitații cu dedicație” (Jurnalul național, 27.09.2011); „Contractele cu
Cu dedicație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5215_a_6540]