3,080 matches
-
unor informații inedite din partea unei persoane care acceptă ca părerile lui să fie date publicității. Acceptul dat publicării de către intervievat face deosebirea dintre interviu și întrevedere, ce poate să stea sub semnul lui off the record („în afara înregistrării”). În practica jurnalistică, întâlnim multe situații care contrazic această departajare teoretică. De pildă, chiar dacă inițial nu era de acord, interlocutorul acceptă totuși ca întreaga conversație să fie publicată. Este exact ceea ce făcea filosoful Constantin Noica. Accepta interviul, dar cu o condiție majoră: ziaristul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în carul cu fân și, uneori, chiar să-ți primejduiești viața.( 8) Investigația nu e la îndemâna oricui. Definiție. Termenul de anchetă pare clar și ușor abordabil, dar, în realitate, se lasă greu definit. Putem spune că ancheta este un demers jurnalistic menit să dezvăluie adevăruri incomode și ascunse despre o persoană publică, un grup de interese, despre afaceri oneroase de diferite tipuri, încălcări ale legii, evenimente neelucidate de mai mult timp etc. Mergând mai departe, ne împotmolim. În ce constă mai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Practica arată că un bun jurnalist de investigație se formează în 5-8 ani, iar în lipsa talentului specific, niciodată. Lucrările de specialitate disting mai multe tipuri de anchetă. (9) Dacă Cristian Florin Popescu (2002, p. 44) separă în mod artificial ancheta jurnalistică (practică europeană) de Investigativ Reporting (practică americană), Jacques Mouriquand (1994, pp.16-25) ia în discuție patru tipuri majore, pe care le vom prezenta în cele ce urmează. Ancheta de actualitate Cum lesne se poate deduce, această anchetă stă sub semnul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
aviatic de la Balotești. Ancheta de fapt divers Pare o formă a investigației de actualitate, dar nu se confundă cu ea nici măcar prin subiectul ales (uimitor, pitoresc, generator de emoții puternice). Pare o anchetă polițistă, dar nu este, câtă vreme efortul jurnalistic se centrează pe circumstanțe, și nu pe dovedirea vinovăției cuiva. Notând până și cele mai mici detalii ale întâmplării, ziaristul poate lansa ipoteze sau mari semne de întrebare. Restul aparține poliției și justiției. Să luăm cazul solistului vocal Ion Luchian
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să ne amintim de cazul Wattergate, care a și dus la demisia președintelui SUA, Richard Nixon. Dacă se vorbește despre presă ca a patra putere în stat, acest lucru se datorează și marilor dezvăluiri politice sau financiare provocate de investigația jurnalistică. Aflată la intersecția dintre reportaj, interviu și cercetare detectivistă, ancheta de investigație trebuie să ajungă obligatoriu la secrete păzite cu strășnicie. Pentru că lupta cu instituțiile, cu oamenii influenți sau cu marile interese este vădit inegală, ziaristul se vede obligat să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Discuții aparte ar merita și pagina tematică sau dosarul de anchetă, gen întâlnit în unele cotidiene franceze (mai ales, La Croix). Pe scurt, este vorba de o juxtapunere de unghiuri diferite de abordare a subiectului propus, prin intermediul mai multor genuri jurnalistice: interviu, relatare, anchetă de actualitate, casetă cu date statistice etc. Astfel, informația depășește caracterul rigid al știrii, oferind cititorului date suplimentare și puncte de vedere deosebite. Pagina tematică, rar publicată de un singur autor, presupune o bună coordonare și un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
oferă dovezi și rezultate palpabile. Alteori rezultatele nu pot fi publicate din rațiuni juridice sau deontologice. Noutatea. Orice anchetă trebuie să fie „originală”, să aducă fapte noi în discuție. Cele două tipuri propuse de mai sus definesc și două atitudini jurnalistice majore: a ști în plus și a înțelege mai bine. Faptul că unele elemente de anchetă sunt prezente și în alte genuri nu trebuie să ne mire. Se întâmplă să facem investigație fără să ne fi propus în mod special
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un alt drept (poate și mai important): dreptul de a fi implicat în actualitate, de a fi prezent (fie și imaginar) în spectacolul cotidian al vieții? Câtă vreme ne raportăm la niște deziderate pur teoretice și la un clamat model jurnalistic, în care paginile de opinie sunt atent detașate de cele de informație, riscăm să pierdem contactul chiar cu actualitatea unei prese neliniștite, inventive și mereu în mișcare. Dacă un simplu sondaj sociologic, publicat de Nouvel Observateur (5 decembrie 1990), arăta
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
să țină ritmul cu audiovizualul. Crește în schimb ponderea presei regionale și locale, așa cum crește ca importanță presa specializată: feminină, tematică, de tip magazin. Nu peste mult timp, presa on-line va căpăta dimensiuni inimaginabile, dezvoltând un alt tip de scriitură jurnalistică, o altă etică și alte strategii de persuasiune. Antagonismul între comunicare și informare se va adânci fără doar și poate. Nu întâmplător, săptămânalul britanic The Economist arăta că, numai la nivelul anului 1989, întreprinderile europene au cheltuit pentru comunicările „în afara
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
2003, Manual de jurnalism, Tritonic, București Popescu, Florin Cristian, 2002, Dicționar explicativ de jurnalism, relații publice și publicitate, Tritonic, București Randall, David, 1998, Jurnalistul universal, Polirom, Iași Rorty, Richard, 1998, Contingență-ironie și solidaritate, All, București Roșca, Luminița, 2004. Producția textului jurnalistic, Polirom, Iași „Sciences et Avenire”, 1998, Le rire, nr. 115 Sorlin, Pierre, 2002, Mass Media, Institutul European, Iași Stan, Constantin, 2000, Libertate supravegheată. Tehnici de redactare, Editura Fundației Meridian, Craiova Șerbănescu, Andra, 2002, Cum se scrie un text, Polirom, Iași
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Iași Todorov, Tzvetlan, 1978, Les Genres du discours, Seuil, Paris Thom, Francoise, 1993, Limba de lemn, Humanitas, București Voirol, Michel, 1992, Guide de la redaction, CFPJ, Paris Wilson, John, 2004, Să înțelegem jurnalismul, Institutul european, Iași SUMAR PRIMA PARTE Contextul demersului jurnalistic 1. a. O falsă dilemă: literatură sau jurnalism b. Există un specific al limbajului de presă? Iluzia limbajului neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
neutru 2. a. Eveniment sau fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A II-A. SCRIITURA
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A II-A. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A II-A. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de conștință
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A II-A. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de conștință Bibliografie FILENAME \p D:\Carti operare\Tehnici
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A II-A. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de conștință Bibliografie FILENAME \p D:\Carti operare\Tehnici de redactare in presa scrisa\Tehnici de redactare in presa scrisa.doc PAGE 127
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ei Însă nu este singular: la fel procedează toate celelalte ucenice. Informația care, probabil, a cântărit cel mai mult În portretizarea ei ca prostituată se află chiar la mijlocul fragmentului citat: „din ea au ieșit șapte demoni”. Notația lucaniană, seacă, strict jurnalistică, va deveni un fel de „carte de vizită” a Mariei Magdalena la autorul celei de-a patra evanghelii. Faptul că din ea „au ieșit șapte demoni” nu poate legitima În nici un caz statutul de prostituată pocăită. Statutul respectiv se Întemeiază
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
este. [...] Și venind Îndată și apropiindu-se de El, zice: Rabbi! Și l-a sărutat cu drag (katephilesen)”. Ce ne spune, relevant, acest episod? Despre Iuda avem informații neutre, seci, transmise cu un fel de obiectivitate, să o numim așa, jurnalistică. Iuda este prezentat ca „unul din cei doisprezece”, adică, trebuie insistat pe acest aspect!, ca unul dintre apostolii recrutați de Isus Înșuși, cu nimic mai prejos decât ceilalți unsprezece. Isus știe că va fi predat și mai știe cine este
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
moartea lui Iuda constituie un alt subiect controversat și trebuie invocate alte două mărturii vechi, care contrazic parțial relatarea de mai sus. Să tragem deocamdată o concluzie cu caracter provizoriu. Spre deosebire de Evanghelia după Marcu, unde Iuda apare cu parcimonie, prezentat jurnalistic, cu o anume detașare, În Evanghelia după Matei el capătă contur, biografie, destin. Matei Îl Înfățișează ca pe un personaj voluntar (el propune târgul preoților); la Cina de Taină el iese din masa apostolilor, pune separat Întrebarea fatală și primește
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pătimaș al banilor. Tot de aici, și numai de aici, aflăm că Iuda ar fi fost casierul, corupt, al apostolilor. De la Marcu până la Ioan are loc nu o simplă evoluție, ci de-a dreptul o răsturnare de percepție. De la informație jurnalistică seacă se ajunge la pamflet demolator. Moartea lui Iuda Moartea lui Iuda ridică mari probleme și semne de Întrebare din cauza relatărilor diferite pe care le Întâlnim la Matei și În Faptele apostolilor (Luca). Am văzut că Matei introduce, singurul dintre
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
la Iași, apoi la Roman, a fost trimis (1888) în Germania, unde a și terminat liceul. La Universitatea berlineză, a urmat apoi cursuri de sociologie și economie politică. Întors în orașul natal, și-a inaugurat în 1895 îndelungata-i carieră jurnalistică printr-o colaborare bătăioasă la ziarul local „Lumina”, semnând, de acum înainte, B. Brănișteanu. La începutul lui 1896, cu ajutorul lui C. Mille, intră în redacția ziarului „Adevărul”, din 1899, în unele perioade semnătura sa putând fi întâlnită aici, aproape zi
BRANISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
și bucurii, apoi o povestire, Cei din urmă (1959), în genul lui Marin Preda din Desfășurarea. Narațiunea care-i atestă talentul epic este Papuc din volumul Noaptea cu dragoste (1962), scrisă tot în stilul lui Preda. Alte povestiri în stil jurnalistic din această fază nu scapă de clișeele literare ale momentului. Stilul epic capătă originalitate și autorul se impune prin volumul Sufereau împreună (1965). Talentul lui umoristic și satiric are mare audiență la public (Oameni cu simțul humorului, 1964, Iubirea e
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
transformări majore. Scrierile în proză - un Jurnal de uzină (1981), un volum de reportaje și interviuri (Steaua de pământ, 1985) și un roman (Semne particulare, 1988) - reprezintă, în fond, trei fațete ale unui demers unic: consemnarea, convențional literaturizată, cu nerv jurnalistic și oarecare autenticitate factologică, a unor biografii comune sau a unor fapte de muncă, în mediul vieții de șantier, de uzină etc. Tributul plătit comandamentelor propagandistice compromite în mare măsură rezultatul. Utopia profesorului Dunca (1983), semnat împreună cu Neculai Chirica, e
BARGAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285640_a_286969]
-
și dramaturg. Este fiul Anetei (n. Bobescu) și al lui Costache Telescu, gazetar și polițist, șef al poliției brăilene. După studii liceale făcute la Brăila și București, a urmat cursurile Facultății bucureștene de Litere. În anul 1886 a început activitatea jurnalistică la gazeta „Lupta” a lui G. Panu. A colaborat, deseori sub pseudonimele Memphis, Moșu, Tel, la diverse periodice politice și literare dintre 1886 și 1918, printre care „Lupta”, „Epoca”, „Ziua”, „Cronica”, „Adevărul”, „Revista idealistă”, „Minerva”, „Înainte”. La unele a fost
BACALBASA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285520_a_286849]