3,806 matches
-
demonstrează anomalii ale undei T în 42,9% dintre cazuri și subdenivelare a segmentului ST la 34,3% dintre cazuri (15). Se pare că la această categorie de vârstă istoricul de boală cardiacă se asociază semnificativ cu modificările de tip ischemic, ca subdenivelarea de segment ST (odds ratio = 3,2; 95% interval de confidență 1,2 8,7) (13). 11.2.5. Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) HVS este o modificare frecvent întâlnită la vârstnici, obiectivată electrocardiografic sau ecocardiografic. Un studiu efectuat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
în stadiile predialitice utilizarea medicației cardioprotective este modestă: 35% dintre pacienți prezentau TA > 140/90 mm Hg, mult peste ceea ce ghidurile internaționale consideră optim (< 130/80 mm Hg) pentru pacienții cu disfuncție renală. Deși 38,5% dintre pacienți prezentau cardiopatie ischemică, doar 27,3% beneficiau de terapia cu aspirină și numai 33,9% primeau beta-blocante. Deși efectul inhibitorilor de conversie a angiotensinei (IECA) atât asupra ratei de progresie a IRC, cât și a remodelării cardiace este bine cunoscut, doar 64,5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
în lume pentru evaluarea pacienților la care ECG este neinterpretabilă. Deoarece prevalența bolii coronariene este crescută la vârstnici, scopul testului este adesea acela de a identifica extensia ischemiei și nu numai prezența acesteia, tehnica permițând identificarea localizării, cantității de miocard ischemic și a diferențierii între miocardul cicatriceal și cel hibernant (viabil). Comparativ cu testul ECG de efort, scintigrafia miocardică de perfuzie (Myocardial Perfusion Imaging, MPI) este mai sensibilă în identificarea ischemiei și poate furniza o stratificare corectă a riscului, demonstrată în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
corectă a riscului, demonstrată în multe trialuri (3). În toate scorurile de risc clinic, cel mai important factor de risc este vârsta pacientului. Mai mult, paradigma medicinei moderne este să căutăm și să tratăm pacienții cu cea mai severă boală ischemică, aceștia având cel mai mare beneficiu la revascularizare. În pofida riscului crescut al inter - vențiilor coronariene dat de vârsta înaintată, MPI de stres menține o putere predictivă puternică pentru un prognostic advers. Acesta se evaluează standardizat prin MPI de stres, în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
de stres menține o putere predictivă puternică pentru un prognostic advers. Acesta se evaluează standardizat prin MPI de stres, în care se cuantifică semicantitativ sau uneori și cantitativ numărul de segmente miocardice afectate de ischemie, profunzimea (severitatea) ischemiei, dilatarea tranzitorie ischemică a ventriculului stâng (VS), captarea pulmonară crescută de taliu, fracția de ejecție a VS, toate elemente cunoscute cu valoare prognostică certă. Figura 14.1 arată imaginile stres SPECT la un pacient de 75 de ani cu risc crescut cardiovascular. Hachamovitch
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
redau exemple ale utilității CT cardiovascular la vârstnici. 14.3. Rezonanța magnetică nucleară Rezonanța magnetică (RM) este folosită atât ca metodă de evaluare a anatomiei cordului și vaselor, cât și ca metodă de evaluare anatomică și funcțională a bolii cardiace ischemice. Analiza cicatricii miocardice și a miocardului viabil se poate face fără echivoc prin această metodă la pacienții cu istoric de infarcte miocardice care necesită revascularizare. O analiză retrospectivă- a unei cohorte de pacienți vârstnici (peste 70 de ani) supuși unui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
Datele actuale confirmă impactul proteinuriei un marker al disfuncției endoteliale asupra morbidității și mortalității generale și cardiovasculare. Astfel, Culleton și col. [2000] au examinat o populație vârstnică inclusă în studiul Framingham în perspectiva analizării asocierii dintre proteinurie și incidența bolii ischemice coronariene, mortalității cardiovasculare și mortalității generale. S-a determinat proteinuria prin metoda bandeletei reactive la 1.045 de bărbați și la 1.541 de femei. Participanții au fost divizați în 3 grupuri: fără proteinurie (85,3%), cu urme de proteinurie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
sau mai mare, iar 4,6% ++ sau mai mare la metoda de determinare semicantitativă cu bandeleta reactivă (dipstick). După 6 ani de urmărire, prezența proteinuriei a fost semnificativ și independent asociată cu mortalitatea generală, cea cardiovasculară și cea prin boală ischemică coronariană, riscul crescând o dată cu gradul proteinuriei. O altă investigație semnificativă [Capes et al., 2000], care a analizat o subpopulație din trial-ul SOLVD (Studies of Left Ventricular Dysfunction) prezentând proteinurie la inițierea studiului (3,2% din totalul participanților), găsește o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
cardiovascular multipli: hipertensiunea arterială (indusă de medicație și/sau asociată disfuncției cronice a grefonului), dislipidemie, hiperhomocisteinemie, fumat etc. Acești factori vor fi detaliați la capitolele corespunzătoare din prezentul volum. Mortalitatea cardiovasculară a pacientului transplantat renal este atribuită în principal cardiopatiei ischemice. Un studiu condus de Kasiske și col. [1996] pe 675 de pacienți cu TR a evidențiat că la 15 ani post-TR, 23% prezentau boală ischemică coronariană. Factorii de risc independenți pentru cardiopatie ischemică post-TR identificați de către autori au fost: vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
corespunzătoare din prezentul volum. Mortalitatea cardiovasculară a pacientului transplantat renal este atribuită în principal cardiopatiei ischemice. Un studiu condus de Kasiske și col. [1996] pe 675 de pacienți cu TR a evidențiat că la 15 ani post-TR, 23% prezentau boală ischemică coronariană. Factorii de risc independenți pentru cardiopatie ischemică post-TR identificați de către autori au fost: vârsta, diabetul zaharat existent în momentul TR, sexul masculin, frecvența episoadelor de rejet acut, nivelul HDL-colesterolului, prezența cardiopatiei ischemice pre-TR, prezența vasculopatiei ischemice cronice periferice și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
transplantat renal este atribuită în principal cardiopatiei ischemice. Un studiu condus de Kasiske și col. [1996] pe 675 de pacienți cu TR a evidențiat că la 15 ani post-TR, 23% prezentau boală ischemică coronariană. Factorii de risc independenți pentru cardiopatie ischemică post-TR identificați de către autori au fost: vârsta, diabetul zaharat existent în momentul TR, sexul masculin, frecvența episoadelor de rejet acut, nivelul HDL-colesterolului, prezența cardiopatiei ischemice pre-TR, prezența vasculopatiei ischemice cronice periferice și a vasculopatiei cerebrale post-TR. Prezența rejetului acut de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
la 15 ani post-TR, 23% prezentau boală ischemică coronariană. Factorii de risc independenți pentru cardiopatie ischemică post-TR identificați de către autori au fost: vârsta, diabetul zaharat existent în momentul TR, sexul masculin, frecvența episoadelor de rejet acut, nivelul HDL-colesterolului, prezența cardiopatiei ischemice pre-TR, prezența vasculopatiei ischemice cronice periferice și a vasculopatiei cerebrale post-TR. Prezența rejetului acut de grefă renală în această enumerare nu este surprinzătoare: toți pacienții prezentând această complicație redutabilă a TR au primit doze mari de corticosteroizi. Aceeași prevalență ridicată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
23% prezentau boală ischemică coronariană. Factorii de risc independenți pentru cardiopatie ischemică post-TR identificați de către autori au fost: vârsta, diabetul zaharat existent în momentul TR, sexul masculin, frecvența episoadelor de rejet acut, nivelul HDL-colesterolului, prezența cardiopatiei ischemice pre-TR, prezența vasculopatiei ischemice cronice periferice și a vasculopatiei cerebrale post-TR. Prezența rejetului acut de grefă renală în această enumerare nu este surprinzătoare: toți pacienții prezentând această complicație redutabilă a TR au primit doze mari de corticosteroizi. Aceeași prevalență ridicată a cardiopatiei ischemice post-TR
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
vasculopatiei ischemice cronice periferice și a vasculopatiei cerebrale post-TR. Prezența rejetului acut de grefă renală în această enumerare nu este surprinzătoare: toți pacienții prezentând această complicație redutabilă a TR au primit doze mari de corticosteroizi. Aceeași prevalență ridicată a cardiopatiei ischemice post-TR este confirmată într-un studiu mai recent [Aakhus et al., 1999]: boala coronariană era prezentă la 14% dintre pacienții non-diabetici și la 24% dintre cei diabetici la 48 de luni post-TR. Factorii de risc identificați în acest studiu au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
grefei renale. Transplantul ameliorează profilul de risc cardiovascular al pacientului cu insuficiență renală cronică terminală. Totuși, pacientul transplantat renal prezintă un risc de morbi-mortalitate cardiovasculară cel puțin dublu față de populația generală. Acest risc crește progresiv o dată cu deteriorarea funcției grefonului. Cardiopatia ischemică prezintă principala complicație cardiovasculară cu impact asupra mortalității CV la pacienții transplantați. Ca urmare, identificarea riguroasă și completă a factorilor de risc cardiovascular și combaterea adecvată a acestora reprezintă priorități, cu atât mai mult cu cât activitatea de transplant renal
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91909_a_92404]
-
Utilitatea monitorizării intraoperatorii prin PESS se întâlnește în patologia cerebrală (anevrisme cerebrale, tumori cerebrale etc.) cât și în patologia spinală (tumori, malformații vasculare, instrumentații etc.). O particularitate a evaluării PESS la nivelul membrelor inferioare este aceea că pot detecta leziuni ischemice ale măduvei anterioare prin afectarea arterei spinale anterioare (deoarece PESS de la nivelul membrelor inferioare sunt transportate în special prin fascicolul dorso-lateral care este vascularizat prin artera spinală anterioară). Caracteristicile PESS care pun în evidență o leziune: 1. scăderea amplitudinii undelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
investigarea creierului, sânului și prostatei. Specialiștii în oncologie pediatrică apreciază investigația PET-RMN deoarece folosește o doză redusă de iradiere comparativ cu PET-CT. În neurologie și în neurochirurgie această tehnică deschide noi ferestre în ceea ce privește diagnosticul unor anomalii precum neurodegenerescențele, leziunile cerebrale ischemice, convulsii, boala Alzheimer, neurooncologie. Imaginile PET-RMN pot fi folosite în neurooncologie pentru biopsia ghidată și radioterapie. PET-RMN total (Whole Body) are o importanță particulară în diagnosticul bolilor cardiovasculare și oncologie. PET-RMN-ul este considerat superior PET-CT-ului în detecția metastazelor cerebrale, osoase
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
pe sub coasă. Imagistic se vizualizează hernierea girus cinguli sub falx cerebri, ventriculul lateral ipsilateral este comprimat, ventriculul lateral contralateral este ectaziat, secundar obstructiei foramenului Monro, arterele cerebrale anterioare deplasate, în caz de compresie vasculară [16,17] se pot identifica leziuni ischemice în teritoriul ACA (fig. 3.33). Hernia transtentorială descendentă. Hernierea inferioară, prin incizura tentorială, a lobului temporal, secundar unor leziuni supratentoriale cu efect de de masă. Imagistic se vizualizează deplasarea medială a uncusului și girusului parahipocampic, reducerea sau obliterarea cisternei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
sau obliterarea cisternei supraselare, trunchiul cerebral este comprimat și deplasat de către lobul temporal herniat, în acest caz pot să apară „hemoragiile lui Duret și sindromul Kernohan”. Secundar hernierii artera cerebrală posterioară ipsilaterală este deplasată infero-medial, iar ocluzia vasculară determină leziuni ischemice în lobul occipital. Uncusul herniat transtentorial exercită efect compresiv asupra nervului oculomotor. Hernia centrală transtentorială este o herniere transtentorială descendentă bilaterală. Hernia tentorială ascendentă. Hernierea culmenului cerebelos și a truchiului cerebral prin incizura tentorială (fig. 3.35). Hernia tonsilară. Hernirea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
este modul distinctiv de prezentare a bolii cerebrovasculare, definit ca un deficit neurologic focal, brusc instalat (1). Pattern-ul temporal al AVC, desfășurat în câteva ore sau zile, este diagnostic. Modul de instalare a stroke-ului reflectă tipul leziunii vasculare. Atacurile ischemice embolice tipic debutează brusc, în timp ele putând să se remită rapid sau mai lent. Atacurile ischemice trombotice pot de asemenea să debuteze abrupt, dar frecvent ele evoluează mai lent, de-a lungul mai multor minute, ore sau chiar zile
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
Pattern-ul temporal al AVC, desfășurat în câteva ore sau zile, este diagnostic. Modul de instalare a stroke-ului reflectă tipul leziunii vasculare. Atacurile ischemice embolice tipic debutează brusc, în timp ele putând să se remită rapid sau mai lent. Atacurile ischemice trombotice pot de asemenea să debuteze abrupt, dar frecvent ele evoluează mai lent, de-a lungul mai multor minute, ore sau chiar zile. Hemoragia cerebrală cauzează de la debut un deficit important și constant. 2. Infarctul cerebral trombotic-aterosclerotic Vasele intracraniene și
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
interne, arterele vertebrale și artera bazilară, ca și trunchiurile arterelor cerebrale mari. Factorii care potențează procesul aterosclerotic sunt HTA, diabetul zaharat și hiperlipidemia (1). Peste 50% din pacienții care dezvoltă un AVC (stroke) trombotic prezintă unul sau mai multe atacuri ischemice tranzitorii (AIT), al căror diagnostic și tratament poate preveni un stroke constituit. Infarctul trombotic (fig. 2), precedat sau nu de AIT-uri, se dezvoltă în următoarele moduri: - cel mai frecvent, debutul deficitului neurologic este brusc, evoluând de la câteva minute la
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
urokinază). - Tratamentul edemului cerebral și al presiunii intracraniene crescute: tratamentul medical (terapie depletivă cu agenți osmotic activ cerebral, ex.: manitol) și tratamentul chirurgical (drenaj ventricular, chirurgia de decompresiune). - Terapia antiagregantă: clopidogrel, aspirina, ticlopidina. - Terapia anticoagulantă (warfarina, acenocumarol) după un AVC ischemic asociat cu fibrilație atrială și/sau cu proteze valvulare cardiace. Măsuri terapeutice luate pentru controlul funcției pulmonare și asigurarea permeabilității căilor respiratorii; măsuri pentru controlul: tensiunii arteriale, glicemiei și lipidelor plasmatice, a temperaturii corpului și a echilibrului hidroelectrolitic. Terapie fizică
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
și/sau cu proteze valvulare cardiace. Măsuri terapeutice luate pentru controlul funcției pulmonare și asigurarea permeabilității căilor respiratorii; măsuri pentru controlul: tensiunii arteriale, glicemiei și lipidelor plasmatice, a temperaturii corpului și a echilibrului hidroelectrolitic. Terapie fizică și reabilitare 3. Atacul ischemic tranzitor (AIT) Este definit ca un deficit neurologic tranzitor produs de o ischemie într-un anume teritoriu vascular, durând minute pâna la ore și urmat de completa remisie a deficitului. S-a demonstrat oprirea temporară a fluxului sanguin local, putând
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
într-un anume teritoriu vascular, durând minute pâna la ore și urmat de completa remisie a deficitului. S-a demonstrat oprirea temporară a fluxului sanguin local, putând avea loc sute de atacuri sau doar câteva. AIT poate anticipa un atac ischemic trombotic (10). AIT în teritoriul carotidian poate lua forma unei cecităti monoculare (amaurosis fugax), hemipareză, deficite senzitive, afazie, discalculie sau confuzie. AIT în teritoriul vertebro-bazilar constă din cecitate, hemianopsie, diplopie, vertij, dizartrie, disfagie, pareză facială, hemiplegie sau tetraplegie, deficite senzitive
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]