1,719 matches
-
sacru. Lupta cu balaurul, ca „preluare a străvechii legende mitologice a lui Perseu” asigură în subsidiar mireasa pentru voinic, în Antofiță a lui Vioară I(11) pescuitul fabulos fiind condiția obligatorie a nunții. În basme, vânătoarea reprezintă ocupația specifică pentru junele ajuns la vârsta inițiatică; astfel, rătăcirea prin pădurea ce anulează contingentul se adâncește cu scenariul căutării animalului mitic cu rol de călăuză sau ipostază totemică a alesei. Flăcăul căruia i s-a promis în schimbul ieșirii în lumea albă „Fata Brună
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a tânărului care trece într-un alt ciclu existențial. Agresivitatea pe care o denotă cerbul când îl provoacă direct pe flăcăul cu funcție cosmocratoare se răsfrânge asupra spațiului ordonat și considerat sacru în mediul social: „Tună cerbu di la munte/ Junelui bun,/ Pă frânturi,/ Pă curmături/ La gutăia luncilor/ Rupsă gardu stobărat/ Și în vie s-o băgat./ Rupsă viță/ De străviță/ Ș-aruncă-n dalba corniță” (Bunila - Hunedoara). Gestul ruperii viței figurează încercarea haosului de a pătrunde și anihila domeniul uman a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
partea asta pân’ pi partea ceia di deal pod di aur într-o noapti” (Izvoare - Soroca). Provocarea este motorul întregului ritual de inițiere, căci ea catalizează momentul culminant al confruntării. De fapt, răspunsul la provocare marchează prima probă prin care junele demonstrează că este apt de a depăși criza și de a așeza universul sub un timp fast, propice căsătoriei. Energiile care trebuie supuse îmbracă două forme simbolizate animalier: telurice și acvatice. Fie că vine din întunericul pământului sau al Apelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apusului de soare, moment în care este descoperit, leul reprezintă preopinentul sacru, „demonul infernal” (Octavian Buhociu). Flăcăul pleacă pe urmele animalului emblemă, cu conotații solare datorate culorii și coamei sale, și folosește magia pentru a-l afla: „Din forma ineluluiu/ Junelui junelui bunu,/ Luai urma leuluiu/ Și-o luai și o aflaiu,/ Colea-ncoaci, colea-n coleare,/ Colea-n vârfu munțiloru,/ Sub poalele braziloru” (PetreniDeva - Hunedoara). Coordonatele tărâmului aflat la înălțime implică traiectoria ascensională a eroului, precum și o situare sub Arborele Cosmic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de soare, moment în care este descoperit, leul reprezintă preopinentul sacru, „demonul infernal” (Octavian Buhociu). Flăcăul pleacă pe urmele animalului emblemă, cu conotații solare datorate culorii și coamei sale, și folosește magia pentru a-l afla: „Din forma ineluluiu/ Junelui junelui bunu,/ Luai urma leuluiu/ Și-o luai și o aflaiu,/ Colea-ncoaci, colea-n coleare,/ Colea-n vârfu munțiloru,/ Sub poalele braziloru” (PetreniDeva - Hunedoara). Coordonatele tărâmului aflat la înălțime implică traiectoria ascensională a eroului, precum și o situare sub Arborele Cosmic, căci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
somnul ritualic (i.e. orice comunicare cu energiile primare) să fie învăluită de interdicția absolută care apasă asupra trezirii”. Tot inerției haosului i se datorează și proliferarea necontrolată a vegetației. Ieșirea din spațiul ordonat este clară: „Pleacă june-ntr-o vânatu/ Junelui junel bun!/ In codri ce n-au d- umblat./ Codri-s mari/ și codri-s rari”(Almaș-Săliste-Ilia - Hunedoara); dincolo de transgresarea frontierei trebuie subliniat și locul „clasic” al inițierii, pădurea - poartă spre lumea cealaltă. Aici vegetația crește fără seamăn, imagine frecventă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
capacităților eroului”. Înainte de confruntarea propriu-zisă, care constă în urmărirea leului sau capturarea lui, animalul stihial trăiește uimirea de a vedea tânărul pe domeniul său: „- Ce-ai cătat junel, pe-aici?/ Doar căile le-ai zmintitu/ Ori murgu ți-o bolânzitu?/ June din grai îi grăiare:/ - Căile nu le-am zmintitu/ Murgu nu mi-a bolânzitu/ Ci-am venit să ne luptăm,/ Să ne alegem de viteji” (Valea-Lupului - Hunedoara). Greșeala nu este posibilă, dată fiind funcția de animal psihopomp a calului, uimirea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lin bătutu-ș-au,/ Brîndușița fetelor!/ Nori negri scornitu-s-au,/ Grele ploi plouatu-și-au,/ Brîndușița fetelor!/ Câmpii dalbi spălatu-și-au./ Flori frumoase răsărea,/ Fete la flori că-mi ieșea,/ Îmi ieșea, îmi culegea,/ În mănunchi le-nmănunchea,/ În vârste le vârstuia,/ În chite le chituia./ Juni pe fete le vedea,/ Brândușița junilor!/ Le vedea, le alegea” (Titești - Vâlcea). Diluviul pare aici un fenomen animat de forțe interioare ce urmăresc legi și scopuri imanente materiei. Astfel se explică diateza reflexivă predominantă, ce transformă ploile într-un complement
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
scornitu-s-au,/ Grele ploi plouatu-și-au,/ Brîndușița fetelor!/ Câmpii dalbi spălatu-și-au./ Flori frumoase răsărea,/ Fete la flori că-mi ieșea,/ Îmi ieșea, îmi culegea,/ În mănunchi le-nmănunchea,/ În vârste le vârstuia,/ În chite le chituia./ Juni pe fete le vedea,/ Brândușița junilor!/ Le vedea, le alegea” (Titești - Vâlcea). Diluviul pare aici un fenomen animat de forțe interioare ce urmăresc legi și scopuri imanente materiei. Astfel se explică diateza reflexivă predominantă, ce transformă ploile într-un complement intern al unui verb impersonal. Precipitațiile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mâna șî ma rupe/ Șî mă pune-n cingătoare/ Și mă du în șăzătoare/ Și mă joacă și mă sare/ Până ce m-oi scuturare;/ După ce m-oi scuturare,/ Să m-arunci în drumul mare,/ Să mă bată vânturele/ Ca pă june gândurele/ Cându-i vremea de-nsuratu” (Almaș Săliște - Hunedoara). Duminica marchează ieșirea din etapa liminară a inițierii, ca moment al desăvârșirii genezei, și tot atunci se inițiază jocul marital. Simultane¬itatea creației cu nunta rezidă în echivalența lor mistică, printr-o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-sa;/ Cine m-o luat inelu’/ Ruginire-ar ca dânsu’” (Peștenița - Hunedoara). Condiționaluloptativ al verbelor conferă versurilor o valoare de imprecație accentuată de pronumele relativ, ca sugestie a actului erotic tăinuit și pune în mișcare forțele magice ima¬nente fecioarei. Junele comparat cu păunul solar solicită cununa cu o imagine metaforică pentru căsătorie: „- Dămi tu, Ileano, cea cunună,/ Cununa din capul tău,/ Să mi-o pui eu pe al meu./ Ea prea bine-l cuvânta:/ - Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este creat ca pretext pentru rememorarea vitejiei celor doi. Inițierea, și nu viața cotidiană de după aceasta, stă în primplanul poetic. În alte colinde calul și dansul său magic marchează stadiul intermediar, de trecere, al feciorului: „Sub cetate-n cea livadă/ Junelui bun!/ Joac-un june calul bun;/ Da nu-l joacă cum să-l joace,/ Mi-l desuce și-l întoarce/ După lună/ când îi plină,/ După soare/ cum răsare” (Agnita - Brașov). „Jucatul”, omologat aici săritului fertilizator, permite un transfer de energie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tot mai tehnicizată. Trecutul literar a devenit pentru ei inert aidoma unui zid părăginit ce nu-i preocupă, pe lângă care trec cu aerul că nu-l zăresc. Doar pe ici pe colo se mai găsește, ca din întâmplare, câte un june înrudit sufletește cu ceea ce am fost noi la vârsta lui. Idealul criticului n-ar trebui să fie perfecțiunea, ci aproximarea rezonabilă, sugestivă prin expresie, a valorii Ce are propriu literatura română de azi? Ce are deosebit față de alte literaturi din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
știu, dar cu zăbavă,/ doamnelor și domnilor!". Cine vă mai omoară, domnule Cezar Ivănescu? Cine mai sunt astăzi "asasinii" dumneavoastră? Dacă ar fi să-i nominalizez, lista ar începe cu distinsul domn Al. Paleologu, cel care i-a disuadat pe junii ieșeni revoltați să încerce să vină la București când, în 5 ianuarie 1990 am declarat greva foamei, ar continua cu Mircea Dinescu, primul individ din viața mea care m-a dat afară dintr-o slujbă în țara asta: îi amintesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de vreme ce Rareș Moldovan o face foarte exact și acut. Ar fi să spun același lucru cu alte vorbe. De altfel, cred că în ceea ce spune Rareș nu mai aud vocea unui tânăr ci a unui "bătrân", nu în sensul unui june bătrâncios și conformist, ci al unei gândiri mature și implicate. Fiecare poet și putem detalia cu exemple nenumărate are un poem identitar, cu care este "asimilat" și "renumit" de cititori, de către public. Spui Bacovia? Spui automat "Plumb"...! Spui Blaga? Spui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lui Michel de Montaigne, mai dragi rămânându-mi Jean Grenier, Camus sau Perros; eseu ou, eseu fragmentat, d'esprit, pârâit, eclate, apoi fragmente propriu-zise, iară nu aforisme, maxime, proverbe și zicători ca "forme simple"; fragmente cu Nietzsche, Blanchot, Guido Ceronetti & junele Cioran -, doar că nu mă mai recunosc acum, adultizându-mă, conservatorizându-mă, cumințându-mă întrucâtva, sub teoriile "scriiturii fragmentare", chiar termenul de "scriitură", titilat de Roland Barthes, îmi pute a iudeologie marxizantă (maxturbantă, dacă vrei). Altminteri mă poziționam totuși sub Moș Ceau: ouând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
incomod", faimoasa reușită: Lesne strig în gura mare/ Că Maestrul Lesnea pare,/ Când aruncă jet pe mur,/ Că își fute muza-n cur!). Discursul poetic mă interesa totuși... teoreticamente. Doream să știu cum funcționează... pe timpul acela, bântuit de structuralisme. Ca june asistent, conduceam și seminarii în direcția buclucașă, îl confruntam pe Hugo Friedrich cu analizele lui Heidegger din Hölderlin, cu reflecțiile lui Valéry despre Mallarmé și Baudelaire, nu-l neglijam nici pe Manolescu, auctor al unor incitante excursuri în conștiința de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
buni creștini, că nu puteam "să-i lăsăm așa..." pe Stelică și Gogu! Când Stelică m-a sunat a doua zi și mi-a afirmat că "situația e gravă, că ministrul cere soluții, că Gogu se agită..." și că nici un "june" din MAE nu-i dispus să meargă la Havana, i-am comunicat că în urma discuțiilor cu soția am decis "în unanimitate" să ne ajutăm prietenii! Ca atare ne-am încheiat sejurul ieșean și am revenit în București, întrucât înaintea plecării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
românismului ar fi meritat mai mult și desigur primirea s-ar fi amânat pe a doua zi, chiar de am fi petrecut toți noaptea în tren, regele însă avea treburi în București și nu mai putea zăbovi. Dansurile și cavalcada junilor nu se mai puteau prezenta, dar recepția la gară, la lumina făcliilor, a fost foarte frumoasă. Protopopul Savu, doamna Băiculescu, multe cunoștințe vechi și altele noi, prin căldura și dragostea arătată, încheiară această neuitată călătorie oficială, făcută însă într-o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
învățăturii unei meserii. El arată necesitatea de a se examina medical "copiii care se dedau la învățătura meșteșugurilor spre încredințare dacă construcția lor fizică ar permite o asemenea ocupație și se va cere ca părinții sau curatorii să justifice că junii aceștia au frecventat sau frecventează vreo școală publică sau privată". Dar să ne oprim acum asupra modului în care înțelegea A. Fătu problemele școlii, ale educației și instruirii copiilor și tinerilor. În general, consecvent concepției sale cu privire la cultura teoretică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
chiar și o meserie manuală". Totodată, "să se creeze facultățile acestor profesiuni pe scară națională în ambele mari orașe ale României, București și Iași, precum și două mari laboratoare experimentale", iar pentru sprijinirea elevilor merituoși "să se înființeze nurse numeroase pentru junii aceia care terminând studiile lor științifice în școlile românești voiesc să câștige cunoștințe mai întinse pe la vechile universități ale Europei. Pentru început "să se înființeze măcar în cele șapte mari orașe ale României școli industriale, tehnologice, de meserii, de agricultură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de un veac. Tot cu acest prilej, autorul mai prezintă și unele indicații de organizare școlară și de educație moral-cetățenească, propunând ca direcțiunea școlii "... să țină un catalog lămurit privind sârguința, progresul și purtarea fiecărui tânăr", iar "... la examenele anuale, junii cei mai silitori și cu bune purtări să primească premii potrivite". În concepția lui A. Fătu, tineri nevăzători urmează să fie educați în condiții speciale care, în esență, nu se deosebesc de cele ale surdo-muților. De aceea, nu vom stărui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nu acceptă (de neconceput, de altfel) că "Eminescu, satisfăcând complexele noastre identitare într-o istorie opresivă și o literatură defazată, poate fi acceptat ca mare poet fără a mai fi citit!", și cată a-i discredita (cu argumente irefutabile) pe "junii de azi" care sunt "prea convinși că literatura începe cu ei", tratând poezia eminesciană ca "datată și neinteresantă" ("un mit edulcorat, rozaliu, genialoid", după expresia Ruxandei Cesereanu). Exegetul nu angajează un război cu acești lideri de opinie ai generațiilor mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cartea lui Mihai Rusu, Un Eminescu al meu* , construită anume în rigoarea metodologică a unui asemenea demers didactic, este binevenită, dând un exemplu de studiu interactiv la clasă, aplicat pe textul câtorva din poeziile cele mai importante ale poetului nepereche: Junii corupți, Epigonii, Floare albastră etc., până la Scrisorile I, II, III, Luceafărul, Glossa ș.a. Din capul locului, autorul acordă un rol important profesorului, care, spune domnia sa, trebuie să posede pe lângă "arta predării" și "plăcerea de a pătrunde în tainele creației artistice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
pe nas: Să luăm aminte! Era glasul lui Mihai Cornea. Doamne miluiește, mlește, mlește, mlește! îngână veselul Ianov. Pace vouă, tuturor! exclamă Leon Negruzzi pe un ton diaconesc. Poate să-și închipuiască oricine în ce hal eram. Începui să citesc: "Junele Victor, abia ieșit din școli, cu capul plin de iluziune și inima plină de dor...". Dar un nod mi se puse în gât și glasul îmi amorți cu desăvârșire, de parcă ieșea dintr-un fund de poloboc 107. Era cu neputință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]