2,156 matches
-
care au dobândit statut de utilitate publică sunt „organizații neguvernamentale de interes public“, în sensul art. 616 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel încât pot derula activități de arbitraj instituționalizat. ... 19. În sensul celei de-a doua orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de tribunalele Iași și Timiș. ... 20. În cea de-a treia orientare jurisprudențială s-a apreciat că asociațiile și fundațiile înființate în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 nu pot avea ca scop
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
de procedură civilă, astfel încât pot derula activități de arbitraj instituționalizat. ... 19. În sensul celei de-a doua orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de tribunalele Iași și Timiș. ... 20. În cea de-a treia orientare jurisprudențială s-a apreciat că asociațiile și fundațiile înființate în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 nu pot avea ca scop organizarea arbitrajului instituționalizat, indiferent dacă au dobândit sau nu au dobândit statut de utilitate publică. ... 21. S-a arătat că opțiunea
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „arbitrajul instituționalizat este acea formă de jurisdicție arbitrală care se constituie și funcționează în mod permanent (...) ca organizație neguvernamentală de interes public de sine stătătoare, în condițiile legii (... ) “. ... 22. În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost anexate sesizării hotărâri judecătorești definitive pronunțate de tribunalele Alba, Botoșani, Brașov și București. ... ... IV. Jurisprudența Curții Constituționale 23. Prin Decizia nr. 86 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 3
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
a opta pentru arbitraj, nici chemate să intervină din oficiu în desfășurarea procedurii în fața arbitrului. ... ... VIII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 33. Procurorul general a apreciat că a treia orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii, în sensul că asociațiile și fundațiile înființate în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 nu pot avea ca scop și/sau ca obiectiv organizarea de activități specifice arbitrajului instituționalizat, indiferent dacă au dobândit sau nu au
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 nu pot avea ca scop și/sau ca obiectiv organizarea de activități specifice arbitrajului instituționalizat, indiferent dacă au dobândit sau nu au dobândit statut de utilitate publică. ... 34. În acest sens a arătat că divergența jurisprudențială privește înțelesul sintagmei „organizație neguvernamentală de interes public de sine stătătoare, în condițiile legii“ din cuprinsul art. 616 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 35. Aplicând metoda de interpretare istorico-teleologică, se poate observa că, la data adoptării acestei norme
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
de arbitraj instituționalizat ori, dimpotrivă, că este suficientă raportarea la normele de drept comun din materia înființării persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial, reprezentate de Ordonanța Guvernului nr. 26/2000. ... 78. Această situație a determinat constituirea a trei orientări jurisprudențiale: cea care apreciază că este suficient ca în statutul persoanei juridice înființate în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 să se prevadă posibilitatea organizării arbitrajului instituționalizat, cea care solicită, ca o condiție suplimentară, recunoașterea statutului de utilitate publică pentru persoana juridică
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
în procedura de dobândire a personalității juridice prevăzute de actul normativ menționat, validarea unui statut care cuprinde voința asociaților sau a membrilor fondatori ai unei fundații de a organiza jurisdicția arbitrală. ... 101. Prin urmare, nu poate fi reținută prima orientare jurisprudențială, neexistând un cadru legal care să valideze o astfel de trimitere. ... 102. Nu poate fi considerată ca relevantă nici trimiterea pe care o parte a jurisprudenței a făcut-o la dispozițiile art. 38 și următoarele din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000
DECIZIA nr. 10 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287708]
-
cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării. ... 44. Din analiza jurisprudenței transmise de curțile de apel, cu referire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, au fost constatate aspectele arătate în continuare: ... 45. Într-o orientare jurisprudențială, instanțele au dispus obligarea pârâților Ministerul Mediului, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură și/sau Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare la plata compensațiilor cuvenite începând cu data de 1 ianuarie 2010, reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
este echivalent cu dreptul de proprietate, iar reclamanții sunt îngrădiți în exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate, în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... ... 47. Într-o altă orientare jurisprudențială, instanțele au respins cererea de acordare a compensațiilor, reținând că: – în cuprinsul Deciziei Comisiei Europene, la capitolul «Durată și buget» s-a menționat faptul că schema nu va intra în vigoare decât după ce va fi aprobată de Comisie și
HOTĂRÂREA din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284782]
-
a exprimat punctul de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept. ... ... VII. Practica judiciară a instanțelor naționale în materie 33. Răspunsurile transmise de instanțele naționale, la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, au relevat existența a două opinii jurisprudențiale cu privire la chestiunea de drept sesizată, potrivit practicii judiciare identificate la nivelul Curților de Apel Galați, Cluj, Iași, București și Timișoara. ... 34. Astfel, într-o opinie, se apreciază că dispozițiile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt reglementări distincte
DECIZIA nr. 27 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285075]
-
drept își are izvorul în reglementări recent intrate în vigoare, a căror aplicare este de natură să creeze premisele apariției unei practici neunitare la nivel național, iar instanțele nu i-au dat, încă, o anumită interpretare și aplicare la nivel jurisprudențial, dar poate fi îndeplinită și de chestiuni noi de drept generate de un act normativ mai vechi, în situația în care aplicarea unei norme vechi a devenit de actualitate și nu există jurisprudență cu privire la interpretarea acesteia sau dacă
DECIZIA nr. 27 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285075]
-
chestiunii de drept, iar pe de altă parte, analiza jurisprudenței comunicate de instanțe relevă existența unei jurisprudențe neunitare, determinată de interpretarea și aplicarea concretă a dispozițiilor legale a căror interpretare se solicită prin prezenta sesizare, și anume: – o primă orientare jurisprudențială, în sensul că dispozițiile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt reglementări distincte și derogatorii de la regulile de drept comun, specifice salarizării pentru familia ocupațională „Administrație“, iar acestei categorii de personal nu i se aplică dispozițiile art. 38 din
DECIZIA nr. 27 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285075]
-
o creștere eșalonată a salariului de bază, astfel că nu sunt aplicabile nici plafonările reglementate de art. I alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 226/2020 și art. I alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 130/2021; ... – o a doua orientare jurisprudențială, în sensul că prevederile art. I alin. (1)-(3) din O.U.G. nr. 226/2020, art. I alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 130/2021 și art. I din O.U.G. nr. 168/2022 limitează veniturile salariale ale tuturor categoriilor de personal reglementate de
DECIZIA nr. 27 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285075]
-
existența practicii judiciare a instanțelor naționale determină lipsa caracterului de noutate a chestiunii de drept care a creat deja divergență în jurisprudență, astfel că scopul preîntâmpinării practicii neunitare nu mai poate fi atins. ... 64. Hotărârile judecătorești comunicate conturează două orientări jurisprudențiale, situație în care, având în vedere elementele care diferențiază cele două mecanisme de unificare a jurisprudenței, reglementate de Codul de procedură civilă, cel al hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu este aplicabil. ... 65. De asemenea, deși Înalta
DECIZIA nr. 27 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285075]
-
termenul de prescripție a răspunderii penale curge de la data săvârșirii infracțiunii, stabilind, totodată, că, în cazul infracțiunii continuate, această dată este cea a săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni. Viziunea legislativă actuală se înscrie în contextul unui continuum normativ și jurisprudențial cu privire la data săvârșirii infracțiunilor continuate, evidențiat de soluția legislativă similară pe care o prevedea Codul penal din 1968 în cuprinsul art. 122 alin. 2, dar și de jurisprudența unitară a instanțelor judecătorești în ultimele decenii, consolidată ulterior Deciziei
DECIZIA nr. 38 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288764]
-
o jurisprudență relevantă în acest sens, astfel cum rezultă din cuprinsul Deciziei nr. 73 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 8. Existența a cel puțin două orientări jurisprudențiale cu privire la existența sau inexistența căii de atac a apelului în situația respingerii cererii de obligare la plata penalităților relevă caracterul neclar și imprecis al normei procesuale cuprinse în art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă. ... 9
DECIZIA nr. 16 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289741]
-
fapta săvârșită. Consideră că, date fiind imprecizia, imprevizibilitatea și modalitatea defectuoasă de redactare a art. 38 alin. (3) din Legea nr. 10/1995, practica judiciară oferă soluții divergente cu privire la reglementarea criticată. ... 11. Astfel, arată că, într-o primă orientare jurisprudențială, s-a reținut că interdicția de a aplica avertismentul vizează exclusiv agentul constatator. În cea de-a doua orientare jurisprudențială însă interdicția de a aplica avertismentul vizează atât agentul constatator, cât și instanța de judecată, imprecizia art. 38 alin. (3
DECIZIA nr. 330 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288908]
-
nr. 10/1995, practica judiciară oferă soluții divergente cu privire la reglementarea criticată. ... 11. Astfel, arată că, într-o primă orientare jurisprudențială, s-a reținut că interdicția de a aplica avertismentul vizează exclusiv agentul constatator. În cea de-a doua orientare jurisprudențială însă interdicția de a aplica avertismentul vizează atât agentul constatator, cât și instanța de judecată, imprecizia art. 38 alin. (3) din Legea nr. 10/1995 fiind înlăturată de unele instanțe prin aplicarea principiului de drept specialia generalibus derogant. Se susține că
DECIZIA nr. 330 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288908]
-
7 iulie 2006, s-a arătat că accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăși substanța dreptului. ... 19. Având în vedere reperele jurisprudențiale constante ale instanței constituționale, precum și ale instanței europene, menționate anterior, Curtea constată că textul de lege criticat nu împiedică, în sine, exercitarea accesului liber la justiție, ci doar îl condiționează de respectarea unor termene înăuntrul cărora moștenitorii, succesorii în
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]
-
Parlamentului de unică autoritate legiuitoare“. Însă aceste considerente nu sunt aplicabile în privința ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, întrucât art. 115 din Constituție nu reglementează o asemenea condiție negativă, iar Curtea nu o poate adăuga pe cale jurisprudențială la cele expres și limitativ stabilite pentru adoptarea unei ordonanțe (a se vedea Decizia nr. 355 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 8 iulie 2014, paragrafele 59 și 60) sau a
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
României, Partea I, nr. 466 din 25 mai 2004). ... 18. În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, Curtea, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială cu privire la acest articol, constată că acesta cuprinde anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii) (a se vedea Decizia nr.
DECIZIA nr. 351 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288698]
-
restituire, care se supune spre examinare și aprobare președintelui de secție. (2) La definitivarea proiectului avizului sau al notei de restituire se au în vedere, după caz, referatul întocmit de Secția de evidență oficială a legislației și documentare, informările doctrinare, jurisprudențiale și legislative, inclusiv cele de drept comparat, raportul de specialitate, precum și raportul Sectorului de analiză constituțională. (3) Nerespectarea termenului pentru elaborarea documentelor interne prevăzute la alin. (2) nu împiedică întocmirea proiectului avizului sau al notei de restituire de către
REGULAMENT din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288889]
-
României în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 94 lit. a), b) și d) din Constituție. Îndeplinirea operațiunii contrasemnării reprezintă o cerință esențială și de validitate a actului juridic. ... 39. Față de aceste argumente și față de considerentele stabilite pe cale jurisprudențială, plasarea etapei acordării titlului anterior celei emiterii certificatului de revoluționar, ca o etapă obligatorie, contravine nu doar rolului constituțional al Președintelui României, ci și mecanismului constituțional care dă posibilitatea manifestării controlului parlamentar în mod plenar și direct asupra activității prim-
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
favorabile, ci dimpotrivă. ... 50. Revenind la problema de drept ce se supune analizei instanței supreme, natura juridică a art. 199 alin. (1) din Codul penal, având denumirea marginală violența în familie, a constituit o chestiune controversată din punct de vedere jurisprudențial, dar și doctrinar, încă de la intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal la data de 1 februarie 2014. ... 51. În pofida acestor controverse jurisprudențiale și doctrinare, ce au făcut obiectul, chiar cu soluții contradictorii, unor întâlniri
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
violența în familie, a constituit o chestiune controversată din punct de vedere jurisprudențial, dar și doctrinar, încă de la intrarea în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal la data de 1 februarie 2014. ... 51. În pofida acestor controverse jurisprudențiale și doctrinare, ce au făcut obiectul, chiar cu soluții contradictorii, unor întâlniri trimestriale de practică neunitară organizate la nivelul circumscripțiilor curților de apel, chestiunea de drept ce necesită dezlegare nu avea implicații esențiale asupra modalității de atragere a răspunderii penale
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]