12,356 matches
-
transmise în teritoriu de Take Ionescu, ministrul de interne. „Iași, 12 noiembrie 1912 D-lui Prof. Nicolae Iorga - București Zelea Codreanu, dr. Șumuleanu și studentul Cătărău sînt crunt bătuți la Folticeni. Eu și ceilalți am fost expediați între baionete cu jandarmii la Iași. Profesorul Cuza a fost amenințat cu moartea. Cătărău cu hainele sfîșiate a fost luat de jandarmi; trece astă seară cu trenul personal de Ploești. Țăranii ce aduseseră la vot au fost îmbătați, iar ceilalți opriți să intre în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
București Zelea Codreanu, dr. Șumuleanu și studentul Cătărău sînt crunt bătuți la Folticeni. Eu și ceilalți am fost expediați între baionete cu jandarmii la Iași. Profesorul Cuza a fost amenințat cu moartea. Cătărău cu hainele sfîșiate a fost luat de jandarmi; trece astă seară cu trenul personal de Ploești. Țăranii ce aduseseră la vot au fost îmbătați, iar ceilalți opriți să intre în oraș. Interveniți urgent spre a se garanta persoanele d-lor. A. C. Cuza, Zelea-Codreanu și dr. Șumuleanu sînt la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
că nu e voie sfinții, o foame fără margini coboară în poveste. Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!, prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul, și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă, spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul. E limpede ca ziua: ne paște boala nopții, cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copite și cară cu vagonul noi piramide copții, și-nmuguresc a floare castanele prăjite. Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
că nu e voie sfinții,o foame fără margini coboară în poveste.Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!,prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul,și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă,spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul.E limpede ca ziua: ne paște boala nopții,cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copiteși cară cu vagonul noi piramide copții,și-nmuguresc a floare castanele prăjite.Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
pe om, a sădit în fiecare judecata nemincinoasă a binelui și a răului, adică regula conștiinței”. Deie Domnul să rămânem uniți: fiecare dintre noi cu celălalt de lângă noi! Și cum să nu te înfiorezi când vezi cum se oferă flori jandarmilor iar jandarmii - bomboane copiilor; când vezi puterea iubirii care i-a pus în genunchi pe caldarâmul rece, înghețat, rugându-se și sperând în schimbarea politicii, pentru îndepărtarea corupției materiale dar și a celei sufletești; când auzi imnul țării tale cântat
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
a sădit în fiecare judecata nemincinoasă a binelui și a răului, adică regula conștiinței”. Deie Domnul să rămânem uniți: fiecare dintre noi cu celălalt de lângă noi! Și cum să nu te înfiorezi când vezi cum se oferă flori jandarmilor iar jandarmii - bomboane copiilor; când vezi puterea iubirii care i-a pus în genunchi pe caldarâmul rece, înghețat, rugându-se și sperând în schimbarea politicii, pentru îndepărtarea corupției materiale dar și a celei sufletești; când auzi imnul țării tale cântat de toată
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
brusc schimbarea imaginii. Un băiețel de trei ani În dogoarea soarelui, pe o cărăruie de munte, era cu bunicul dinspre mamă, iar ceva mai În jos, În planul al doilea și al treilea -, ca să zic așa, se zăreau armatele, intendența, jandarmii; se auzeau salve de tun și lătratul surd al cîinilor. Tot aici apare și o sinteză cronologică a Primului Război Mondial, uruitul roților de tren din preajma orășelului, muzica de alămuri, gîlgîitura apei de la gura bidonului, geamuri făcute țăndări, fluturarea baticurilor... Fiecărui amănunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
diagnostic medical pronunțat În latină), trebuia să i se dea sare amară („uite, luați-o, puteți să păstrați tot flaconul, dar vă rog, doamnă Brener, doar n-o să vă Închipuiți că acum, În miez de noapte, o s-o pornesc cu jandarmii În pădure, să verific coșmarul unei fetițe bolnave! Să zicem că dacă nu e vorba de o boală serioasă, atunci poate c-o avea friguri. A avut oreion? Dar tuse măgărească? Ei, vedeți...“). Poate avea tuse măgărească. Primul simptom, nervozitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
din Fruntești și, tot aici, la 6 aprilie 1924, au fost împroprietărite cu 2 ha școlile din Lunca și Slobozia. A mai fost atribuită suprafața de 0,35 ha pentru sport și tir, și 0,25 ha pentru postul de jandarmi.63 3.3 Izlazurile comunale în 1921 Satele de foști clăcași din comuna Filipeni nu au primit suficient loc pentru văratul vitelor (izlaz, păscătoare) după reforma agrară din 1864 și nici după alte împărțiri de pământ care au urmat reformei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au colectat 1063 kg porumb, 114 kg fasole, 86 kg grâu și 880 lei. S-au trimisă pentru soldați 22 flanele, 14 perechi de ciorapi, 6 perechi mănuși de lână. Se trimiteau obiecte de îmbrăcăminte și de la Legiunea de Jandarmi Bacău și prin Cercul de recrutare. După terminarea războiului, școala și slujitorii ei s-au confruntat cu alte provocări, cu sarcini noi, reieșite din situația politică nouă, diferită de perioada interbelică. țara avea de achitat datorii de război, era sub
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
colectat pentru ajutorul de iarnă 1.063 kg porumb, 114 kg fasole, 86 kg grâu și 880 lei. S-au trimisă pentru răniți 22 flanele, 14 perechi ciorapi și 6 perechi mănuși de lână, prin Căminul Cultural. Prin Legiunea de Jandarmi Bacău s-au trimis, tot în acest scop, 4 flanele, 4 perechi de ciorapi și 4 perechi mănuși, iar prin Cercul de Recrutare: 9 flanele și 9 perechi de ciorapi. Dl director Arbureanu a fost ajutat în această activitate de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli, Post de jandarmi și post telefonic. Mai sunt înregistrate cârciumile și sălașe de țigani. Recensământul din 1912 înregistrează creșterea teritorială și demografică a comunei Filipeni prin arondarea satelor Balaia, Brad și Mărăști care, până atunci, fusese comună aparte sau făcuseră comună cu Gloduri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rar bani, Sărbătorile și Obiceiurile de Sărbători (de la Crăciun la Bobotează) nu erau o afacere ca acum, făcută pentru bani, nu din suflet. În lumea satului, urările de sărbători erau adresate oficialităților satului, domnului învățător, preotului, primarului, notarului, polițaiului sau jandarmului, nu mai vorbim de boierul locului, proprietarul. La Anul Nou se organizau de către oameni în toată firea, echipe de urători, cu „buhai”, clopote, chiar plug cu boi care trăgea o brazdă prin zăpadă. Pentru cine dintre muritorii de astăzi se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și o imitație de la alte comunități sătești. În Lunca, „Banda Jianului” a prinsă cu atât mai mult cu cât în sat a acționat o band adevărată de prădători pe la curțile boierești (se considerau haiduci) care a fost anulată prin intervenția jandarmilor. Un alt alai care însoțea Anul Nou era jocul caprei, organizat de o echipă de tineri care-și împărțeau rolurile (cel care juca capra, câțiva asistenți care jucau în jurul caprei și cântau - strigau un text adecvat, un cămăraș (cel care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mărturisirea, înregistrată în august 1960 de Olimpia Bădăluță, despre un caz de abuz petrecut la Știubiana în 1887, unde vechilul călare a lovit un om cu biciul de i-a plesnit pielea. Tot Andrei Boca ne informează că post de jandarmi s-a înființat în comuna Filipeni în anul 1903, în legătură cu o bandă de hoți, formată, în majoritate, din luncași, între care se afla Gheorghe Șorea și Gheorghe Marici. În cazul în care locuitorii rămâneau fără porumb, statul lua măsura de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunale, formate din: primar, jurați și secretarul primăriei grefierul. În 1920 aceste judecătorii devin „Sfatul de împăcăciune”, mai târziu s-au numit „Comisia de împăciuire” care au funcționat până în 1989. f) în 1903 a fost adusă la Lunca Postul de Jandarmi. Tot atunci - 1903 (după unii în 1900), a fost adusă la Primărie telefonul, singurul telefon până prin 1975. 441 Cap. XII - Galeria cu portrete „Nască oameni și la Filipeni” Nu cred că se află vreun colț de pământ românesc, oricât de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
posibilitatea de a canaliza violența și de a o controla dispare. Conflictele locale se înmulțesc, identitățile se crispează, ambițiile se confruntă, iar existențele nu mai au nici o valoare. Dispariția Uniunii Sovietice a însemnat și ieșirea din scenă a unuia dintre jandarmii lumii. Dincolo de asta, eșecul anunțat al hiperimperiului, sofisticarea armamentelor și creșterea numărului de actori militari ar putea duce, prin convergența consecințelor, la un conflict global, la o conflagrație planetară, la un hiperconflict mult mai distrugător decât toate celelalte, locale sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
paza orașului, ne-o solicită, ne-o cer, protestează că fără siguranță nu va fi liniște, iar eu mă întreb cum, să solicit voluntari, să creez miliții orășenești, să nu-mi spuneți că vom ieși pe străzi pe post de jandarmi de operetă, cu uniforme închiriate de la garderobele teatrelor, dar armele, unde sunt armele, și mânuirea lor, și nu e numai asta, trebuie să fii în stare să le folosești, să scoți un pistol și să tragi, își imaginează cineva că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
roșii după anunțul sentinței și, cu siguranță, la ora aceea regreta focurile de armă pe care le trăsese în burta patronului său. „Dom’le procuror, gemu el, dom’le procuror“ și Destinat îl privi în ochi, parcă fără să vadă jandarmii și cătușele, și îi răspunse punându-i mâna pe umăr: „Da, prietene, ne cunoaștem de undeva, nu-i așa? Cu ce vă pot ajuta?“ Fără nici o bătaie de joc, spusese totul cu sinceritate. Celălalt nu mai putu spune nimic. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
care nu-ți vine să scoți nici un câine afară. Erau judecătorul Mierck, grefierul său, al cărui nume nu l-am știut niciodată, dar căruia toată lumea-i zicea Ciupitu din cauza unei eczeme urâte care îi mânca jumătatea stângă a feței, trei jandarmi gradați și un ofițer. Nu știu ce căuta acolo ofițerul, dar în orice caz nu l-am văzut prea mult timp: a leșinat imediat și a trebuit să fie dus la Cafă Jacques. Individul acesta, care își dădea atâta importanță, nu trebuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
potrivit de moi, dar nu cleioase!“, a specificat, de îndată, în chiar locul unde se afla, pe malul canalului îngust, la -10 grade, lângă cadavrul lui Belle de jour: și asta i-a contrariat, de asemenea, pe oameni! Unul dintre jandarmi, care se întorsese după ce depusese cocheta cu galoane, porni din nou, în mare grabă, la ordine, să-i facă rost de ouă, „mai mult decât ouă, niște mici lumi, niște mici lumi“, în acest fel le numea judecătorul Mierck, spărgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
îl întreabă dacă și-a înghițit limba. Tânărul Brăchut răspunde că nu, dând iar din cap. Toate astea, e clar, îl irită pe judecător, care începe să-și piardă buna dispoziție pe care asasinatul i-o dăduse, mai ales că jandarmul întârzie și ouăle nu mai vin. Atunci tânărul Brăchut consimte să dea detalii, iar celălalt îl ascultă, murmurând din când în când „bine, bine, bine...“. Minutele trec. E la fel de frig în continuare. Până la urmă gâștele au dispărut. Apa curge. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
jucându-se ca și cu un baston cu măciulie, lucru normal în lipsa bătăliilor. Judecătorul îl ascultase pe Brăchut mâncând în același timp ouăle, fiindcă acestea veniseră până la urmă, aduse într-o cârpă mare și albă din care ieșeau aburi, de către jandarmul servil care alergase cu o supunere oarbă. Mustața judecătorului era acum galbenă și cenușie. Cojile de ou îi zăceau la picioare. Le zdrobi cu o batistă lată de pânză. S-ar fi zis că sfărâmase oasele de sticlă ale unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
o scenă în miniatură. Berfuche avea nasul roșu și ochii înlăcrimați. Grosspeil pălea, luând culoarea apei. Ciupitu stătea cu carnețelul în mână, își luase notițe, și își mai scărpina uneori obrazul bolnav pe care frigul îl umpluse de semne albe. Jandarmul cu ouăle părea de ceară. Primarul se întorsese la primărie, tare mulțumit că va sta la cald. Își îndeplinise sarcina, restul nu-l mai interesa. Judecătorul înghițea aerul albastru, umplându-și plămânii, cu mâinile la spate, sărind pe loc. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
urască, fiindcă asta era natura lui profundă. — Bine, bine, bine..., reluă, brusc înveselit, lăsându-și trupul masiv pe scăunelul său exotic, pe care-l pusese chiar în fața portiței ce dădea spre parcul Castelului. Și rămase acolo o vreme, înghețând, în timp ce jandarmii își loveau călcâiele și suflau în mănuși, tânărul Brăchut nu-și mai simțea nasul, iar Ciupitu se făcea gri-violet. III Trebuie totuși să o spunem, Castelul nu este o nimica toată. El impune și celor mai greu de impresionat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]