1,396 matches
-
între oameni pe planul sincroniei, sau de o prezență simultană de momente cronologice, ci și pe planul diacroniei, adică de linie care traversează schimbările umane. Generațiile continuă să vorbească între ele prin intermediul documentelor, monumentelor, și aici, în mod deosebit, tradiția istoriografică este unul din mijloacele semnificative. În acest sens se vorbește de o conștiință istorică care se inserează într-un țesut de temporalitate, între ieri și mâine. Ea este matură în măsura în care știe să transforme stimulii trecutului în proiecte și operații pentru
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
tom. III (1964), Mihail Kogălniceanu. Texte social politice alese (1967), Independența - lupta milenară a poporului român (1977), Dicționar diplomatic (1979), Unirea Principatelor și Puterile europene (1989). El însuși a coordonat asemenea volume, în colaborare, fie că e vorba de studii istoriografice (A.D. Xenopol, 1972; Istoria ca lectură a lumii, 1994 sau de teme strâns legate de marea linie a cercetărilor sale (Cuza Vodă - in memoriam, 1973; România în relațiile internaționale. 1699-1939, 1980ă, partea de cercetare personală referindu-se în special la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
să ofere o privire de ansamblu satisfăcător asupra a ceea ce a reprezentat "presa catolică" în prima jumătate a secolului al XX-lea. De aceea salutăm cu multă satisfacție apariția prezentei lucrări și îl felicităm pe autorul ei pentru reușita sa istoriografică. Ne aflăm în fața unei lucrări deosebite, care tratează un subiect mai puțin abordat de cercetători și necunoscut publicului larg, și anume importanța presei ecleziastice, numită și "Presa Bună", în istoria Bisericii Catolice de ambele rituri din România în general, și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a secolului al XX-lea. Însuși autorul a înțeles și a mărturisit cu modestie în Introducere acest lucru, asumându-și faptul că cercetarea pe care a realizat-o nu a epuizat subiectul, nu "l-a consumat", mai curând deschizând orizontul istoriografic pentru o temă care are menirea să ajute la înțelegerea unei societăți complexe și complicate. Cu alte cuvinte, deși lucrarea este gândită ca una fundamentală, domnul Ghercă este conștient că unele surse au rămas neconsultate, iar unele realități de atunci
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lucrarea este gândită ca una fundamentală, domnul Ghercă este conștient că unele surse au rămas neconsultate, iar unele realități de atunci au fost lăsate în urmă. Alternând registrele abordării, lucrarea este, prin urmare, dificil de încadrat unui domeniu de referință istoriografic. Ea este o istorie a presei, prin încercarea reconstitutivă de prezentare a ziarelor și revistelor catolice din diecezele de la București și de la Iași (capitolul al II-lea este intitulat chiar așa, Presa catolică din dicezele București și Iași în prima
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
treilea, Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești, autorul se apropie de tiparul istoriei politice, prin sugerarea situațiilor de putere din interiorul comunității, dar mai ales prin analiza proiectului unui cotidian catolic din România, care ridică, din perspectivă istoriografică, problema participării politice a catolicilor din România interbelică. * * * Lucrarea este structurată în trei mari capitole, cu multiple subcapitole, gândite coerent, într-o grilă a descrierii, comparației și analizei. Autorul ne plasează dintru început, în capitolul I, în contextul occidental al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a informațiilor din cadrul textului. * * * Fiecare capitol invocat mai sus are meritele sale punctuale, pe care voi încerca să le prezint în continuare: a. Autorul reușește să realizeze o bună Introducere în subiect, structurată comprehensibil. Urmărind obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice, optând clar pentru o anumită metodologie a cercetării, pe care o explică, arătând modul de organizare a tezei, mizele lucrării în raport cu natura cercetării, dl. Ghercă reușește o bună circumscriere a temei și dovedește o stăpânire a mijloacelor în raport cu complexitatea subiectului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reușește să stabilească mizele avute de respectivele publicații, să identifice caracteristicele lor de bază, dar și publicul cărora li se adresau, difuzarea acestor ziare și reviste, selectarea redactorilor etc. d. În raport cu subiectul, cu lucrarea în general, autorul excelează sub raport istoriografic mai ales la nivelul capitolului III, Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești. Calitatea analizei istorice merită subliniată la acest nivel, atât prin ineditul și corelarea informațiilor, despre participarea catolicilor români la Congresul Presei Catolice și la Expoziția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și a continuat pe parcursul studiilor doctorale; așadar, a durat mai mulți ani de zile și s-a suprapus (a coincis) cu perioada începerii formării științifice în metodologia istoriei. În Introducere vom încerca să sintetizăm: 1. obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice; 2. opțiunile metodologice și modul de organizare a tezei; 3. orizontul bibliografic și mizele lucrării în raport cu natura cercetării. 1. Obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice Subiectul central al acestei lucrări îl reprezintă presa catolică din România. Ceea ce dorim să obținem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în metodologia istoriei. În Introducere vom încerca să sintetizăm: 1. obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice; 2. opțiunile metodologice și modul de organizare a tezei; 3. orizontul bibliografic și mizele lucrării în raport cu natura cercetării. 1. Obiectivele lucrării și stadiul cunoașterii istoriografice Subiectul central al acestei lucrări îl reprezintă presa catolică din România. Ceea ce dorim să obținem în urma cercetării este (pe scurt) o imagine asupra evoluției comunității catolice din România, văzută prin prisma tipăriturilor care i-au aparținut. Prezenta abordare urmărește trei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să aducă o omogenizare a modului de exprimare a comunității catolice, care era divizată și care a acționat diferit în funcție de viziunea specifică celor două rituri, de etniile existente și de ordinele misionare de pe teritoriul statului român). În prezentarea stadiului cunoașterii istoriografice, a temei propuse, se impune o precizare inițială, care subliniază structurarea subiectului pe trei direcții principale și independente de cercetare (din același timp, complementare, formând o unitate, un întreg), suprapuse pe cele trei capitole ale lucrării (cunoașterea istoriografică este totuși
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
stadiului cunoașterii istoriografice, a temei propuse, se impune o precizare inițială, care subliniază structurarea subiectului pe trei direcții principale și independente de cercetare (din același timp, complementare, formând o unitate, un întreg), suprapuse pe cele trei capitole ale lucrării (cunoașterea istoriografică este totuși diferită și specifică fiecărui capitol care constituie o cercetare în sine). Noutatea temei de cercetare ce o propunem (și a abordării), dar și actualitatea și interdisciplinaritatea ce o implică, limitează orizontul bibliografic la lucrări referitoare strict la tema
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
en Roumanie (1936), Jean Georgescu și Cărți și reviste catolice românești în Moldova (2002), Emil Dumea; ambele au însă un pronunțat caracter de crestomație, fără a se intra în analiza rolului, scopului sau a contextului apariției acestor publicații. În ceea ce privește studiul istoriografic al modalităților și încercărilor de unificare a presei catolice românești (și implicit a catolicismului din România) temă abordată în capitolul al treilea putem afirma că nu există, în momentul de față, lucrări referitoare la această direcție de cercetare (demersul nostru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
interdisciplinare din spectrul istoriei, jurnalismului, sociologiei și al teologiei. Studiul mass-mediei a fost introdus relativ târziu între izvoarele pe care se bazează metodologia cercetării istorice (imaginea transmisă de presă fiind considerată una distorsionată); istoria de tip pozitivist încă domina scena istoriografică, deși cercetările au evoluat spre domeniile sociale și economice. Presa a fost recuperată ca sursă de către istoria mentalităților și a imaginarului. În accepțiunea clasică a metodologiei istorice, ea este considerată un izvor primar, însă nu și unul de primă mărime
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în susținerea tezelor privind originea catolicilor moldoveni. Scrierea a fost repudiată ulterior de Auner, fiind chiar omisă în general în autobiografiile sale; însă "răul" fusese făcut deja. Monseniorul Auner nu a oferit niciodată o explicație privitoare la această gravă eroare istoriografică, dar nici în ceea ce privea schimbarea totală a opticii istoriografice, la numai patru ani de la apariția controversatei cărți. În perioada apariției Revistei catolice (1912-1916) la București, Auner s-a aflat printre principalii ei colaboratori, realizând studii de istorie referitoare la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
repudiată ulterior de Auner, fiind chiar omisă în general în autobiografiile sale; însă "răul" fusese făcut deja. Monseniorul Auner nu a oferit niciodată o explicație privitoare la această gravă eroare istoriografică, dar nici în ceea ce privea schimbarea totală a opticii istoriografice, la numai patru ani de la apariția controversatei cărți. În perioada apariției Revistei catolice (1912-1916) la București, Auner s-a aflat printre principalii ei colaboratori, realizând studii de istorie referitoare la catolicismul din România, în special despre primele episcopate catolice românești
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Iași, 2001, pp. 25-30. Gârleanu, Ioan, O sfântă a zilelor noastre-Tereza a Pruncului Isus, Editura Serafica, Hălăucești, 1925. Georgescu, Jean, La presse periodique en Roumanie, Editura Sfânta Unire, Oradea, 1936. Ghercă, Iulian, "Revistele franciscane din Moldova. Prezentare generală", în Opțiuni Istoriografice, VIII 2, Iași, 2007, pp. 163-172. Idem, "Considerații asupra presei catolice din România în prima jumătate a secolului al XX-lea", în Buletin istoric, nr. 8, Iași, 2007, pp. 153-164. Herghelegiu, Dumitru, Cărticica copiilor pentru prima Sf. Împărtășanie, Editura Presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
față de costum ca față de orice suport de spirite, respectiv teamă și prudență, când spiritele au coborât în suport, indiferență când spiritul a plecat. Totuși, tungușii nu sunt niciodată siguri că spiritul a plecat și de aceea accesoriile și costumele Accente istoriografice șamanice abandonate în pădure lângă mormântul stăpânului lor defunct inspiră o anumită teamă. Robă a spiritelor, costumul este în egală măsură o armură care îl protejează pe purtător contra săgeților trimise de spiritele malefice ambuscate pe drumurile din lumea de
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Dan Cristian Răcaru () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1720]
-
numeroase tije, figurând coarne de cervide; eventual mănuși cu un singur deget și cizme brodate cu stilizări de labe de urs sau pasăre. În concluzie, se constată că libertatea lăsată șamanului pentru ornamentarea costumului, alegerea pandantivelor și simbolismul lor, Accente istoriografice 26 permit o întreagă gamă de variațiuni care funcționează pe principalele tipuri de costume. Totuși, funcțiile costumului - armură, mijloc de transport, suport pentru spirit - rămân, în mod cert, identice pentru întreg teritoriul tungus.
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Dan Cristian Răcaru () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1720]
-
tradițiilor religioase capabile să transmită, conservându-l, un anumit patrimoniu de credințe și practici, refăcându-l și adaptându-l totodată schimbării exigențelor interne și sfidărilor externe. În general, sarcina tradițională a unei istorii a religiilor se configurează ca un bilanț istoriografic al achizițiilor pe care cercetarea le-a realizat În diferite sectoare istorico-religioase. Ne putem Întreba ce poate duce astăzi la Încercarea de a realiza un bilanț reînnoit al istoriei religioase a omenirii, cu toate riscurile și pericolele pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
probabil În aceeași perioadă ca și Cath Maige Turedh (Bătălia șa douaț de la Moytura). Am văzut deja mai sus, În legătură cu genurile literare, că acestea au slujit la păstrarea unor elemente de credință precreștină; și În aici, un gen literar - narațiune istoriografică - funcționează ca instrument În păstrarea culturii indigene. Desigur, nu fără infiltrări creștine, un lucru cât se poate de firesc, având În vedere că aceste povestiri se nășteau la umbra culturii conventuale. Cartea cuceririi Irlandei vorbește despre invaziile repetate pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
istoriei sale. Chiar și aici legătura dintre credință și istorie este esențială. Pe de altă parte, studiile recente, care, din când în când, primesc un ecou chiar în presă, afirmă că e din ce în ce mai dificil să considerăm povestirile biblice drept relatări „istoriografice”, adică un raport exact al faptelor întâmplate. Trebuie să apărăm poziția obișnuită și să afirmăm „istoricitatea” fundamentală a povestirilor biblice sau să abandonăm unele poziții mai curând retrograde pentru a ne dedica criticii aprige a întregii „istorii biblice” care n-
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Chiar dacă spațiul ocupat de literatură rămâne considerabil, H. acordă o mare însemnătate și altor domenii, în ultimii săi ani de apariție textele cu profil extraliterar devenind chiar predominante. Medalioanele incluse în rubrica „Figuri arădene”, consacrată unor personalități din partea locului, studiile istoriografice cu substrat antirevizionist, semnate, între alții, de Isaia Tolan, Octavian Lupaș, Gh. Ciuhandu, ca și anchetele sociologice cu tematică zonală sunt o confirmare a spiritului regionalist al publicației. La acestea se adaugă articolele și eseurile despre artele plastice scrise de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
cercetare și Înclinațiile elevilor:texte aparținând unor cronicari, martori ai vremii istoriei scriitori, prezentând personalități sau evenimente istorice; - ilustrații sau fotografii ale unor vestigii istorice, ale unor obiecte-izvoare istorice; - tablouri ale personalităților istorice, scene de luptă, alte evenimente cu rezonanță istoriografică;compuneri aparținând elevilor; - desene proprii sau colaje; - hărți. Am specificat că fiecare elev poate cuprinde la dosar acele materiale pe care le consideră cele mai interesante și că aceasta diferă de la o temă la alta, de la un elev la altul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Surdu Janeta, Surdu Mircea () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93540]
-
implicarea evidentă a armatei române în măsurile și excesele (ghetoizări, deportări și exterminări în masă) îndreptate împotriva populației evreiești din România, Basarabia, Bucovina și Transnistria (exemplul cel mai elocvent constituindu-l masacrul de la Odessa din octombrie 1941); 2) spre deosebire de opiniile istoriografice ce au susținut că armata română a fost doar un simplu executant al ordinelor și dispozițiilor venite de la conducerea statului, există suficient de multe documente ce demonstrează faptul că autoritățile și comandamentele militare și-au asumat inclusiv prerogativele elaborării și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]