1,394 matches
-
și spiritul critic, București, 1972, passim; Crohmălniceanu, Literatura, I-III, passim; Ist. lit., III, 31-78, 507-521, passim; Junimea și junimiștii, îngr. Ion Arhip și Dumitru Văcariu, Iași, 1973; Dan Mănucă, Critica literară junimistă (1864-1885), Iași, 1975; Al. Zub, Junimea. Implicații istoriografice. 1864-1886, Iași, 1976; Documente literare junimiste, îngr. și pref. Dan Mănucă, Iași, 1978; Paul Cornea, Regula jocului, București, 1980, 71-91; E. Lovinescu, Scrisori și documente, îngr. și pref. Nicolae Scurtu, București, 1981; Iliescu, Poezia, passim; George, Sfârșitul, IV, 142-147; Lovinescu
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Alexandrescu. Dublu interviu pentru dublă identitate, RL, 1995, 24-25; Dicț. scriit. rom., I, 44-46; Monica Spiridon, A îndura și a (de)scrie istoria, RL, 1999, 4; Cornel Ungureanu, Obsesia istoriei, O, 1999, 7; Z. Ornea, De la exegeza literară la cea istoriografică, RL, 1999, 9; Dan Mănucă, Paradoxul român, CL, 1999, 4; Glodeanu, Incursiuni, 359-365; Dan C. Mihăilescu, Paradoxul olandez, „22”, 2000, 3; Nicolae Rotund, Un filosof al istoriei și culturii române, TMS, 2000, 3; C. Rogozanu, Identitate și ruptură, RL, 2001
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
Toate aceste observații nu fac decât să întărească semnificația deosebită a lucrării Istoria sociologiei românești ca instrument indispensabil în studiul gândirii sociologice românești, peste care nu poate trece de acum înainte nici o altă lucrare ce va fi elaborată în domeniul istoriografic. Constantin Schifirneț Constantin Schifirneț Formele fără fond, un brand românesc, București: Editura Comunicare.ro, 2007, 290 p. O sinteză asupra unei teme fundamentale a gândirii românești În urma unui amplu travaliu istoriografic și teoretic, Constantin Schifirneț ne oferă o lucrare de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nici o altă lucrare ce va fi elaborată în domeniul istoriografic. Constantin Schifirneț Constantin Schifirneț Formele fără fond, un brand românesc, București: Editura Comunicare.ro, 2007, 290 p. O sinteză asupra unei teme fundamentale a gândirii românești În urma unui amplu travaliu istoriografic și teoretic, Constantin Schifirneț ne oferă o lucrare de sinteză asupra unei teme de mare răsunet în spațiul gândirii românești: Formele fără fond, un brand românesc. Este prima abordare sistematică pe care o avem (în sfârșit!) cu privire la teoria formelor fără
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
tinerețe”, „relații între generații”, decelarea unor noi dimensiuni ale relațiilor dintre vârstă, cohortă, clasă socială și generație, contradicțiile dintre generații, un demers teoretic și metodologic de studiu al societății și al evoluției istoriei prin succesiunea generațiilor. Această prodigioasă activitate științifică, istoriografică, editorială și publicistică îl poziționează pe domnul Schifirneț în topul autorilor care au contribuit în mod eficient la cunoașterea și repunerea în circulație a unor lucrări de referință ale gândirii românești. Lucrările și studiile publicate de domnul Schifirneț se remarcă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ipothesis etc.etc. înseamnă, firește, că aceste concepte nu erau asimilate și vehiculate în cultura română a timpului. Or, acesta este nivelul culturii române de la nivelul anului 1705: al ignoranței în orice domeniu spiritual care nu are atingere cu problemele religioase, istoriografice, pragmatice. Cantemir nu se înscria, prin urmare, într-un astfel de areal strâmt, el respira într-un alt cadru, mult mai larg, cel al culturii europene, occidentale și deopotrivă orientale. Mentalitatea sa nu era nicidecum una locală, ci una europeană
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este vorba despre acele interpretări deformante pe care el le acordă unor evenimente din trecut, care i s-au tot reproșat 92. Sigur, faptul că "inventează" anumite documente care să ateste originea veche a familiei sale este indiscutabilă. Dar acuratețea istoriografică reprezintă o achiziție recentă a științei, la care un autor de secol XVIII nu ar fi putut spera. Tudor Dinu merge până acolo încât consideră că autorul "oferă o imagine tezistă, complet deformată a istoriei moldovenești, menită a ilustra propriile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care s-a dovedit lipsit de scrupule în însușirea unui merit pe care nu îl avea. Aceste două tablouri ilustrează, pe de o parte, lumina și adevărul, iar de cealaltă parte, întunericul și minciuna care a născut o vastă literatură istoriografică, interesantă prin învățămintele pe care le putem trage din parcurgerea ei. Restabilirea adevărului asupra acestei mari descoperiri nu a fost încă reușită definitiv (6, 7, 63, 71, 80, 87-89, 120-122, 126, 133). Ion Pavel își încheia, în 1982, eforturile sale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a unor realizări modeste, precum și logica sa democratică au devenit problematice din perspectiva instituționalizării canonului și a profesionalizării practicilor literare. Intrarea literaturii române în școală, cristalizarea listei de autori clasici la începutul secolului al XX-lea și fixarea unei reprezentări istoriografice a literaturii care a culminat cu monumentala lucrare a lui G. Călinescu au făcut mitul unei productivități difuze, dacă nu inoperant, cel puțin inutil. Cu cât literatura română își definea conținutul, cu cât se stabiliza lista de texte reprezentative, cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să ofere o privire de ansamblu satisfăcător asupra a ceea ce a reprezentat "presa catolică" în prima jumătate a secolului al XX-lea. De aceea salutăm cu multă satisfacție apariția prezentei lucrări și îl felicităm pe autorul ei pentru reușita sa istoriografică. Ne aflăm în fața unei lucrări deosebite, care tratează un subiect mai puțin abordat de cercetători și necunoscut publicului larg, și anume importanța presei ecleziastice, numită și "Presa Bună", în istoria Bisericii Catolice de ambele rituri din România în general, și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a secolului al XX-lea. Însuși autorul a înțeles și a mărturisit cu modestie în Introducere acest lucru, asumându-și faptul că cercetarea pe care a realizat-o nu a epuizat subiectul, nu "l-a consumat", mai curând deschizând orizontul istoriografic pentru o temă care are menirea să ajute la înțelegerea unei societăți complexe și complicate. Cu alte cuvinte, deși lucrarea este gândită ca una fundamentală, domnul Ghercă este conștient că unele surse au rămas neconsultate, iar unele realități de atunci
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lucrarea este gândită ca una fundamentală, domnul Ghercă este conștient că unele surse au rămas neconsultate, iar unele realități de atunci au fost lăsate în urmă. Alternând registrele abordării, lucrarea este, prin urmare, dificil de încadrat unui domeniu de referință istoriografic. Ea este o istorie a presei, prin încercarea reconstitutivă de prezentare a ziarelor și revistelor catolice din diecezele de la București și de la Iași (capitolul al II-lea este intitulat chiar așa, Presa catolică din dicezele București și Iași în prima
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
treilea, Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești, autorul se apropie de tiparul istoriei politice, prin sugerarea situațiilor de putere din interiorul comunității, dar mai ales prin analiza proiectului unui cotidian catolic din România, care ridică, din perspectivă istoriografică, problema participării politice a catolicilor din România interbelică. * * * Lucrarea este structurată în trei mari capitole, cu multiple subcapitole, gândite coerent, într-o grilă a descrierii, comparației și analizei. Autorul ne plasează dintru început, în capitolul I, în contextul occidental al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a informațiilor din cadrul textului. * * * Fiecare capitol invocat mai sus are meritele sale punctuale, pe care voi încerca să le prezint în continuare: a. Autorul reușește să realizeze o bună Introducere în subiect, structurată comprehensibil. Urmărind obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice, optând clar pentru o anumită metodologie a cercetării, pe care o explică, arătând modul de organizare a tezei, mizele lucrării în raport cu natura cercetării, dl. Ghercă reușește o bună circumscriere a temei și dovedește o stăpânire a mijloacelor în raport cu complexitatea subiectului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reușește să stabilească mizele avute de respectivele publicații, să identifice caracteristicele lor de bază, dar și publicul cărora li se adresau, difuzarea acestor ziare și reviste, selectarea redactorilor etc. d. În raport cu subiectul, cu lucrarea în general, autorul excelează sub raport istoriografic mai ales la nivelul capitolului III, Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești. Calitatea analizei istorice merită subliniată la acest nivel, atât prin ineditul și corelarea informațiilor, despre participarea catolicilor români la Congresul Presei Catolice și la Expoziția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și a continuat pe parcursul studiilor doctorale; așadar, a durat mai mulți ani de zile și s-a suprapus (a coincis) cu perioada începerii formării științifice în metodologia istoriei. În Introducere vom încerca să sintetizăm: 1. obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice; 2. opțiunile metodologice și modul de organizare a tezei; 3. orizontul bibliografic și mizele lucrării în raport cu natura cercetării. 1. Obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice Subiectul central al acestei lucrări îl reprezintă presa catolică din România. Ceea ce dorim să obținem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în metodologia istoriei. În Introducere vom încerca să sintetizăm: 1. obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice; 2. opțiunile metodologice și modul de organizare a tezei; 3. orizontul bibliografic și mizele lucrării în raport cu natura cercetării. 1. Obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice Subiectul central al acestei lucrări îl reprezintă presa catolică din România. Ceea ce dorim să obținem în urma cercetării este (pe scurt) o imagine asupra evoluției comunității catolice din România, văzută prin prisma tipăriturilor care i-au aparținut. Prezenta abordare urmărește trei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să aducă o omogenizare a modului de exprimare a comunității catolice, care era divizată și care a acționat diferit în funcție de viziunea specifică celor două rituri, de etniile existente și de ordinele misionare de pe teritoriul statului român). În prezentarea stadiului cunoașterii istoriografice, a temei propuse, se impune o precizare inițială, care subliniază structurarea subiectului pe trei direcții principale și independente de cercetare (din același timp, complementare, formând o unitate, un întreg), suprapuse pe cele trei capitole ale lucrării (cunoașterea istoriografică este totuși
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
stadiului cunoașterii istoriografice, a temei propuse, se impune o precizare inițială, care subliniază structurarea subiectului pe trei direcții principale și independente de cercetare (din același timp, complementare, formând o unitate, un întreg), suprapuse pe cele trei capitole ale lucrării (cunoașterea istoriografică este totuși diferită și specifică fiecărui capitol care constituie o cercetare în sine). Noutatea temei de cercetare ce o propunem (și a abordării), dar și actualitatea și interdisciplinaritatea ce o implică, limitează orizontul bibliografic la lucrări referitoare strict la tema
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
en Roumanie (1936), Jean Georgescu și Cărți și reviste catolice românești în Moldova (2002), Emil Dumea; ambele au însă un pronunțat caracter de crestomație, fără a se intra în analiza rolului, scopului sau a contextului apariției acestor publicații. În ceea ce privește studiul istoriografic al modalităților și încercărilor de unificare a presei catolice românești (și implicit a catolicismului din România) temă abordată în capitolul al treilea putem afirma că nu există, în momentul de față, lucrări referitoare la această direcție de cercetare (demersul nostru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
interdisciplinare din spectrul istoriei, jurnalismului, sociologiei și al teologiei. Studiul mass-mediei a fost introdus relativ târziu între izvoarele pe care se bazează metodologia cercetării istorice (imaginea transmisă de presă fiind considerată una distorsionată); istoria de tip pozitivist încă domina scena istoriografică, deși cercetările au evoluat spre domeniile sociale și economice. Presa a fost recuperată ca sursă de către istoria mentalităților și a imaginarului. În accepțiunea clasică a metodologiei istorice, ea este considerată un izvor primar, însă nu și unul de primă mărime
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în susținerea tezelor privind originea catolicilor moldoveni. Scrierea a fost repudiată ulterior de Auner, fiind chiar omisă în general în autobiografiile sale; însă "răul" fusese făcut deja. Monseniorul Auner nu a oferit niciodată o explicație privitoare la această gravă eroare istoriografică, dar nici în ceea ce privea schimbarea totală a opticii istoriografice, la numai patru ani de la apariția controversatei cărți. În perioada apariției Revistei catolice (1912-1916) la București, Auner s-a aflat printre principalii ei colaboratori, realizând studii de istorie referitoare la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
repudiată ulterior de Auner, fiind chiar omisă în general în autobiografiile sale; însă "răul" fusese făcut deja. Monseniorul Auner nu a oferit niciodată o explicație privitoare la această gravă eroare istoriografică, dar nici în ceea ce privea schimbarea totală a opticii istoriografice, la numai patru ani de la apariția controversatei cărți. În perioada apariției Revistei catolice (1912-1916) la București, Auner s-a aflat printre principalii ei colaboratori, realizând studii de istorie referitoare la catolicismul din România, în special despre primele episcopate catolice românești
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, 2001, pp. 25-30. Gârleanu, Ioan, O sfântă a zilelor noastre-Tereza a Pruncului Isus, Editura Serafica, Hălăucești, 1925. Georgescu, Jean, La presse periodique en Roumanie, Editura Sfânta Unire, Oradea, 1936. Ghercă, Iulian, "Revistele franciscane din Moldova. Prezentare generală", în Opțiuni Istoriografice, VIII 2, Iași, 2007, pp. 163-172. Idem, "Considerații asupra presei catolice din România în prima jumătate a secolului al XX-lea", în Buletin istoric, nr. 8, Iași, 2007, pp. 153-164. Herghelegiu, Dumitru, Cărticica copiilor pentru prima Sf. Împărtășanie, Editura Presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
SCÂRNECI, Ștefan UNGUREAN, Vieți paralele în secolul XX. Istorie orală și memorie recentă în Țara Bârsei, Editura Phoenix, Brașov, 2002, 297 p. (Ruxandra Moașa Nazare) Mirela-Luminița MURGESCU și Simion CÂLȚIA (coord.), Exerciții întru cunoaștere. Societate și mentalități în noi abordări istoriografice, Editura Domino, București, 2003, 307 p. (Andrei Pippidi) Luminița MACHEDON, Ernie SCOFFHAM, Romanian Modernism: the Architecture of Bucharest, 1920-1940, MIT Press, BOston, Massachusetts, 1999, 407 p. (Maria Raluca Popa) Cristian PREDA, România postcomunistă și România interbelică, Universitatea București, Institutul de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]