1,467 matches
-
cărți, spectacole de teatru și expoziții - În esență, o muncă de casap bine plătită. Nu reuși să se angajeze În nimic mai substanțial atâta timp cât căutările după un refugiu permanent În afara Londrei rămaseră fără succes, pe tot parcursul primăverii și verii. Isteria generală și perturbările suferite de viața capitalei ca urmare a pregătirilor pentru Jubileul Reginei Îi Întăreau dorința de a evada, fie și numai temporar. Se gândi să se Întoarcă la Rye, dar nici căsuța din Point Hill, nici vicariatul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mine: Vrei să trăiești? Da. Îmi ia bărbia în mână, dar nu mă ține, și mă sărută. Intim, curat, frumos. (După ce ne reluam locurile trenul frânează brusc, iar o cutie cu insecte cade și se desface drept peste mine. Panică; isterie; el mă curăță imediat., încep să-l lovesc, nu opune rezistență, dar, cum nu încetez, mă strânge-n brațe; îi cer să mă țină cât mai strâns, strâns, strâns până nu mai poate) Am senzația că față de el am aceleași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
București. - Picantă putoare. - Arasel! Taci să-ți zic cât e de parșivă, că-ți face părul măciucă... La sufragerie poseda patru transperante ponosite. De când se mutase, la nimeni nu îngăduia să i le clintească, întrucît, dacă i le clintea, dezlănțuia isterie... Alaltăieri seară încă, pe când se împlinise o lună de zile de când le repartizase apartament, sosește acasă bărbată-su, Bubu, cu patru transperante noi-nouțe, în hârtie de sac și gând să-i pregătească Netei surpriză. Și i-a pregătit. Pentru
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
care viața întreagă juca tabinet, până ce le apuca amețeala și le bufnea cu sângele pe nas... Cu domnișoare ce stătea neconsolate în dosul la niște boticuri de porțelan că nimeni nu se îndura să le ciufulească pisoiul. Și atunci, de isterie, se răstea și ele la niște servitori milităroși, schingiuiți la livrea... 76 DANIEL BĂNULESCU dumnezeilor, la capătul miază-noaptei; mă voi sui pe vârful norilor, voi fi asemeni Celui Prea Înalt"... Cei ce te văd se uită țintă mirați la tine
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la ea/ Las’ să vină ea la mine/ Ș-apoi om vedea de-i bine/Ș-apoi om ve deaaa” - aici se zbiera apăsat pe vocala a. Un râu de vomă mi-a inundat din subterane gura cântătoare și o isterie neașteptată s-a stârnit dintr-o dată În rândurile noastre, spărgând perfecțiunea momentului. Neluțu s-a supărat rău. Îi mânjisem covorul ”străin”, tapițeria unui scaun, fața de masă din catifea albă. Și hainele băieților le pătasem. Țâșnise din mine cu generozitate
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Barbie mediator de pace pe care am cules-o din magazinul Duty Free din Stockholm până când desface cadoul de la Paula: bebelușul Wee-Wee, pe care i-am interzis explicit să i-l cumpere. Cu riscul de a declanșa o criză de isterie, Încercăm să lăsăm cea mai mare parte a cadourilor copiilor sus, nedesfăcute, ca să nu Îi oripilăm pe socrii mei cu nesăbuința și extravaganța noastră de la oraș („Aruncați banii pe fereastră.“) și cu modul scandalos În care e răsfățată tânăra generație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cu Sanger. Poate nu era fericită În casa Hollinger. Crawford scutură din cap, cu aerul că-mi admira inocența. Nu cred. Îi plăcea acolo. Paula o lecuise de toate pastilele pe care le lua. — Totuși, cine știe? Vreo răbufnire de isterie? — Haide, Charles. (Binedispus, Crawford mă apucă de braț.) Fii cinstit cu tine Însuți. Femeile nu sînt niciodată În halul ăsta de isterice. Din experiența mea, sînt extrem de realiste. Noi, bărbații, sîntem mult mai emotivi. Atunci, ce-aș putea să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
tabla de darts 1 cea ciobită, după ce dădusem pe gât câte un Bloody Mary și eram pe cale să-l bem și pe al doilea, ne simțeam îndeajuns de anesteziați pentru a putea discuta ceea ce tocmai se întâmplase fără crize de isterie (Sally) și fără impasibilitatea care l-a făcut faimos pe prințul Philip 2 (eu). Asta nu e prima dată când găsești o salma, o... Sally nici măcar nu mai încercă să caute cuvântul; trecuse deja de faza asta și era undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
-și fața cu pumnii, Ben se uita în jur cu disperare, mai ales că ușa era blocată de doi polițiști. Unul dintre ei îngenunchea lângă Hugo; celălalt era ocupat cu Violet, care se agăța de el în plină criză de isterie. Mi se învârtea capul. Mi-am venit în fire și am văzut că Ben, cu nasul sângerând, se îndrepta către baie, șchiopătând ușor. M-am aruncat după el, să-l opresc și am alunecat imediat, pentru că din cauza blacheurilor de pe ghete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
neștiutoare decât sunt, mai surprinse, mai speriate, dar nici unul nu-mi vorbise despre leșin. Pe de altă parte, auzisem adesea spunându-se la maristan că unele văduve sau femei mult timp neglijate sufereau de sincope frecvente, puse de către unii pe seama isteriei; dar niciodată n-auzisem nimic în legătură cu fete de cincisprezece ani, și niciodată în brațele soțului lor. Am scuturat-o pe Fatima și am încercat s-o ridic; capul i-a căzut înapoi pe spate, cu ochii închiși, cu buzele întredeschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
știut să aduci pâine? BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Care pâine? Care? BĂRBATUL CU BASTON (Urlând animalic.): Ai o pâine în buzunar! De ce ai o pâine în buzunar? Poți să negi că ai o pâine în buzunar? BĂRBATUL CU PĂLĂRIE (Intrând în isterie.): E pâinea mea. BĂRBATUL CU BASTON: De unde ai știut să aduci pâine? De unde? BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: N-am știut! E a mea. Am, pâine la mine, da, care e a mea! Și ce dacă am? Nu e pentru câine, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
spun nimic! GARDIANUL (Paroxistic.): Ba da! Spuneți-le că nu dau doi bani pe viața dumneavoastră! Spuneți-le că vă disprețuiesc profund, că vă consider un gândac, o coropișniță, că simpla dumneavoastră prezență mă face să râd, mă duce la isterie... ARTUR ( Afectat.): Nu-i frumos... GARDIANUL: Ce-i frumosul? Ce-i adevărul? Nu vedeți ce se întâmplă aici? Călăul n-a ajuns încă la locul execuției! Plângeți-vă împotriva călăului, împotriva securii. Cereți o secure nouă! De zece ani e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
era cât pe ce, cât pe ce să devin... să încep să fiu... călător prin ploaie? Vă jur, domnule, iată, acești bastarzi, Bruno și cu lunganul de Grubi... știu totul, mi-au smuls tot adevărul... niște fiare... (Agitație, semne de isterie și de depresiune melancolică.) Ce vă pasă vouă? Călătoriți... călătoriți, vă lăsați trupurile putrede în praf, da, și trebuie să venim noi, să vă culegem, să ne gândim la voi și să ne minunăm, să râvnim la o cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
tot timpul... Sunt blestemat! Simt nevoia să vă omor! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Liniștește-te, Grubi... Lasă... Nu mai e mult... N-are nici un rost să mă omori... În schimb, am să-ți dau voie să mă îngropi... HAMALUL (Acces de isterie, plâns, frică, ură, plictiseală.): N-am să vă iert niciodată, domnule! Niciodată! Vă urăsc, vă urăsc îngrozitor de mult... Pe voi, ăștia, pe voi care vă lăfăiți în ploaie... care vă învârtiți de colo până colo, toată viața, prin ploaie... și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Le Nombre d’or se poate citi Într-o carte chiar cu acest titlu, apărută recent la Gallimard, sub semnătura nașului său, compatriotul nostru Matyla C. Ghica. O reeditare, evident... A doua intersectare a României cu Stăreția Sionului și cu isteria provocată de căutarea secretului Ordinului Templierilor este Încă și mai strânsă. Îți amintesc că În privința secretului călugărilor-soldați nu s-a ajuns Încă la consens. Este vorba despre un tezaur uriaș, pe care supraviețuitorii arestărilor din ziua de vineri, 13 octombrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dramatizez fără motiv și fără rost sau să bat câmpii, pur și simplu. Asta e. N-aș putea Însă, orice s-ar Întâmpla, să asist pasiv cum niște scelerați pun la cale cine știe ce grozăvii. Dacă am vreun interes În toată isteria asta aflată pe punctul de a scăpa oricărui control, acesta este: să Împiedic producerea unei catastrofe. Sau măcar să Încerc s-o fac. N-am idee cum trebuie să procedez, nu știu cum arată primejdia și dincotro se va abate, dar o presimt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să mai convingă destui să i se alăture, iar partea dramatică este că unii dintre ei sunt membri influenți ai Consiliului. La această oră, există un echilibru numeric sensibil Între adepții lui Zoran și cei care refuză să se ralieze isteriei aventuriste și extrem de periculoase În care riscă să târască Centrul. Spunând că În acest moment omenirea se află la un Îngrozitor punct de răscruce, comit un eufemism vinovat. Roger, te rog să mă confirmi... Fizicianul a clătinat din nou capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cealaltă parte a străzii în timp ce mă apropiam de nesuferitul loc-al-cărui-nume-nu-se-spune. Uneori chiar îmi plăcea testul: să văd cam cât de mult sau de puțin îmi lua ca să trec iar prin toate; să mă privesc, aproape cu dezinteres, căutând semne de isterie, regret sau mânie. Dar acum era diferit. Nu mi-am dat seama cât de puternic își va face simțită prezența după căderea întunericului. M-am întors rapid, simțind cum vechea panică îmi face stomacul să se strângă, am privit înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
omul. * Nu peste multă vreme el nu va mai fi un ratat, ci un mort speriat, un fost om care nu mai vrea să retrăiască experiența spiritului uman. Astfel încât, pentru ca toate să aibă un final, nu-i mai rămâne decât isteria mărturisirii, scuza fără sfârșit care să amestece în ea jignirea și amărăciunea de care va fi acuzat. * Augustin (sfântul), care nu se sfiește să susțină următoarele: „Dacă speța omenească ar trebui să piară și dacă ar exista posibilitatea să fie
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
călduri“ și să-și savureze astfel „erotismul“ inconștient. Ba chiar sunt convins că va urma o stare de coit universal. * Ce va mai rămâne din noi după ce vom fi compromis iremediabil literatura, filozofia, muzica și artele? Comentariul belicos, delirul ritualic, isteria confesiunii, manifestări fără precedent ale faptului că o civilizație se prăbușește atunci când individul nu mai suportă anonimatul, existența în afara ficțiunii, a fantasmei. Aș da orice ca să trăiesc în viitorul acela static, înghețat, în care realitatea pe care o cunoaștem astăzi
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
același timp elimi narea celor care ar dăuna acestui paradis necompromițător. Să nu uităm că paradisul exclude orice alternativă. * Ce vă închipuiți că o să se întâmple cu imensa masă de producție literară, pseudofilozofică sau cu incontinența schizofrenică de confuzii și isterie care inundă blogurile, forumurile de discuții etc... când această formulă de manifestare a gândirii va fi la îndemâna tuturor, când toți vom fi cuprinși de această manie intelectuală? Cine va mai fi atât de stupid încât să țină cont de ce spun
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
sine însuși. * O zi din viața unui singur om trebuie că tulbură iremediabil toată construcția estetică a lumii. Universul se umple de stări sufletești ca o clinică de boli nervoase. Enormitatea asta inconștientă răsună până în cele mai obscure cotloane de isteria noastră. Un instrument de demascat invizibilul ne-ar arăta la nesfârșit poveștile de iubire, crimele și zvârcolirile proiectate pe pânza întu necată a inexistenței. Ruperea unei flori pare că declan șează distrugerea stelelor și țipete care nu se aud probabil
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
disuasivă a agenților de autoritate pe străzi, fără poliția de șoc, fără gaze lacrimogene, fără tunuri de apă, fără câini, în fine, fără frâie, ca să spunem totul într-un cuvânt. Discursul asupra anunțatei catastrofe atinse punctul cel mai înalt al isteriei informative la vederea reședinței șefului guvernului, un mic palat burghez în stilul sfârșitului de secol optsprezece, când strigătele jurnaliștilor s-au transformat în țipete, Acum, acum, acum totul se poate întâmpla, sfânta fecioară să ne apere pe toți, slăviții mani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
a primit un telefon. Mi s-a spus că plănuia o Întâlnire amoroasă cu un bărbat Însurat. A ales cel mai romantic loc din muzeu: se Întâlnește cu el la ora șase, În fața tabloului de Monet de la mezanin. 20tc "20" Isteria de la MOMAtc "Isteria de la MOMA" În după-amiaza aceea, mai târziu - să tot fi fost ora 4 - Hunter m-a prins, În cele din urmă, la telefon. Îi răspunsesem din greșeală la telefonul mobil, iar când i-am auzit vocea, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
telefon. Mi s-a spus că plănuia o Întâlnire amoroasă cu un bărbat Însurat. A ales cel mai romantic loc din muzeu: se Întâlnește cu el la ora șase, În fața tabloului de Monet de la mezanin. 20tc "20" Isteria de la MOMAtc "Isteria de la MOMA" În după-amiaza aceea, mai târziu - să tot fi fost ora 4 - Hunter m-a prins, În cele din urmă, la telefon. Îi răspunsesem din greșeală la telefonul mobil, iar când i-am auzit vocea, am devenit atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]