1,513 matches
-
în pericol, în orizontul demersului kantian, pentru că ideea corespunzătoare are, acolo, o bună întemeiere: nu însă ca o "teoremă" oarecare, urmând unei demonstrații din anumite propoziții originare, ci în sensul că ea funcționează ca premisă implicită a întregului proiect filosofic kantian. În aceeași poziție vom găsi această idee și la alți filosofi, care, într-un fel sau altul, și-au gândit propriile construcții și sub inspirație kantiană; de exemplu, la Rădulescu-Motru, pentru care personalitatea concept esențial în construcția sa reprezintă o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
originare, ci în sensul că ea funcționează ca premisă implicită a întregului proiect filosofic kantian. În aceeași poziție vom găsi această idee și la alți filosofi, care, într-un fel sau altul, și-au gândit propriile construcții și sub inspirație kantiană; de exemplu, la Rădulescu-Motru, pentru care personalitatea concept esențial în construcția sa reprezintă o unitate de existență, desigur, specific umană. Revenind la Kant, trebuie să accentuăm ideea că unitatea de existență a omului este, de fapt, unitate a celor două
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
plus, chiar inteligibilitatea acesteia este condiționată de gândul despre dubla determinare a sa și despre ierarhia celor două "elemente" ale sale. Elementul de deasupra, personalitatea, constituie prezența omului în "imperiul scopurilor": este vorba despre o prezență "noumenală", cu un termen kantian; din această poziție, el condiționează "fenomenul om", adică prezența umană în lumea fenomenală. De aceea, în absența dublei determinări a unității de existență a omului ca personalitate și ca persoană și a situării personalității în poziția elementului "existențial" uman condiționant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fenomenală. De aceea, în absența dublei determinări a unității de existență a omului ca personalitate și ca persoană și a situării personalității în poziția elementului "existențial" uman condiționant pentru "persoană", omul însuși nu mai poate fi gândit potrivit contextului aporetic kantian. Întregul demers kantian, în însăși esența sa "critică", nu constituie altceva decât desfășurarea acestei idei despre unitatea de existență a omului; filosoful german consideră de la bun început unitatea în cauză, asumându-și-o, întâi, ca o supoziție a demersului său
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în absența dublei determinări a unității de existență a omului ca personalitate și ca persoană și a situării personalității în poziția elementului "existențial" uman condiționant pentru "persoană", omul însuși nu mai poate fi gândit potrivit contextului aporetic kantian. Întregul demers kantian, în însăși esența sa "critică", nu constituie altceva decât desfășurarea acestei idei despre unitatea de existență a omului; filosoful german consideră de la bun început unitatea în cauză, asumându-și-o, întâi, ca o supoziție a demersului său (în Critica rațiunii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fel încât fiecare să-și dezvăluie și funcțiile specifice. Formal, cele două se află în poziție de ordonare: este vorba de o raportare subordonantă a personalității la persoană. De aici, anumite consecințe, care constituie, în fapt, conținutul eticii și teleologiei kantiene. Astfel, scopul ultim și necondiționat al acțiunii subiectului inteligibil (al personalității), anume Binele Suveran, condiționează scopul subiectului empiric (al persoanei), anume fericirea. Noțiunea de "scop" este fundamentală, dar nu prin ea însăși, ci prin cea de finalitate. De altfel, problema
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este scop, condiționări care trebuie cunoscute; desigur, în tot acest "joc" intervine și moralitatea, fiindcă ea condiționează toate acțiunile care nu au un conținut moral desăvârșit. Concepte precum datoria, imperativul categoric, maxima acțiunii etc. pot fi înțelese, în sensurile lor kantiene, ținând seama de această așezare a subiectului empiric și a celui inteligibil în unitatea de existență a omului. Desigur, persoana nu împlinește această unitate (numită de Kant, în construcția sa etică, "umanitate", ca "formă" a universalului uman). Totuși, fericirea nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trebuie' absolut"69. În acest fragment citat, Schopenhauer observă că în filosofia morală a lui Kant, elementele a priori fie că este vorba de cunoaștere, fie de acțiunea morală trebuie separate de cele care țin de experiență; desigur, păstrând spiritul kantian, numai pentru faptul de a cercetata "critic" însăși alcătuirea experienței. Forma a priori a rațiunii practice (voința pură) este legea morală. Deși libertatea este însăși calea prin care legea morală intervine pentru a procesa "materialul subiectiv" al acțiunii, ea poate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului este dependentă de satisfacerea unor nevoi "sensibile", lui îi este îngăduită și speranța în desăvârșirea sa morală și în împlinirea fericirii sale: dar numai în perspectiva nemuririi sufletului și în supoziția existenței lui Dumnezeu. Fericirea, în proiectul critic "practic" kantian, este mai degrabă demnitate de a fi fericit, adică virtute. Și tocmai imperativul categoric reprezintă indiciul pentru "adevărul" fericirii și pentru speranța "subiectivă", desigur în desăvârșirea sa în perspectiva nemuririi sufletului. Imperativul categoric: "acționează astfel ca să folosești umanitatea atât în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
numai ca mijloc", întemeiat pe principiul: "natura rațională există ca scop în sine"72, vorbește despre o condiționare esențială pentru "persoană" și indică, totodată, sensul limitei sale, mai bine-zis, toposul ce se deschide dincolo de ea. Pentru o sistematică a eticii kantiene, s-ar putea propune o ierarhie a conceptelor esențiale; totuși, conceptele în cauză conduc spre un singur înțeles, ele par a avea o semantică foarte apropiată, așa încât grupările, ordonările (sub și supra ordonări), ierarhizările funcționale etc. pot exprima puncte de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
propune o ierarhie a conceptelor esențiale; totuși, conceptele în cauză conduc spre un singur înțeles, ele par a avea o semantică foarte apropiată, așa încât grupările, ordonările (sub și supra ordonări), ierarhizările funcționale etc. pot exprima puncte de vedere asupra filosofiei kantiene, interpretări ale acesteia. Din perspectiva preferinței pentru o anumită ordonare, poate fi croită o "nouă" interpretare a acestei filosofii sau poate fi construit un instrument de interpretare a unor construcții filosofice, ceea ce constituie și intenția mea în această parte a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
croită o "nouă" interpretare a acestei filosofii sau poate fi construit un instrument de interpretare a unor construcții filosofice, ceea ce constituie și intenția mea în această parte a lucrării. La un prim nivel al ordonării conceptelor esențiale ale filosofiei morale kantiene, s-ar putea afla chiar conceptele de persoană și personalitate, alături de cel al fericirii și al virtuții. Și acestea din urmă accentuează dualitatea unității de existență a omului, asemenea primelor două. Prin al doilea nivel, care cuprinde concepte precum: libertatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este resemnificată, în sensul refacerii sale sintetice, însăși unitatea de existență a omului. Al treilea nivel este ocupat de unul dintre cele trei postulate ale rațiunii pure practice, anume cel al sufletului nemuritor. Propriul acestui nivel de semnificații ale eticii kantiene îl reprezintă retematizarea diferenței dintre persoană și personalitate. Iar la al patrulea nivel, pe care se află postulatul existenței lui Dumnezeu, este refăcută unitatea sintetică a virtuții și fericirii. Dumnezeu reprezintă "cauza supremă a naturii (prin urmare face posibilă fericirea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
apare ca o "consecință moralmente condiționată, însă totuși necesară, a moralității"75. Totuși, amândouă se află în sinteza Binelui Suveran, echilibrate și cu aceeași demnitate "ontologică". Nu trebuie însă nesocotite, chiar dacă acceptăm ideea din urmă cu totul acceptabilă în context kantian diferențele de mundaneizare a lor și ele acceptabile în același context -, care dau seama și de o anumită diferență de nivel între cele două (moralitatea și fericirea), valabilă însă doar din unghiul unei "analitici" a unității de existență a omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dau seama și de o anumită diferență de nivel între cele două (moralitatea și fericirea), valabilă însă doar din unghiul unei "analitici" a unității de existență a omului. Binele Suveran este scop pur, dat a priori, așadar necesar (în context kantian); "puritatea" sa nu aneantizează "subiectul" care îl susține. El este scopul voinței, a cărei determinare formală se află în legea morală. Toate acțiunile omului ca subiect moral (nu doar inteligibil, ci și sensibil) îl țintesc, și tocmai prin faptul că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sens (prin urmare, "donează" ființă) oricărei acțiuni umane; orice acțiune are un scop determinat, însă dincolo de acesta este vizat scopul ultim și complet, Binele Suveran. O anumită problemă ridică postulatul sufletului nemuritor. Nu se poate face totală abstracție de contraargumentările kantiene față de paralogismele rațiunii pure din prima Critică. "Sufletul nemuritor" nu poate constitui o cunoștință, pentru că el nu poate fi nici măcar ca posibilitate obiect de experiență (condiție fundamentală pentru cunoștință). Nici în noul context, cel etic, sufletul nemuritor nu apare ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
existenței umane către desăvârșirea personalității. Personalitatea energetică modelul ei ca ideal uman este posibilă prin acordul între energiile fizice și procesul personalizării, adică datorită unei finalități "de ordin psihofizic". Iar "această finalitate postulează ideea de Dumnezeu"77. Toate aceste concepte kantiene: lege morală, libertate, suflet nemuritor, virtute și fericire, Bine Suveran, Dumnezeu dau seama de unitatea de existență a omului, în sensul că nici unul nu are vreo noimă dacă nu apare pentru a-l "susține" fie în felul temeiului, fie în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în orizontul inteligibilului, adică în "imperiul scopurilor". De exemplu, existența lui Dumnezeu este necesară, dar numai în perspectivă inteligibilă, adică doar pentru rațiunea pură practică, nu și pentru cea teoretică, facultatea de cunoaștere. Într-un fel, în spațiul filosofiei morale kantiene, ideea existenței lui Dumnezeu pare a fi derivată din "principii" morale, deși ea funcționează ca un postulat al rațiunii practice. Acest fapt, deși "aporetic", nu trebuie ocolit, pentru că el susține motivații puternice pentru o interpretare care mizează pe ideea unității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este desăvârșită, ci tinde către desăvârșire, în această înaintare a sa pare a avea semnificație "primatul" rațiunii practice în fața rațiunii teoretice și ideea că "teoria cunoașterii nu poate fi desăvârșită fără recursul la practică"78. Scopul "ultim" al filosofiei critice kantiene este, cum bine se știe, punerea la punct a unui nou proiect al metafizicii, în alte cuvinte, formularea condițiilor de posibilitate a metafizicii ca știință. Din perspectiva primei Critici, proiectul metafizicii-știință are semnificația unui "proiect antropologic", fiindcă posibilitatea metafizicii ține
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
metafizica, chiar în sensul ei prekantian, nu poate fi edificată așadar, nici nu poate fi conceput un nou proiect al ei în absența unor linii de semnificație "teoretică" ce trimit către un proiect antropologic. Reproșul lui C. Rădulescu-Motru privind înțelesul kantian al subiectului cunoscător, anume că acesta apare într-o formă abstractă, ca subiectivitate transcendentală, fără semnificație la nivelul individului concret, are justificare dacă omul este înțeles numai ca subiect al cunoașterii. Înțeles ca ființă sensibilă și inteligibilă, omul lui Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sens antropologic legat de termenii de persoană și personalitate. Prin prezentarea desfășurată a proiectului antropologic kantian nu am dobândit temeiul pentru o reinterpretare a personalismului energetic. Dar avem acum posibilitatea de a privi conceptul finalității prin "funcția" sa în resemnifi-carea kantiană a unității de existență a omului. De asemenea, prin această expunere, am recunoscut modalitatea în care Kant regândește umanul. Mai departe va fi vizată numai însușirea fundamentală a omului, anume faptul că el este scop final al existenței lumii. Abia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
am recunoscut modalitatea în care Kant regândește umanul. Mai departe va fi vizată numai însușirea fundamentală a omului, anume faptul că el este scop final al existenței lumii. Abia prin această "intenționalitate" putem dezvălui structura formală a finalității în modelare kantiană; și, mai departe, putem regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
final al existenței lumii. Abia prin această "intenționalitate" putem dezvălui structura formală a finalității în modelare kantiană; și, mai departe, putem regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății de judecare (ultima Critică), socotită "convențională", căci rostul ei ar fi, potrivit unor interpreți ai filosofiei kantiene, acela de a încheia formal sistemul, am
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății de judecare (ultima Critică), socotită "convențională", căci rostul ei ar fi, potrivit unor interpreți ai filosofiei kantiene, acela de a încheia formal sistemul, am găsi justificat răspunsul afirmativ. Mai mult, finalitatea nu apare în tabela categoriilor (din Critica rațiunii pure), acolo unde sunt așezate, potrivit celor care au văzut în "opera critică" doar o teorie a cunoașterii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
afirmativ. Mai mult, finalitatea nu apare în tabela categoriilor (din Critica rațiunii pure), acolo unde sunt așezate, potrivit celor care au văzut în "opera critică" doar o teorie a cunoașterii, conceptele "grele" ale acestei filosofii; ceea ce înseamnă că acest concept kantian nu poate avea decât un rost relativ în sistem, fiind întotdeauna asociat cu alte concepte pentru a-și pune la punct propria semantică. Există însă destule motive și pentru a considera conceptul finalității ca fiind purtătorul unor sarcini semnificative în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]