5,277 matches
-
mai bine de 10 ani, tinerii mei elevi având rezultate notabile în competițiile cu tinerii studenți cu vârste mai mari. Pentru evidențierea acestor rezultate, începând din 2012 am demarat prima ediție a “Galei Premiilor Art Factory pentru tinerii muzicieni de jazz și muzică cultă din România”, unde sperăm să avem în continuare sprijinul UCMR, care anul trecut a finanțat un premiu. Bucuria noastră a fost amplificată de posibilitatea de a face cunoscut potențialul artistic românesc în străinătate cu ocazia sărbătorii Zilei
Jazz rom?nesc ?n centrul Zagrebului by Florin R?DUCANU () [Corola-journal/Journalistic/84022_a_85347]
-
din mai multe țări europene. Atât la concertul din orașul de influență barocă, Varazdin, din nordul Croației cât și la cel din Zagreb, am ținut ca elevii mei să realizeze o colaborare cu o muziciană din Croația, limbajul universal al jazzului fiind evidențiat și de această dată. Concertul din Zagreb a avut loc chiar în piața centrală, Jelacic Square,acolo unde a fost amplasată o scenă destul de mare cu condiții foarte bune din punct de vedere al sonorizării și al efectelor
Jazz rom?nesc ?n centrul Zagrebului by Florin R?DUCANU () [Corola-journal/Journalistic/84022_a_85347]
-
astfel acceptând să cânte împreună cu aceștia. Acest turneu sub auspiciile Jeunesses Musicales vine în întâmpinarea obiectivelor din programul Art Factory, cea de-a doua ediție a Galei fiind programată pe 30 aprilie, dată la care se sărbătorește în lume “International Jazz Day”, o zi dedicată spiritului de unitate al jazzului, acest program fiind inițiat de UNESCO, ambasadorul internațional fiind Herbie Hancock.
Jazz rom?nesc ?n centrul Zagrebului by Florin R?DUCANU () [Corola-journal/Journalistic/84022_a_85347]
-
auspiciile Jeunesses Musicales vine în întâmpinarea obiectivelor din programul Art Factory, cea de-a doua ediție a Galei fiind programată pe 30 aprilie, dată la care se sărbătorește în lume “International Jazz Day”, o zi dedicată spiritului de unitate al jazzului, acest program fiind inițiat de UNESCO, ambasadorul internațional fiind Herbie Hancock.
Jazz rom?nesc ?n centrul Zagrebului by Florin R?DUCANU () [Corola-journal/Journalistic/84022_a_85347]
-
Revelații ale anului 2012: „Jazzappella” Florian LUNGU Spre bucuria noastră, a iubitorilor jazz-ului, anul ce a trecut a fost generos în revelarea unor tinere talente pe firmamentul artistic autohton și nu numai. Interprete și interpreți, soliști și grupuri au justificat interesul melomanilor și al organizatorilor vieții muzicale, constituindu-se drept rezultantele benefice
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
Tibiscus” din Timișoara) ca și ale competițiilor dotate cu premii și jurii desfășurate anual la Tg. Mureș, Sibiu, Cluj, Iași etc. Între principalele revelații menționăm în primul rând sextetul vocal bucureștean fără acompaniament instrumental, de aceea numit sugestiv „Jazzappella” (de la Jazz à cappella). Întemeiat cu mai puțin de doi ani în urmă și cu o componență trecînd prin mai multe avataruri, grupul „Jazzappella” s-a stabilizat în formula actuală - se pare, optimă - în primăvara anului 2012. Cei șase cântăreți profesioniști, cu
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
Mircea Mutulescu (24 de ani, născut la Sibiu), Ana-Cristina Leonte (23 de ani, născută la Suceava), Bogdan Tudor (40 de ani, născut la Sibiu). Programele de recital oferite de „Jazzappella” includ piese aparținând unor genuri și stiluri diverse: standarde ale jazz-ului („Just Friends”, „Splanky”), noi cover-uri de tentă jazzistică aplicate unor hit-uri rock și pop („Under Pressure”, „Words”, „Yesterdays”, „Seaside Rendez-vous”, „Chanson d’amour”, „La vie en rose”), colinde („Jingle Bells”, „Winter Wonderland”, „Last Christmas”), succese din coloanele sonore
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
a VI-a ediții a Nopții Institutelor Culturale din 22 iunie 2012; recitalul încadrat Concertului „Voltaj” de la Sala Palatului în 11 octombrie 2012; apariția la Panic! Club din București în 20 noiembrie 2012; participarea, ca grup invitat, în derularea concertului-emisiune „Jazz pe românește” difuzat din Studioul „Alfred Alessandrescu” al Societății Române de Radiodifuziune în 26 noiembrie 2012; succesul deosebit repurtat în seara de 1 decembrie 2012 la „Timișoara Capital Jazz Fest”, ediția a IV-a; includerea câtorva dintre piesele din repertoriul
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
în 20 noiembrie 2012; participarea, ca grup invitat, în derularea concertului-emisiune „Jazz pe românește” difuzat din Studioul „Alfred Alessandrescu” al Societății Române de Radiodifuziune în 26 noiembrie 2012; succesul deosebit repurtat în seara de 1 decembrie 2012 la „Timișoara Capital Jazz Fest”, ediția a IV-a; includerea câtorva dintre piesele din repertoriul formației, ce s-au făcut auzite în „GuerriLIVE Acoustic Show” găzduit de „Radio Guerrila” în ziua de 10 decembrie 2012; să mai amintim că în data de 21 decembrie
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
care nu lipsește însă sarea și piperul unui individ punk, singurul dispus să-și afirme salutar diferența și să petreacă sărbătoarea centenialului în underground. La îndemnul primarului și în situații de urgență locuitorii se organizează asemeni unei întregi orchestre de jazz din care nu lipsesc alămurile cele mai fantaste. Jo-Jo, unicul băiat al numeroasei familii a primarului (90 și ceva de fete!), deconspiră o mașinărie complicată ascunsă într-un fel de turn solitar, menită să suplinească o întreagă orchestră. Cumintea populație
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]
-
Publicații românești cu profil muzical (II) Florin-Silviu URSULESCU Până în 1990 nu a existat o publicație românească de profil, axată pe temele muzicii ”ușoare” - tradițională, pop, folk, disco, rock sau jazz. Existau informații în rubricile câtorva publicații (“Contemporanul”, “Scânteia tineretului”, “Femeia”, “Săptamâna”), dar mai ales în almanahuri. Acest segment al publicisticii de profil a marcat profund viața unei importante părți a tineretului acelor vremuri și are trăsături extrem de interesante - sociale, morale
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (II) by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84149_a_85474]
-
de proastă calitate, cu pagini alb-negru și fotografii xerox, format A 4, apariție lunară, preț - 12 lei. Editată de agenția ATIAS, redactor-șef Marius Constantinescu, specialist al divertismentului: nu este de mirare conținutul foarte variat, cu cuvinte încrucișate, muzică ușoară, jazz, umor. Nu a avut viață lungă. METRONOM. (Revista dependentă de toți iubitorii muzicii din România). Titulatură împrumutată de la celebra emisiune a lui Cornel Chiriac. Altă revistă apărută rapid, în 1990, cu aspect modest, coperți color, dar pagini alb-negru, cu fotografii
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (II) by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84149_a_85474]
-
laudă, căreia i-a dedicat eforturi susținute timp de luni bune, dublate de certă competență organizatorică dar și de o oportună capacitate de selecție, s-a concretizat într-un ingenios generic, DOBROJAZZ, denumind prima ediție a unui Festival Internațional de Jazz de orientare ethno, actualmente unica sărbătoare muzicală de acest profil din țara noastră. Așadar - Dobrojazz, denominație legată de arealul geografic al desfășurării (citiți... Dobrogeaz) dar care poate fi tradusă dintr-o virtuală limbă slavonă drept „jazz bun” (Dobro Jazz). Podiumul
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]
-
unui Festival Internațional de Jazz de orientare ethno, actualmente unica sărbătoare muzicală de acest profil din țara noastră. Așadar - Dobrojazz, denominație legată de arealul geografic al desfășurării (citiți... Dobrogeaz) dar care poate fi tradusă dintr-o virtuală limbă slavonă drept „jazz bun” (Dobro Jazz). Podiumul Festivalului din orașul-poartă a Deltei Dunării s-a constituit drept gazdă primitoare a nu mai puțin de șase recitaluri memorabile prin valoare, diversitate și semnificație, susținute de artiști de marcă din România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Moldova
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]
-
nu au însemnat însă singurele tentații ale acestei sărbători muzicale: în Clubul „ArtCAFE-La SCENA” de la Casa Avramide au fost oferite fanilor de către subsemnatul (și prezentator al Festivalului) și de Virgil Mihaiu expunerile ilustrate video și audio intitulate „Unora le place jazz-ul”, respectiv „Jazz Side Stories”. Evaluând cota valorică, atractivitatea manifestării după reacțiile foarte bune ale publicului (nu numai tulcean) care a demonstrat o binevenită receptivitate în urmărirea prestațiilor artistice, pe care le-a recompensat prin entuziaste aplauze, acest week-end jazzistic
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]
-
Muzicieni români din diaspora (VII) Doru IONESCU DAN IONESCU (Thornhill, Canada). Considerat cel mai bun chitarist român de jazz în anii ‘80 - ‘90, originar din Timișoara, Dan a cântat practic cu mai toți marii instrumentiști români ai genului. L-a văzut la Sibiu pe marele Radu Goldiș, la sugestia tatălui său, și de atunci a fost vrăjit pe vecie
Muzicieni rom?ni din diaspora (VII) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84188_a_85513]
-
generozitate. Și totodată, într-o zonă (regiunea Rauttalampi, centrul Finlandei) în care poezia peisajului plin de lacuri magice, granit și păduri, condamnă la fericire. Pekka Jalkanen a studiat și a profesat nu doar compoziția, ci și muzicologia. Are doctoratul în jazz, a predat folclor și istoria muzicii ușoare în Tampere și Helsinki, dar a scris enorm, variat, egal avangardist și neoclasic, oricum modern și rafinat. La începutul carierei a fost unul dintre primii promotori al minimalismului în Peninsula Scandinavă - iar opera
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
studiat canto și orga la București și Luxemburg și a concertat în cele mai importante catedrale din România, Franța, Luxemburg, Olanda, Germania) și flautistul Darabont Örs (a studiat și compoziția, cu specializare în muzica electronică, și conduce o formație de jazz). La București, piesa a fost cântată de Mădălina Dănilă (pian) și Elida Târțopan (flaut), studente la Universitatea Națională de Muzică din București, debutând acum drept duet. În timpul concertelor am repetat experimentul de a propune publicului înlocuirea aplauzelor cu meditația și
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
atunci peste apele Spreei, cu strălucirea lor unsuroasă, a început să răsune ceva impur și grotesc, un amestec strident de țipete, râsete isterice, cântece violente de berărie, de ritmuri și melodii răsuflate, ca la o operetă frivolă, dar și de jazz prelung, convulsiv, ceva ca un urlet îndepărtat de trompetă, sau ca o chelălăială sinistră de câini. Orașul întreg petrecea, cânta și chelălăia”.(<footnote Idem, pag. 115-116 footnote>) O motivație oarecum desincretizată privitoare nu atât la stil cât la modul de
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
În cele trei zile de parade, concerte și de spectacole în parcuri și pe Faleza Dunării brăilene, formațiile instrumentale au prezentat un program divers, cu piese din repertoriul de fanfară, de operă, de operetă și simfonic, muzică ușoară, music hall, jazz, muzică pop, muzică populară, evidențiind valoarea ansamblurilor, a soliștilor instrumentiști și vocali. Nota dominantă a Festivalului a constat în îmbinarea interpretării muzicale cu mișcarea coregrafică a instrumentiștilor, evident fiind caracterul militar al desfășurării programului fiecărei formațiuni, aflate sub pecetea artisticului
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
Florian LUNGU Ne bucură să semnalăm reeditarea, sub egida Editurii Muzicale, a unui valoros opus teoretic prin intermediul căruia un muzician de ținută ne introduce, apoi ne călăuzește cu recunoscută competență în mirificul tărâm al armoniilor jazz-ului - suport și stimul pentru creativitatea spontană caracteristică genului. Intitulat sugestiv „ARMONIA APLICATIVĂ ÎN IMPROVIZAȚIA DE JAZZ, POP ȘI ROCK”, volumul reprezintă o lucrare de referință datorată pianistului, compozitorului, aranjorului, profesorului Marius Popp, ca sublimat al unei activități de o
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
valoros opus teoretic prin intermediul căruia un muzician de ținută ne introduce, apoi ne călăuzește cu recunoscută competență în mirificul tărâm al armoniilor jazz-ului - suport și stimul pentru creativitatea spontană caracteristică genului. Intitulat sugestiv „ARMONIA APLICATIVĂ ÎN IMPROVIZAȚIA DE JAZZ, POP ȘI ROCK”, volumul reprezintă o lucrare de referință datorată pianistului, compozitorului, aranjorului, profesorului Marius Popp, ca sublimat al unei activități de o viață în practică muzicală neîntreruptă și totodată drept prestigioasă împlinire a vocației sale de mentor al tinerei
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
o exprimare elevată, dar deopotrivă explicită, accesibilă, lucrarea răspunde unor comandamente de ordin istoric, teoretic și aplicativ, gradate logic de la simplu la complex, în capitole succesive. Astfel, semnificativă apare tratarea procedeului de improvizație în istoria muzicii până în veacul trecut când jazz-ul a reabilitat efectiv acest concept drept primordial mijloc de travaliu variațional. Fiindcă în jazz s-a impus instrumentistul- improvizator, un liber-cugetător muzical care se deosebește fundamental de instrumentistul-interpret de tip clasic, tributar fidel al partiturii. Binevenite-s definirile, într-
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
și aplicativ, gradate logic de la simplu la complex, în capitole succesive. Astfel, semnificativă apare tratarea procedeului de improvizație în istoria muzicii până în veacul trecut când jazz-ul a reabilitat efectiv acest concept drept primordial mijloc de travaliu variațional. Fiindcă în jazz s-a impus instrumentistul- improvizator, un liber-cugetător muzical care se deosebește fundamental de instrumentistul-interpret de tip clasic, tributar fidel al partiturii. Binevenite-s definirile, într-un capitol introductiv al lucrării, conferite unor noțiuni de bază precum tonalitatea, gama, acordul, armonia
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
noțiuni de bază precum tonalitatea, gama, acordul, armonia; noțiuni dezvoltate prin clasificări, explicitate în detaliate pagini dedicate funcțiilor, progresiilor, substituțiilor acordurilor, odată în plus exemplificate în anexe. Sporirea complexității acordurilor pornindu-se de la trisonul primordial la care se adaugă în jazz drept al patrulea și al cincilea sunet - în configurație strânsă sau lărgită, în stare directă sau în răsturnări - septima, nona, undecima, terțiadecima, este tratată evolutiv în diversele faze de modernizare ale limbajului și expresivității genului. Un capitol important dezbate, sub
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]