3,057 matches
-
însuși. Întreg discursul politic israelian este fondat, de la nașterea statului, pe această relație cu sine și cu Celălalt care se învârte în jurul victimei și eroului 24. Istoria tradițională de suferință și istoria lacrimală care o prelungește, scrisă în epoca elaborării istoriografiei moderne în lumea evreiască, au creat condițiile implantării de durată a unei memorii victimare evreiești. Chiar dacă, în anumite perioade ale istoriei, evreii au fost într-adevăr victime ale circumstanțelor de moment, ei nu au fost astfel în mod continuu, cum
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Dacă interferențele dintre discursurile sefard și așkenaz despre suferință nu lipsesc și dacă și unele, și celelalte au drept finalitate consolarea, aceste elegii oferă puține referiri la martiriu și nu trădează încă puternica așteptare mesianică exprimată mai târziu într-o "istoriografie" a suferinței produsă după expulzare. Istoria în slujba memoriei Potrivit lui Y.H. Yerushalmi, ruptura constituită de expulzarea din Spania în 1492 ar fi dat naștere unei forme de scriitură mai apropiată de istoria în sensul în care o înțelegem astăzi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Istoria în slujba memoriei Potrivit lui Y.H. Yerushalmi, ruptura constituită de expulzarea din Spania în 1492 ar fi dat naștere unei forme de scriitură mai apropiată de istoria în sensul în care o înțelegem astăzi. "Primul stimul al emergenței unei istoriografii evreiești în secolul al XVI-lea, scrie el în Zakhor, a fost marea catastrofă care a pus capăt în mod brutal vieții publice evreiești în Peninsula Iberică în ultimul deceniu al secolului al XV-lea. [...] Pentru prima oară din Antichitate
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
adevăr mai distanțat, mai puțin emoțional, mai ales că fusese rareori liturgizat, în contrast cu uzul care prevalase în sfera așkenază? Fapt este că, atunci când, în secolul al XIX-lea, începe să se elaboreze istoria modernă a evreilor, această scriitură nouă incorporează istoriografia sefardă produsă în secolul al XVI-lea. Traducerile acestor surse în germană le face și mai accesibile și accentuează schița istoriei de suferință și a memoriei ei, remodelând totodată conștiința istorică a evreilor contemporani. Paradoxal, totuși, în versiunea ei actualizată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
decât a omologilor europeni. Cât despre evreii din Africa de Nord, ancorați încă în tradiție, scrierea istoriei pentru a fixa ceea ce rămăsese din iudaismul lor nu a fost pentru ei o preocupare esențială. În perioada contemporană, sefarzii și-au învățat istoria prin intermediul istoriografiei în curs de elaborare în Occidentul creștin, adică prin versiunea lacrimală a istoriei evreilor. Misticismul ca antidot al suferinței Dacă istoriografia produsă în lumea sefardă în secolul al XVI-lea și-a pus într-adevăr amprenta pe scriitura istorică așkenază
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
iudaismul lor nu a fost pentru ei o preocupare esențială. În perioada contemporană, sefarzii și-au învățat istoria prin intermediul istoriografiei în curs de elaborare în Occidentul creștin, adică prin versiunea lacrimală a istoriei evreilor. Misticismul ca antidot al suferinței Dacă istoriografia produsă în lumea sefardă în secolul al XVI-lea și-a pus într-adevăr amprenta pe scriitura istorică așkenază din modernitate, inspirația mesianică de care era, în parte, animată a influențat considerabil noul centru al iudaismului mondial care avea să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se puteau inspira din plin din ea. Nu doar că se editează și reeditează cronicile medievale deja existente, dar se acordă cel mai mare interes și literaturii liturgice legate de persecuțiile asupra evreilor și se redă viață acelui simulacru de istoriografie generat în secolul al XVI-lea de ruptura expulzării din Spania. În jurul suferinței și al memoriei ei tradiționale, în continuitate cu un trecut în care această memorie era fixată în spirite și mereu reîmprospătată, se modelează noua conștiință istorică evreiască
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pierdută sau pe cale de dispariție. Credința și suferința, iudaismul și suferința erau interschimbabile și aveau să-i mențină pe evreii secularizați sudați într-o comunitate a încercărilor. Această trecere de la comunitatea de credincioși la comunitatea celor care suferă marchează începuturile istoriografiei moderne, al cărei impact a fost atât de mare încât a acoperit vocea celor câțiva recalcitranți care au încercat mai târziu, și până în zilele noastre, să scrie o altă istorie, mai puțin conformă modelului lacrimal. Istoria de suferință corespundea, în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
transmiterea. N-ar trebui să evocăm mai degrabă, pentru prezent, veritabila datorie de istorie pe care este imperios să o suscităm la consumatorii de memorie? Este oare o cauză pierdută? Așa am putea crede, citindu-l bine pe Y. Yerushalmi: "Istoriografia evreiască contemporană, scrie el, nu va putea niciodată [...] să se substituie memoriei evreiești"63. Memoria seculară sacralizată a contemporanilor noștri, care poartă greaua povară a genocidului, va avea oare același viitor ca memoria suferinței transmisă în trecut credincioșilor din generație
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
discurs despre suferință reia numeroase teme ale literaturii religioase din secolele anterioare, chiar dacă intenția principală era de a face istorie, nu de a scoate în evidență memoria istoriei de suferință. Ambiguitatea acestei poziții nu are nimic surprinzător, căci artizanii acestei istoriografii în formare aparțineau încă universului religios, iar retorica lor rămânea puternic impregnată de acesta. De asemenea, nu încape îndoială că aceste texte urmăresc să transmită și un mesaj de speranță, așa cum spun autorii înșiși, chiar în momentul când cerul începea
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
general ca un fundal, iar Graetz neglijează și aspectele sociale și economice. În fapt, el scrie o istorie a suferințelor evreiești și a erudiților/rabinilorkkkk. Monumentala sa Istorie a evreilor 74 în 11 volume a exercitat o imensă influență asupra istoriografiei evreiești ulterioare, modelând-o durabil. Multiplele ei traduceri și reeditări, versiunea prescurtată în trei volume care apare între 1887 și 1889 (zece ediții până în 1930) contribuie mult la asta. În versiunea prescurtată, Istoria lui Graetz devine una dintre cele mai
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
apărarea țării devine figura centrală a renașterii israeliene, lider și simbol al unității, într-o societate ce căuta să se înrădăcineze într-un pământ nou. Glorificarea luptătorilor morți pentru existența Israelului este legată de o prezentare a sacrificiului dominantă în istoriografia evreiască, mergând de la Massada la Tel-Haikkkkk și trecând prin ghetoul Varșoviei, precum și prin martirologia evreiască tradițională. Această mitizare a soldaților căzuți pentru patrie apare devreme în etosul statelor-națiune moderne. Combatanții tânărului stat se deosebesc de martirii de odinioară prin faptul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ideea nou apărută că numai martorii genocidului aveau dreptul să vorbească despre el. Cuvântul lor, sanctificat, era pe cale să se erijeze în componentă insurmontabilă a memoriei evenimentului și bloca deja drumul istoriei. Arendt însăși vedea aici un pericol major pentru istoriografie și pentru prezervarea instituției judiciare. În articole, apoi în carte, ea condamnă leadership-ul evreiesc instaurat în zonele unde făcea ravagii nazismul, acuzându-l că a colaborat cu inamicul într-un fel sau altul, pentru un motiv sau altul. Ea îi
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
De asemenea, ritualizarea rememorării dezastrelor traversate dezamorsa dimensiunea lor afectivă și le introducea în cotidianul rugăciunii, dând astfel sens ființei evreiești. Ritualizarea instaura o legătură indestructibilă între un trecut de suferință, un prezent de expectativă și un viitor de speranță. Istoriografia de suferință care apare în secolul al XIX-lea a ajutat la crearea unei identități colective când legăturile cu comunitatea de apartenență slăbeau. Ea contribuia, de fapt, la instaurarea și structurarea unei noi comunități imaginare și imaginate pornind de la fragmente
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
O contraistorie a filosofiei Pentru o contraistorie a filosofieitc "Pentru o contraistorie a filosofiei" Preambul generaltc "Preambul general" Istoriografia, o artă a războiuluitc "Istoriografia, o artă a războiului" 1 Istoriografia, o polemologie. Istoriografia ține de arta războiului. Nu este surprinzător așadar că în jurul ei domnește ambianța proprie secretelor legate de apărare. Da, disciplina ține de polemologie: cum anume trebuie privită lupta, cum să măsori raporturile de forță, cum să pui
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
O contraistorie a filosofiei Pentru o contraistorie a filosofieitc "Pentru o contraistorie a filosofiei" Preambul generaltc "Preambul general" Istoriografia, o artă a războiuluitc "Istoriografia, o artă a războiului" 1 Istoriografia, o polemologie. Istoriografia ține de arta războiului. Nu este surprinzător așadar că în jurul ei domnește ambianța proprie secretelor legate de apărare. Da, disciplina ține de polemologie: cum anume trebuie privită lupta, cum să măsori raporturile de forță, cum să pui la punct o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ceva sub tăcere, să subliniezi evidența, să te prefaci, precum și tot ceea ce presupune înfruntări care vor decide cine este învingătorul și cine învinsul... Istoria e îngăduitoare cu câștigătorii și fără milă față de cei care pierd. Să lărgim puțin cadrul discuției: istoriografia filosofiei nu se sustrage regulii genului. Filosofia, puțin arogantă, adesea sigură pe ea, gata aproape întotdeauna să dea lecții, se prezintă îndeobște ca fiind disciplina care le încoronează pe toate celelalte. Acesta e refrenul intonat invariabil de inspectorii școlari de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
știu ca filosofia să-și fi pus undeva în practică propriile certitudini, supunând istoria disciplinei sale tirului încrucișat al unui demers critic în măsură să justifice felul în care este scrisă. Care sunt oare motivele pentru care filosofia neglijează predarea istoriografiei sale? Există oare vreun interes ca secretele de fabricație ale unui corpus unificat să rămână tăinuite? Ce anume ascunde voința de a ține departe de luminile rațiunii procesul de elaborare a unei istorii a filosofiei prezentate ca fiind unică și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
timp filosofic funcționează în dialectica unei durate lungi. Care-i autorul invizibil ce povestește publicului odiseea în toate detaliile ei? Cine scrie istoria filosofiei - altfel spus: cine anume spune adevărul filosofic? Unde se ascunde demiurgul său? 2 Minciuni fără autori. Istoriografia pare o aventură al cărei autor nu poate fi identificat. Nicio istorie a filosofiei nu se impune de la sine, poate doar într-o țară totalitară care prezintă numai versiunea ei oficială. Dar tot așa cum manualele școlare realizate sub îndrumarea unor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
să apreciem, în acest context, gândirea majoră a sofistului Antiphon - inventatorul psihanalizei! -, trecut de regulă sub tăcere? Etc. 3 Scriitura învingătorilor. Am putea continua lista exemplelor - toate merg în același sens: scriitura istoriei filosofiei grecești este platoniciană. Mai mult chiar: istoriografia dominantă în Occidentul liberal este platoniciană. Așa cum, în secolul trecut în imperiul sovietic, istoria (filosofiei) era scrisă doar din punct de vedere marxist-leninist, în bătrâna noastră Europă analele disciplinei filosofice sunt elaborate de pe poziții idealiste. În mod conștient sau nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
altceva; Cugetările lui Pascal se scaldă în ape la fel de vâscoase; același lucru este valabil și pentru Descartes sau Malebranche; Critica rațiunii practice susține idei asemănătoare, reformulate conform scolasticii transcendentale a „postulatelor rațiunii practice” etc. Lume bună, eroi și heralzi ai istoriografiei dominante, icoane ale programelor oficiale, bătaia de cap preferată a aspiranților la doctoratul în filosofie sau la agregație - în ambele sensuri ale termenului -, toată această turmă, un vânat pentru lista de autori în programă, nu prea pune în pericol lumea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mai sigură descriere generală a tradiției filosofice europene este că ea constă într-o serie de note de subsol la Platon”. Să reținem acest detaliu: el vorbește de tradiție. Folosirea acestui cuvânt presupune existența unei contratradiții, un revers al acestei istoriografii dominante care-l citează, îl comentează și-l adnotează necontenit pe Platon. Prezenta Contraistorie a filosofiei își propune să privească de cealaltă parte a oglinzii platoniciene pentru a descoperi peisaje alternative. În fața istoriei învingătorilor, a supremației absolute a istoriografiei dominante
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
acestei istoriografii dominante care-l citează, îl comentează și-l adnotează necontenit pe Platon. Prezenta Contraistorie a filosofiei își propune să privească de cealaltă parte a oglinzii platoniciene pentru a descoperi peisaje alternative. În fața istoriei învingătorilor, a supremației absolute a istoriografiei dominante, pentru a contracara doctrina oficială și instituțională, lipsește, evident, o istorie a învinșilor, o istoriografie a concepțiilor dominate, o doctrină oficioasă și alternativă. Și este logic ca ea să nu existe - ar fi contra obiceiurilor seniorilor războiului. Logica masacrului
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a filosofiei își propune să privească de cealaltă parte a oglinzii platoniciene pentru a descoperi peisaje alternative. În fața istoriei învingătorilor, a supremației absolute a istoriografiei dominante, pentru a contracara doctrina oficială și instituțională, lipsește, evident, o istorie a învinșilor, o istoriografie a concepțiilor dominate, o doctrină oficioasă și alternativă. Și este logic ca ea să nu existe - ar fi contra obiceiurilor seniorilor războiului. Logica masacrului integral obligă la așa ceva. Obiectivul meu nu este să fac aici istoria acestei evicțiuni. Este un
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
oraș care a stat timp de secole sub apă, pentru a-l scoate la lumină și a-i da din nou viață aducându-l la suprafață. Această Contraistorie nu se vrea un sfârșit, ci un început, o invitație la constituirea istoriografiei ca o disciplină necesară în predarea filosofiei. Ea ocazionează exploatarea unui zăcământ nou destinat unor dascăli emancipați, pentru a purifica de miasme predarea filosofiei în ultima clasă de liceu și la universitate, pentru a deschide larg ferestrele bibliotecilor în care
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]