4,083 matches
-
foarte concludent, precum în matematică, deoarece Florentin Smarandache este un reputat profesor universitar excelând în domenii științifice precum matematică (în toate ramurile ei), fizică, astrologia, informatică, inteligență artificială, domenii socio-umane precum filosofie, sociologie, comunicare și nu în ultimul rând literatura, jurnalism, foto-jurnalism (fiind și inițiatorul curentului paradoxist). Un domeniu special, inventat și argumentat de Domnia sa, Neutrosofia, are un loc aparte în studiul incertitudinii, fiind tot mai mult abordat și extins în domeniile științifice. Toate domeniile de studiu ale profesorului Smarandache sunt
Florentin Smarandache: Frate cu meridianele şi paralelele (vol.IX). Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339397_a_340726]
-
Mitul este nelimitat, caci nicio lege nu interzice vorbirea. Fundamentul mitului și al mitologiei îl constituie istoria și conștiința semnificativă a materialului uman”. Ficțiunea Ficțunea este o operație fundamentală a persuasiunii. “Există o alură structural narativă a știrii care aduce jurnalismul în apropierea ficțiunii. Există însa, pe de alta parte, o tendință spre negativ a jurnalismului, manifestată prin exercitarea actului mediatic, nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda ficțiunii. Persuasiunea ignoră, deformează, ocolește obiectivitatea fie prin înlocuirea totală
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
constituie istoria și conștiința semnificativă a materialului uman”. Ficțiunea Ficțunea este o operație fundamentală a persuasiunii. “Există o alură structural narativă a știrii care aduce jurnalismul în apropierea ficțiunii. Există însa, pe de alta parte, o tendință spre negativ a jurnalismului, manifestată prin exercitarea actului mediatic, nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda ficțiunii. Persuasiunea ignoră, deformează, ocolește obiectivitatea fie prin înlocuirea totală a realitații cu ficțiunea, fie prin mixarea realității cu elemente ficționale”. Seducția Seducția este operația
Mirela Teodorescu: Mecanisme ale persuasiunii practice () [Corola-blog/BlogPost/339476_a_340805]
-
innovation. Internațional conference Promoting innovation through Education, Culture and Communication, 6-7 novembre 2009, Ecole naționale de sciences politiques SNSPA, București, România. Disponibil: http://archivesic.ccsd.cnrs.fr/sic 00619159/fr/. Riondet, O. (2009c). Permanente și evoluții în gândirea lui Jürgen Habermas. Jurnalism și communicare, 1-2. Riondet, O. (2010a). Interprétation, compréhension et construction scientifique de la connaissance. În A. Petitat (Ed.), La pluralité interprétative. Paris : L’Harmattan. Riondet, O. (2010b). Leș SIC et la philosophie. 17ème Congrès de la Société française des sciences de l
PhD Ştefan Vlăduţescu, University of Craiova: Odile Riondet în orizontul comunicării. REZUMAT () [Corola-blog/BlogPost/339504_a_340833]
-
platformă unificatoare Internetul. Dintre toate formele new media, cel mai mare aport informațional îl au blogurile, care s-au detașat prin diversitate, număr (peste 120 de milioane de bloguri înregistrate în luna octombrie 2008) și fenomenul asociat acestora - citizen journalism (jurnalismul practicat de cetățeni), considerat unul social, de masă, având în vedere puterea de expresie a noului mod de comunicare și accesibilitatea crescută pentru producătorii și consumatorii acestuia. Un exemplu elocvent al importanței deosebite pe care o au blogurile este cel
Stefan Vladutescu: Locul reţelei sociale în „social media”. Din manuscrisele Profesorilor () [Corola-blog/BlogPost/339498_a_340827]
-
p. 339). IV. Lucrarea „Persuasion Elements Used in Logistical Negotiation: Persuasive Logistical Negotiation” este de relevanță pentru domenii precum cele ale persuasiunii psihologice și negocierii logistice. Ea este utilă studenților, masteranzilor și doctoranzilor din domenii ca: Relații Publice, Psihologie, Comunicare, Jurnalism, Negociere și Logistică. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Eveniment științific, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339573_a_340902]
-
1999 - 24 iunie 2000 cu personalități ale spațiului public și ale elitei românești. Axa izotopică se cristealizează sub titulatura „Amintiri din labirintul tranziției”. Abordarea subiectelor, cele mai multe derivate din tema tranziției, se realizează în cadrul unei grile asumate și cantonate în „caracteristicile jurnalismului cultural”. Autocalificarea demersului cadrează cu standardul de „interviu cultural” așa cum se desprinde din cercetările de specialitate. (Profesoara Gabriela Rusu-Păsărin, în studiul „Interviul” (2010), arată că interviul cultural are rol de „reconstruire a unei epoci și de reconfigurare a modelelor care
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
primul curs de jurnalistică în cadrul Universității Columbia din New York. Pulitzer susține că: “Numai un înalt ideal și o preocupare scrupuloasă de a acționa corect, numai cunoașterea exacta a problemelor în discuție și o conștiință sinceră a răspunderii morale pot salva jurnalismul de aservirea la interesele oamenilor de afaceri și de la satisfacerea unor scopuri egoiste, opuse binelui public”. Astfel, experiențele dramatice trăite de omenire în secolul trecut au dus la definirea principiilor pe ideea responsabilității sociale a jurnalistului, principii concretizate în coduri
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
sunt diversificate, insidioase, agresive, incitante, provocatoare, ascunse. Comunicarea jurnalistică este un product de tip “producer-consumer”, cu un emițător care trimite în retea mesaje pentru receptori cu destinație precisă, fixă, dedicată, cât și pentru orice alt receptor interesat de informația emisă. Jurnalismul negativ iși construiește realitatea proiectului său de influență pe propagarea unor opinii de nuanță persuasivă. “Ceea ce se numește în general opinie publică reprezintă în subsidiar o matematică a mediilor. Din sondajele pe care le fac, sociologii prelevează o medie stohastică
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
jurnalistic comportă: selecția actelor și faptelor, verificarea lor, punerea în intrigă și etalarea informației. “Discursul jurnalistic are indici, indicii și indicatorii limbajuali și cogitativi care îl fac recognoscibil. Ca discurs al unei puteri, prima dintre caracteristicile sale o reprezintă autonomia. Jurnalismul autentic este independent, discursul său transformă independența, “neatârnarea” in autotelism și autonomie. Jurnalismul nu are, în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se conduce singur și, mai mult, iși fixează singur principiile de producție. Autotelismul și autonomia constituie principiile constitutive
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
informației. “Discursul jurnalistic are indici, indicii și indicatorii limbajuali și cogitativi care îl fac recognoscibil. Ca discurs al unei puteri, prima dintre caracteristicile sale o reprezintă autonomia. Jurnalismul autentic este independent, discursul său transformă independența, “neatârnarea” in autotelism și autonomie. Jurnalismul nu are, în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se conduce singur și, mai mult, iși fixează singur principiile de producție. Autotelismul și autonomia constituie principiile constitutive ale jurnalismului. Cultura jurnalistică trebuie să se ancoreze în realitate prin autonomie și
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
este independent, discursul său transformă independența, “neatârnarea” in autotelism și autonomie. Jurnalismul nu are, în autenticitate, nici o conexiune supraordonată. Discursul său se conduce singur și, mai mult, iși fixează singur principiile de producție. Autotelismul și autonomia constituie principiile constitutive ale jurnalismului. Cultura jurnalistică trebuie să se ancoreze în realitate prin autonomie și autotelism”. Ori de câte ori autonomia, autotelismul și imparțialitatea sunt incălcate, jurnalismul devine negativ” (Vlăduțescu Ș., 2006, p. 102). Individul din societatea noastră este mai bine informat atât cantitativ cât și calitativ
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
său se conduce singur și, mai mult, iși fixează singur principiile de producție. Autotelismul și autonomia constituie principiile constitutive ale jurnalismului. Cultura jurnalistică trebuie să se ancoreze în realitate prin autonomie și autotelism”. Ori de câte ori autonomia, autotelismul și imparțialitatea sunt incălcate, jurnalismul devine negativ” (Vlăduțescu Ș., 2006, p. 102). Individul din societatea noastră este mai bine informat atât cantitativ cât și calitativ. Amploarea informării nu este un rezultat al diminuării ex-informării, ele se dezvolta împreuna și o fac după unul și același
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
să se așeze în nodurile de comandă ale influenței sociale. Orice putere este o putere de influențare” (Vlăduțescu Ș., 2006, p. 117). Discursul jurnalistic se adresează unui public în universul căruia prin comunicare se dorește să se intervină. “Dacă intervenția jurnalismului pozitiv are loc prin mijloace convictive (cogitație logică și limbaj clar), intervenția negativă are loc prin mijloacele și pe “căile persuasiunii””(Vladutescu Stefan, 2006, p. 135). Aceste căi ale persuasiunii fiind: propaganda, dezinformarea, influența, intoxicarea, manipularea, zvonul. Căile prin care
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
pozitiv are loc prin mijloace convictive (cogitație logică și limbaj clar), intervenția negativă are loc prin mijloacele și pe “căile persuasiunii””(Vladutescu Stefan, 2006, p. 135). Aceste căi ale persuasiunii fiind: propaganda, dezinformarea, influența, intoxicarea, manipularea, zvonul. Căile prin care jurnalismul negativ obține dezorientarea opinabilului ca apoi să-și inducă orientările interesate sunt diverse: atragerea maximului de audiență la jurnalele de știri, cu știri aparent cu finalitate, abaterea auditoriului de la problemele reale ale societății, prin inducerea de programe de divertisment , de
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
favorabilă cărții Mădălinei Moraru ( Mădălina Moraru (2011). Mit și publicitate, convicțiune și persuasiune. AUCCOM, Analele Universității din Craiova. Seria Comunicare. Media. 1-2, 266). Ficțiunea Ficțunea este o operație fundamentală a persuasiunii. “Există o alură structural narativă a știrii care aduce jurnalismul în apropierea ficțiunii. Există însa, pe de alta parte, o tendința spre negativ a jurnalismului, manifestată prin exercitarea actului mediatic, nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda ficțiunii. Persuasiunea ignoră, deformează, ocolește obiectivitatea fie prin înlocuirea totală
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
Universității din Craiova. Seria Comunicare. Media. 1-2, 266). Ficțiunea Ficțunea este o operație fundamentală a persuasiunii. “Există o alură structural narativă a știrii care aduce jurnalismul în apropierea ficțiunii. Există însa, pe de alta parte, o tendința spre negativ a jurnalismului, manifestată prin exercitarea actului mediatic, nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda ficțiunii. Persuasiunea ignoră, deformează, ocolește obiectivitatea fie prin înlocuirea totală a realitații cu ficțiunea, fie prin mixarea realității cu elemente ficționale” (Vlăduțescu Ștefan, 2006, p.
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
și persuasive ale mesajelor și cu atât mai puțini realizează proveniența unora dintre opiniile, atitudinile și comportamentele lor” (pag. 207). O opinie face obiectul influențării, intoxicării, propagandei, dezinformării sau manipulării ca principale tipuri de persuasiune și ca principale componente ale jurnalismului negativ. Obiectul influenței prin opinabil îl reprezintă ființa umană. Aceasta poate fi și este permanent ținta unor proiecte de influență cu sens determinat. Toate aceste tehnici ale persuasiunii se realizează prin acțiuni precum influențarea, intoxicarea dezinformarea propaganda și manipularea auditoriului
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
tot, căci omul însuși este un exponent al unei influențe. Cultura și civilizația sunt lecții de influență, dar exerciții de influență sunt și manifestările antisociale, violența și criminalitatea. Nu trebuie să ne temem decât de influența persuasivă. Trebuie să combatem jurnalismul negativ ce recurge la influențare. Primul pas în a-l combate este a ne apăra de el, iar în acest sens nu deținem decât o singura soluție. Ca să ne apăram trebuie să-l cunoaștem (pag. 216)”. Intoxicarea Intoxicarea este un
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
Interviul pe care urmează să îl citiți se termină în felul următor: jurnalismul este și despre cel care îl practică. „Se vede structura interioară a jurnalistului inclusiv în știri, din felul în care își alege cuvintele, din numărul de predicate folosite. Acolo e vorba de mine, de tine. Și atunci mai important decât
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
în presă, este caracterul ziaristului”, spune jurnalistul Teodor Tiță, președintele juriului care decide în acest an câștigătorii premiilor Superscrieri pentru cele mai bune articole din presa românească. Am discutat cu el și cu jurnalista Emilia Șercan, profesoară la Facultatea de Jurnalism și autoarea seriilor de investigații despre plagiatele lui Gabriel Oprea și Petre Tobă, despre oamenii din spatele știrilor, reportajelor, anchetelor. Despre reperele lor. Despre obiectivitatea care este precum mântuirea, trebuie să te străduiești să ajungi la ea, chiar dacă nu poți să
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
să facem diferența. Apoi, sunt mulți jurnaliști care preferă să scrie pe bloguri personale, suplimentar față de ce scriu în redacții. Cred că și nevoia noastră de exprimare alternativă a crescut. Raluca Ion: Tu, Emilia, ești și profesoară la Facultatea de Jurnalism. Vorbește-ne puțin despre studenții tăi. Ce mai visează ei acum, ce vor ei să facă? Emilia Șercan: Să știi că e o diferență foarte mare între acum 10 ani, când întâlneam foarte multe studente care își doreau să fie
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
multe studente care își doreau să fie Mihaela Rădulescu sau Andreea Marin. Acum am studente care trag de mine să le ajut să își facă practica la Centrul de Investigații Media, la Casa Jurnalistului sau în locuri unde se face jurnalism la calitate. Sunt tineri și tinere care iau din facultate o serie de valori solide, o serie de principii și care se îndreaptă spre zonele cu care cred ei că rezonează mai bine. Teo Tiță: Acum 7-8 ani mi-am
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
revista aia în poștă. Între timp, abonamentul meu la The Economist a rămas, numai că este digital. Copiii ăștia de care vorbește Emilia, în lipsa a suficiente modele locale se uită și citesc în afară. Văd New York Times, văd specia de jurnalism absolut specială făcută de Buzz Feed, citesc articolele alea foarte lungi și bine documentate din The New Yorker. Au modele. Așa ne salvăm. Când e vorba de generația care vine după noi și se pregătește să ne ia locul, se
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
văd în afară și vor și ei să facă așa și vor în limba română. Unii dintre ei se duc direct și fac așa în limba engleză. Au apărut nume românești în presa internațională. Important e ca pe zona de jurnalism serios să existe cât mai multe modele. Ăsta este și unul dintre motivele pentru care există Superscrieri. Să ajute la crearea acestor modele. Să dea exemple de bune practici. Să arate: Ăsta este un material pe care merită să-l
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]