2,809 matches
-
avînd o frecvență redusă, efectuate de regulă fără premeditare, sub influența alcoolului sau drogurilor, avînd ca victime persoane cunoscute, atacate fără complici sau cu parteneri de faptă cu vîrste mai mari. În ciuda teoriilor care afirmă că cifra neagră a criminalității juvenile nu a cunoscut o scădere în aceeași măsură în care a scăzut cifra minorilor arestați, este semnificativă schimbarea tipurilor de infracțiuni comise de adolescenți în ultimii ani. A crescut rata prostituției juvenile și, în general, a infracțiunilor referitoare la viața
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
teoriilor care afirmă că cifra neagră a criminalității juvenile nu a cunoscut o scădere în aceeași măsură în care a scăzut cifra minorilor arestați, este semnificativă schimbarea tipurilor de infracțiuni comise de adolescenți în ultimii ani. A crescut rata prostituției juvenile și, în general, a infracțiunilor referitoare la viața sexuală (abuzurile sexuale, hărțuirile, exploatarea sexuală a copiilor, producerea de materiale pornografice), scăzînd, în schimb, violurile și incesturile. După unii specialiști, nici acestea nu au scăzut, ci au rămas necunoscute, din teama
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și de idealuri. S-a arătat că perioada de trecere de la starea de copil la cea de adult dă naștere unor comportamente care pot fi ușor catalogate ca deviante: agresivitatea, nonconformismul, instabilitatea psihică, evaziunea, aventura, indisciplina, etc. specialiștii în delincvența juvenilă arătînd că cele mai multe din delictele comise de adolescenți au la origine asemenea manifestări specifice vîrstei. Bineînțeles că nu toți adolescenții care trăiesc în acest univers specific trec prin faza delincvenței. Pentru a fi delincvent mai trebuie ceva în plus, iar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
plimbare de o oră cu prietena a fost de-ajuns pentru arestarea pe toată perioada adolescenței. Justiția, care a refuzat să le înțeleagă eșecurile, a preferat să le agraveze și să le reprime, condamnîndu-i la pedeapsa închisorii. După 1990, delincvența juvenilă a fost din ce în ce mai prezentă în presă și deci în atenția publicului. Cercetările specialiștilor au arătat că modul de prezentare a faptelor lor în presă a influențat decizia tribunalului și atitudinea responsabililor din penitenciare. Iar presa a fost interesată mai ales
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
internați" erau apoi arestați și închiși ca recidiviști în penitenciarele pentru adulți. După începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, autoritățile române au înțeles că imperativele educaționale și clinice trebuie să prevaleze în fața celor militare și de securitate. Înțelegerea cauzelor delincvenței juvenile presupune un tratament special al minorilor arestați. Efectele acestui tratament sînt vizibile, deși doar la nivelul unei foarte mici părți din totalul minorilor arestați, în special cei internați în Centrele de Reeducare (circa 180 de minori): camere cu cîte 3-4
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Decisions, Open University Press, Milton Keynes, 1987. Astaloș, George, Pe muche de șuriu. Cînturi de ocnă, Editura Tritonic, București, 2002. Aurousseau, D.; Laborde, M., Paroles de bandits, Éditions du Seuil, Paris, 1976. Banciu, Dan; Rădulescu, Sorin M., Evoluții ale delincvenței juvenile în România. Cercetare și prevenire socială, Editura Lumina Lex, București, 2002. Banciu, Dan, Control social și sancțiuni sociale, Editura Victor, București, 1999. Banditer, Robert, La prison républicaine, Éditions Fayard, Paris, 1992. Banditer, Robert, Rapport de la Commission de l'enquête parlementaire
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
www.reseauvoltaire.net. Barré, M.D.; Tournier, Pierre, Enquête sur les systèmes pénitentiaires dans les Etats membres du Conseil de l'Europe: démographie carcérale comparée, Conseil de l'Europe, numéro spécial du bulletin d'information pénitentiaire, 1990, nr. 15. Bartollas, Clemens, Juvenile Delinquency, MacMillan, 1997. Bartollas, Clemens; Miller, Stuart, Juvenile Justice in America, Prentice Hall, 2001. Bălan, Ana; Stănișor, Emilian; Mincă, Marinela, Penologie, Editura Oscar Print, București, 2002. Bălan, Ana; Stănișor Emilian; Elaș Roxana, Administrațiile penitenciare europene, Editura Oscar Print, București, 2002
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sur les systèmes pénitentiaires dans les Etats membres du Conseil de l'Europe: démographie carcérale comparée, Conseil de l'Europe, numéro spécial du bulletin d'information pénitentiaire, 1990, nr. 15. Bartollas, Clemens, Juvenile Delinquency, MacMillan, 1997. Bartollas, Clemens; Miller, Stuart, Juvenile Justice in America, Prentice Hall, 2001. Bălan, Ana; Stănișor, Emilian; Mincă, Marinela, Penologie, Editura Oscar Print, București, 2002. Bălan, Ana; Stănișor Emilian; Elaș Roxana, Administrațiile penitenciare europene, Editura Oscar Print, București, 2002. Bălan, Ion, Regimul concentraționar din România, Editura Fundației
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Routledge/Kegan Paul, Londra, 1984. Rădulescu Mihai, Istoria literaturii române de detenție. Memorialistica reeducării, Editura Ramida, București, 1998. Rădulescu, Sorin M., Devianță, criminalitate și patologie socială, Editura Lumina Lex, București, 1999. Rădulescu, Sorin M.; Banciu, Dan, Introducere în sociologia delincvenței juvenile, Editura Medicală, București, 1990. Rădulescu, Sorin M.; Banciu, Dan, Sociologia crimei și criminalității, Editura Șansa, București, 1996. Reik, Theodor, Le besoin d'avoeur: psychanalyse du crime et du chatiment, Éditions Payot Rivage, Paris, 1997. Roumajon, Yves, Enfants perdus, enfants punis
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Criminal Justice Today, A Brief Introduction, Prentice-Hall, New Jersey, 2004. Soljenițîn, Aleksandr, Arhipeleagul Gulag, 3 vol., Editura Univers, București, 1999. Stănciulescu, Ovid; Moroiu, Constantin, Cercetări asupra regimului penitenciar din veacul XIX, Tipografia Fondul Cărților Funduare, Cluj, 1933. Stănișor, Emilian, Delincvența juvenilă, Editura Oscar Print, București, 2003. Stănișor, Emilian; Bălan, Ana; Pripp, Cristina, Universul carceral, Editura Oscar Print, București, 2004. Stoica, Mihai Gheorghe, Concepții și teorii prihologice și psiho-sociale privind delincvența, Editura Multimedia, Arad, 1998. Sutherland, Edwin H.; Cressey, Donald R., Principes
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
site-ul DGP: www.anp.ro. Citatele următoare, dacă nu li se menționează altă sursă, provind din rapoartele oficiale, publicate pe site sau în paginile Revistei Administrației Penitenciare. 56 Cele mai numeroase omagii constatate se pot citi în cartea Delincvența juvenilă, scrisă de Emilian Stănișor, directorul general al Penitenciarelor, în 2003, Editura Oscar Print, București, în care ministrul justiției și coordonatoarea acestei teze de doctorat, Rodica Stănoiu, este citată de mai bine de 100 de ori în mai puțin de 50
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu respirația ușoară și sforăit ca de copil. Zdruncinăturile îi purtau capul într-o parte și în alta. Bătrânul visa legănându-se ca într-un balansoar. Se făcea că era acasă, copiii, mici fiind, alergau prin camere cu dezinvoltura vârstei juvenile, încăperile răsunau de râsete și veselie. Și în vis, ochii lui se îndreptau cu mai multă dragoste spre fată. El spera și în somn că ea va fi întotdeauna aproape. Își ridică mâna ce atârna greoi, o așeză ușor pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
tensionate, de ură și invidie, care nu ajută cu nimic națiunea română și-n special generația nouă. Aceasta se afundă tot mai mult într-o stare degradantă, lipsită de simțul răspunderii față de tot ce-i înconjoară, față de națiunea lor. Criminalitatea juvenilă este la un nivel pe care istoria noastră nu l-a cunoscut până acum. momente de incertitudine, dezorientare și mare confuzie. Aceasta se datora unor factori importanți care au contribuit la aceste situații ambigue, în special instituțiile pe care noi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
care mi se părea că le apreciază și poate că le înțelegea, căci era ieșită din comun; părea chiar „competentă“, dar poate că era doar snobismul ei temerar care o făcea să pară competentă, un snobism în orice caz proaspăt, juvenil, ostentativ cu grație. Avea mult farmec pentru mine și mi-o păstrez până și azi în amintire, aureolată de mister (nici nu-mi amintesc măcar numele ei: o fi avut vreunul?). Ne am întâlnit într-o zi pe stradă, ea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
primire, 51 000 de paturi în taberele de vacanță 247. Măsurile îi vizau în principal pe tineri. Explozia demografică de după război, mărirea perioadei de școlarizare, impactul urbanizării asupra structurii familiale erau fenomene cu efect destabilizator asupra proceselor clasice ale socializării juvenile, mai ales în marile ansambluri. Presa făcea atunci caz de cămășile negre. "Literatura socială din acea perioadă rezumă François Dubet descrie în detaliu peisajul cenușiu și plictiseala cartierelor, neglijența și dezordinea, absența dotărilor sociale și mai ales formarea bandelor, mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe când reducerea inițială a mortalității are o influență inversă, lărgind baza piramidei mai mult decât celelalte sectoare, dată fiind diminuarea mortalității infantile -, treptat, mortalitatea joacă și ea în favoarea îmbătrânirii: pe de o parte, efectivele mari, care supraviețuiesc mortalității infantile și juvenile, ajung treptat în grupa a treia de vârstă și, pe de altă parte, începe să crească de o manieră semnificativă speranța de viață la vârstele înalte. Acest din urmă efect apare destul de târziu, în ciuda a ceea ce simțul comun poate percepe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
microorganismelor în condiții de laborator. Rezultatul a fost o uimitoare creștere a abilității de a izola microorganisme parodontale și perfecționare considerabilă a biosistematicii bacteriene. Acceptarea ipotezei specifice a plăcii a fost impulsionata de recunoașterea Actinobacilus actinomycetemcomitans că patogen în parodontitele juvenile localizate. Microbiota asociată cu sănătatea și boală parodontala a fost studiată cu o largă varietate de tehnici de extragere a eșantioanelor și o cultivare a bacteriilor, la fel de bine ca si clasificările diferite ale stării de boală. Oricum comparațiile
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
75%). Recuperarea acestui grup de microorganisme descrește proporțional în gingivite (-44%) și în parodontite (-10 la - 13%). Aceste descreșteri sunt însoțite de creșterea în proporții de bacili Gram (-) de la 13% în zonele sănătoase la 40% în gingivite, 65% în parodontite juvenile localizate și 74% în parodontite avansate. Haffajee, Slots și Socransky [141], au arătat că există bacterii patogne specifice bolii parodontale. S-a constatat (Socransky) că numărul de microorganisme este dublu în situsurile afectate în raport cu situsurile sănătoase. CRITERII DE IDENTIFICARE A
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
parodontala. Nu s-au pus în evidență bacterii care să îndeplinească simultan toate aceste condiții, astfel că au fost denumite bacterii asociate bolii parodontale. De conduită de patogen parodontal se apropie Actynobacillus Actinomycetemcomitans care este agentul principal al inițierii parodontitei juvenile. FACTORI DE VIRULENTA AI PATOGENILOR PARODONTALI Proprietățile care permit bacteriei să cauzeze boală sunt numite factori virulenți și cercetările s-au focalizat pe definirea factorilor virulenți ca patogeni parodontali. Dintr-un punct de vedere simplist, pentru a funcționa ca un
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Gingivite și gingivo-stomatite acute și cronice de cauza micotica. Tumori gingivale benigne și maligne ÎI. Parodontite Parodontita marginala cronică superficială: Cu fenomene hiperplazice, Pe fond de involuție precoce. Parodontita marginala cronică profundă: A. la copii: a) Prepubertară precoce b) Parodontita juvenila B. la adult: a) Parodontita marginala cronică profundă: -localizată: extinsă, -generalizată b) Parodontita marginala agresivă, rapid progresivă, c) Parodontita marginala profundă rebela la tratament, d) Parodontita distrofica: parodontopatia marginala cronică mixtă. III. Manifestări gingivo-parodontale și orale în SIDA IV. Manifestări
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Progresia bolii este lentă până la moderată, dar poate avea perioade de evoluție (progresieă rapidă. Poate apare la orice vârstă. Poate avea formă localizată sau generalizată. 2. Parodontita agresivă localizatăși generalizată (denumită anterior parodontita cu instalare precoce, care include parodontita juvenila, parodontita prepubertară și parodontita rapid progresivă Pierdere de atașament și distructie osoasă rapidă. Depozite de placă reduse în discordanta cu severitatea distructiei tisulare. Agregare familială - predispoziție familială. Asociată frecvent cu infecția cu A.actinomycetemcomitans. În formă localizată afectează molarii și
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ca fiind o descriere mai exactă a manifestărilor ce au loc la nivelul structurilor de suport dentare și le clasifică în: 1. Parodontite a. Parodontita lent progresivă b. Parodontita rapid progresivă La vârsta adultă La vârsta precoce Parodontita prepubertară Parodontita juvenila Parodontita ulcero-necrotică Parodontita refractara 2. Traumă din ocluzie 3. Atrofia parodontala 4. Manifestări orale ale bolilor sistemice Atât traumă din ocluzie cât și atrofia parodontala în formă pură sunt fenomene de acomodare la modificările din mediul înconjurător. Ele nu sunt
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Gingivita simplă Hormoni sexuali Agravate prin: Substanțe medicamentoase Afecțiuni generale Gingivite și gingivo-stomatite acute: Herpetica acută și herpangina Aftoasa recidivanta Gingivita ulcero-necrotică Gingivite fără corelație cu placa bacteriană Descuamative Idiopatice Parodontite Parodontita marginala cronică superficială; Parodontita marginala cronică profundă; Prepubertară Juvenila A adultului. Parodontita ulcero-necrotică; Parodontita rapid progresivă; Parodontita cronică, refractara 47 Parodontita distrofica (parodontopatie de tip atrofic). Clasificarea afecțiunilor parodontale, după Rateitschak [271] cuprinde: gingivite, parodontite și recesiuni. Gingivite Cronică, indusă de placă (ușoară, moderată, severă), Acută (ulcero-necroticăă (ușoară, moderată
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
A Tumori gingivale: benigne - epulis, fibromatoza gingivala maligne. Manifestări gingivale în boli autoimune Parodontite Parodontita adultului: evoluție lentă, afectează în general întreaga dentiție, nu urmează un tipar previzibil Parodontita rapid progresivă: evoluție rapidă, generalizată, cu grade diferite de afectare; Parodontita juvenila are evoluție rapidă, poate fi: localizată la incisivi și/sau primii molări permanenți generalizată Parodontita prepubertară: evoluție foarte rapidă, duce la pierderea precoce a dinților epiteliului de joncțiune și nici pierderea atașamentului tisular conjunctiv (Rateitschak [271]). Gingivita se poate transforma
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
inegale și foarte diferite, chiar comparând fetele unui dinte, poate prezenta faze de acutizare cu supurații și abcese. Evoluția se manifestă deci prin perioade de pusee intense (Haffajee, Socranski și Goodson [140] ) și prin perioade de liniște relativ lungi. Parodontita juvenila Debutează în copilărie sau adolescență, are o progresie rapidă și distructiva, sfârșește prin a provoca pierderea dinților încă de la debutul vieții adulte și uneori mai devreme. Este o afecțiune rară și atinge 0, 06 - 0, 22% din copii între 14
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]