2,403 matches
-
la sinteza imunoglobulinelor ale căror situsuri de combinare cu antigenul ar fi complementare. Moleculele complementare de anticorpi s-ar combina între ele, ceea ce ar compromite eficiența răspunsului imun. Unilateralitatea informației secvențiale, funcțională în rearanjarea V(D)J, face ca o joncțiune codificatoare, odată formată, să nu mai păstreze nici o legătură cu originea sa combinațională, fiind un capăt mort al procesului combinării, dar o joncțiune semnal poate continua să participe la noi runde de rearanjamente. Când are loc un asemenea proces, o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ar compromite eficiența răspunsului imun. Unilateralitatea informației secvențiale, funcțională în rearanjarea V(D)J, face ca o joncțiune codificatoare, odată formată, să nu mai păstreze nici o legătură cu originea sa combinațională, fiind un capăt mort al procesului combinării, dar o joncțiune semnal poate continua să participe la noi runde de rearanjamente. Când are loc un asemenea proces, o parte a secvenței este aparent recunoscută ca un semnal, pe când cealaltă este o secvență pseudo-codificatoare, care suferă excizie în manieră normală. Formele consens
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
esență aceeași secvență de recunoaștere, dovadă că sistemul de rearanjare a fost în egală măsură conservat în toată seria vertebratelor. Heptamerul este elementul crucial de recunoaștere, deleția sa anulând rearanjarea, pe când deleția nonamerului determină un nivel scăzut, dar detectabil de joncțiune. Multe segmente VH conțin un heptamer detectabil la capătul C-terminal al secvenței codificatoare, ceea ce face posibil ca o genă pentru catena grea, deja rearanjată, să se reasocieze cu o regiune VH, din amonte. Reasocierea VH poate substitui o genă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genei partenere endogene, la un nivel redus. Rata proceselor de rearanjare crește de peste 1000 de ori, în experiențele de transfecție cu ambele gene. Moleculele de ADN rearanjate, izolate din fibroblaste, au structuri asemănătoare acelora formate în celulele limfoide - în general joncțiuni semnal perfecte și joncțiuni codificatoare formate cu pierdere de nucleotide. Totuși, aceste joncțiuni codificatoare nu au inserțiile de baze tipic randomizate, probabil pentru că fibroblastele nu exprimă enzima TdT. Coexpresia ARNm RAG 1 și RAG2 a fost evidențiată în țesuturile limfoide
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un nivel redus. Rata proceselor de rearanjare crește de peste 1000 de ori, în experiențele de transfecție cu ambele gene. Moleculele de ADN rearanjate, izolate din fibroblaste, au structuri asemănătoare acelora formate în celulele limfoide - în general joncțiuni semnal perfecte și joncțiuni codificatoare formate cu pierdere de nucleotide. Totuși, aceste joncțiuni codificatoare nu au inserțiile de baze tipic randomizate, probabil pentru că fibroblastele nu exprimă enzima TdT. Coexpresia ARNm RAG 1 și RAG2 a fost evidențiată în țesuturile limfoide, dar nu și în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
1000 de ori, în experiențele de transfecție cu ambele gene. Moleculele de ADN rearanjate, izolate din fibroblaste, au structuri asemănătoare acelora formate în celulele limfoide - în general joncțiuni semnal perfecte și joncțiuni codificatoare formate cu pierdere de nucleotide. Totuși, aceste joncțiuni codificatoare nu au inserțiile de baze tipic randomizate, probabil pentru că fibroblastele nu exprimă enzima TdT. Coexpresia ARNm RAG 1 și RAG2 a fost evidențiată în țesuturile limfoide, dar nu și în alte țesuturi. Faptul se corelează cu prezența activității de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
definit de mutația scid (de la Severe Combined Immune Deficiency). Șoarecii cu imunodeficiență severă a imunității umorale și celulare au foarte puține celule B și T, iar liniiile celulare limfoide scid conțin adeseori rearanjări cromozomale ample. Mutația afectează în primul rând joncțiunile segmentelor codificatoare V(D)J. Factorul scid nu este specific doar celulelor limfoide, afirmația bazându-se pe constatarea că liniile celulare fibroblastice derivate de la șoarecele scid sunt cu mult mai sensibile la razele X, față de tipul normal. La nivel molecular
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în vedere bogăția de GC a celor mai multe regiuni N. Într-o linie de celule pre-B, incidența regiunilor N a crescut în urma exprimării genei clonate TdT. În numeroase linii celulare pre- B, se remarcă existența unei corelații evidente între inserțiile de la joncțiunile semnal și activitatea TdT, deși inserțiile la joncțiunile codificatoare sunt comune în toate tipurile de celule. Cea mai bună dovadă pentru această afirmație este adusă de analiza rearanjărilor din fibroblastele care exprimă RAG1 și RAG2. Aceste celule nu produc TdT
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
N. Într-o linie de celule pre-B, incidența regiunilor N a crescut în urma exprimării genei clonate TdT. În numeroase linii celulare pre- B, se remarcă existența unei corelații evidente între inserțiile de la joncțiunile semnal și activitatea TdT, deși inserțiile la joncțiunile codificatoare sunt comune în toate tipurile de celule. Cea mai bună dovadă pentru această afirmație este adusă de analiza rearanjărilor din fibroblastele care exprimă RAG1 și RAG2. Aceste celule nu produc TdT, iar joncțiunile codificatoare sunt lipsite de inserții randomizate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și activitatea TdT, deși inserțiile la joncțiunile codificatoare sunt comune în toate tipurile de celule. Cea mai bună dovadă pentru această afirmație este adusă de analiza rearanjărilor din fibroblastele care exprimă RAG1 și RAG2. Aceste celule nu produc TdT, iar joncțiunile codificatoare sunt lipsite de inserții randomizate de baze. Coexpresia TdT în fibroblaste se reflectă în formarea joncțiunilor codificatoare cu inserții de nucleotide asemănătoare celor care apar în celulele limfoide. Fibroblastele conțin un alt sistem capabil să adauge inserții nematrițate în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
bună dovadă pentru această afirmație este adusă de analiza rearanjărilor din fibroblastele care exprimă RAG1 și RAG2. Aceste celule nu produc TdT, iar joncțiunile codificatoare sunt lipsite de inserții randomizate de baze. Coexpresia TdT în fibroblaste se reflectă în formarea joncțiunilor codificatoare cu inserții de nucleotide asemănătoare celor care apar în celulele limfoide. Fibroblastele conțin un alt sistem capabil să adauge inserții nematrițate în cursul circularizării ADN linear transfectat, dar intermediarii ADN din procesele de rearanjare V(D)J sunt aparent
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
are loc rearanjarea de tip V(D)J. Autorii au dovedit că, într-adevăr, expresia β-galactozidazei are loc în anumite regiuni ale creierului. Un nivel redus al rearanjării constructului a fost detectat prin reacția de polimerizare în lanț (PCR), dar joncțiunile rearanjate au fost diseminate și nu localizate la granița de semnal normal și nelincate evident cu nici o secvență specifică, după cum nu a fost adusă dovada directă care să lege expresia β-galactozidazei de rearanjarea genică. Alte experiențe nu au confirmat prezența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
grele asigură formarea de mesageri genetici purtători de mesaje pentru diferite catene grele Ig, în funcție de stadiul de evoluție a limfocitului B angajat în realizarea răspunsului imun și de antigenul prezent în contextul celular. Deleția și adiția bazelor azotate la nivelul joncțiunilor rearanjate a condus la concluzia că în acest caz nu se înregistrează existența unei căi de rupere și reunire care se întâlnește în numeroase sisteme recombinaționale, cu specificitate de situs de tip Int; Gin, FLP etc. (Alt și Baltimore, 1982
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
În rearanjarea V(D)J, dimpotrivă, evenimentele de rupere și de reunire trebuie să fie suficient de mult separate în timp, pentru a se permite prelucrarea capetelor ADN. Înainte de a se fi identificat procesul de adiție de baze și în joncțiunile semnal, inițial s-a considerat că cel puțin joncțiunile semnal ar putea fi făcute printr-o serie de reacții strâns cuplate. Acum se știe că după clivarea inițială, atât capetele semnal cât și capetele codificatoare trebuie să fie stabile pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și de reunire trebuie să fie suficient de mult separate în timp, pentru a se permite prelucrarea capetelor ADN. Înainte de a se fi identificat procesul de adiție de baze și în joncțiunile semnal, inițial s-a considerat că cel puțin joncțiunile semnal ar putea fi făcute printr-o serie de reacții strâns cuplate. Acum se știe că după clivarea inițială, atât capetele semnal cât și capetele codificatoare trebuie să fie stabile pentru o perioadă suficient de lungă de timp, pentru a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
că după clivarea inițială, atât capetele semnal cât și capetele codificatoare trebuie să fie stabile pentru o perioadă suficient de lungă de timp, pentru a da posibilitatea eliminării nucleotidelor (la nivelul capetelor secvențelor codificatoare) și adiției de nucleotide (la nivelul joncțiunilor). Aceste considerații capătă mai multă concretețe, prin identificarea capetelor semnal rupte, descrise mai sus. După abundența lor, s-ar putea trage concluzia că aceste capete sunt foarte stabile și că rămân nelezate, posibil pe durata orelor. Ar exista suficient timp
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
stabile și că rămân nelezate, posibil pe durata orelor. Ar exista suficient timp pentru prelucrarea capetelor, înainte ca reacția să se încheie prin acțiunea ligazelor. Se admite existența unui complex intermediar de rearanjare în care sunt menținute toate capetele. Existența joncțiunilor variante face mai puțin probabil ca ligaturarea capetelor semnal și a celor codificatoare să se facă pe o cale intrinsecă diferită. Efectul diferențial al mutației scid asupra joncțiunilor codificatoare și semnal argumentează totuși că, într-un anumit punct, calea care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
unui complex intermediar de rearanjare în care sunt menținute toate capetele. Existența joncțiunilor variante face mai puțin probabil ca ligaturarea capetelor semnal și a celor codificatoare să se facă pe o cale intrinsecă diferită. Efectul diferențial al mutației scid asupra joncțiunilor codificatoare și semnal argumentează totuși că, într-un anumit punct, calea care conduce la cele două tipuri de joncțiuni trebuie să se ramifice. Defectul reparat, evidențiat în celulele scid, sugerează că formarea joncțiunii codificatoare poate implica cel puțin o etapă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ligaturarea capetelor semnal și a celor codificatoare să se facă pe o cale intrinsecă diferită. Efectul diferențial al mutației scid asupra joncțiunilor codificatoare și semnal argumentează totuși că, într-un anumit punct, calea care conduce la cele două tipuri de joncțiuni trebuie să se ramifice. Defectul reparat, evidențiat în celulele scid, sugerează că formarea joncțiunii codificatoare poate implica cel puțin o etapă comună, cu repararea generalizată a rupturilor dublu-catenare. Fiind lipsite de specificitate de secvență, capetele codificatoare pot necesita o activitate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diferită. Efectul diferențial al mutației scid asupra joncțiunilor codificatoare și semnal argumentează totuși că, într-un anumit punct, calea care conduce la cele două tipuri de joncțiuni trebuie să se ramifice. Defectul reparat, evidențiat în celulele scid, sugerează că formarea joncțiunii codificatoare poate implica cel puțin o etapă comună, cu repararea generalizată a rupturilor dublu-catenare. Fiind lipsite de specificitate de secvență, capetele codificatoare pot necesita o activitate legată de repararea unei rupturi dublu-catenare, pentru reunire. Utilizarea secvențelor omologe scurte în unele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
codificatoare poate implica cel puțin o etapă comună, cu repararea generalizată a rupturilor dublu-catenare. Fiind lipsite de specificitate de secvență, capetele codificatoare pot necesita o activitate legată de repararea unei rupturi dublu-catenare, pentru reunire. Utilizarea secvențelor omologe scurte în unele joncțiuni codificatoare, care este caracteristică și reunirii capetelor ADN linear în celulele mamiferelor, poate să sugereze în mod asemănător un rol pentru prelucrarea nespecifică a capetelor codificatoare, înainte de reunirea lor. Se pune problema dacă sinapsa celor două situsuri trebuie să preceadă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
reunirea lor. Se pune problema dacă sinapsa celor două situsuri trebuie să preceadă clivajul. Sunt puține date despre acest aspect. După cum s-a descris, un set de rupturi dublu-catenare la TCRδ este realizat doar ca perechi. Pe de altă parte, joncțiunile deschis-și-lovit (open- and- shut joints) necesită probabil doar o singură secvență semnal, dar acestea sunt evenimente foarte rare. O problemă care trebuie descifrată este aceea referitoare la adițiile auto-complementare. S-a sugerat că o catenă a unui terminal codificator trebuie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care recunoașterea secvenței este obligatorie. Reunirea capetelor semnalului poate fi specifică mașinăriei V(D)J, dar ea poate fi asigurată de protecția capetelor de către proteinele de recunoaștere, caz în care chiar și reunirile nespecifice ar putea conduce la formarea unor joncțiuni precise. Alte aspecte ale formării joncțiunii codificatoare pot implica, în cea mai mare parte, etape care nu sunt specifice rearanjării V(D)J și un număr de etape care nu sunt esențiale. Deși adiția de nucleotide de către TdT este frecventă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
capetelor semnalului poate fi specifică mașinăriei V(D)J, dar ea poate fi asigurată de protecția capetelor de către proteinele de recunoaștere, caz în care chiar și reunirile nespecifice ar putea conduce la formarea unor joncțiuni precise. Alte aspecte ale formării joncțiunii codificatoare pot implica, în cea mai mare parte, etape care nu sunt specifice rearanjării V(D)J și un număr de etape care nu sunt esențiale. Deși adiția de nucleotide de către TdT este frecventă, ea nu este totdeauna cerută în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
etape care nu sunt esențiale. Deși adiția de nucleotide de către TdT este frecventă, ea nu este totdeauna cerută în mod necesar. Afirmația se bazează pe constatarea că celulele lipsite de TdT, așa cum sunt fibroblastele, exprimă gene RAG și realizează eficient joncțiunea V(D)J. Omologiile scurte, atunci când există, par a fi utilizate adeseori în realizarea joncțiunilor codificatoare, deși multe joncțiuni se realizează fără astfel de omologii. Ajustarea, fasonarea (nibbling) capetelor, deși are loc la nivelul joncțiunilor codificatoare V(D)J din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]