1,484 matches
-
gnoseologică se întemeiază pe ridicarea universului interior și a demersurilor pe care acesta le conține la un rang de generalitate care capătă semnificație științifică, validând pe realitatea unui drum concret o procedare inductivă care nu este valabilă doar în teoria kantiană. Interioritatea devine rezervor și izvor nesecat de structuri schematice aplicabile cunoașterii, oferind principii și tehnică formală pentru construcțiile teoretice de care uzează conștiința obiectelor lumii și recepționând în manieră critică aportul exterior de informație cuantificabilă în limbaj conceptual. În contact
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pentru a putea conduce demersul interior. În toată complexitatea lor funcțională, tezele teoretice pe care le utilizează reflexia guvernează în fapt mișcarea lăuntrică (și apoi replica ei exterioară). Spiritul regulativ însuși se revendică de la limite prescriptive de tip teoretic-cognitiv. Ideea" kantiană este o "entitate" rațională cu sediul psihologic în conștiința de sine individuală, iar eternitatea sa este o proiecție subiectivă pe ecranul tabloului categorial al obiectivității universaliste. A conduce presupune inițiativa "însuflețită" și fundamentată aptitudinal, în condițiile în care indiferența cadrului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
generală. Această selectivitate va diversifica infinit apoi paleta de versiuni individuale ale aceluiași principiu noetic. Capitolul 10 Constituirea de structuri ca acțiune a conștiinței de sine asupra propriului spațiu lăuntric Sinteza supraîncărcată menționată anterior este practic substitutul reflexiv al operației kantiene, mult mai generale 96, care constituie prototipul tuturor speciilor de inter-legare de la nivelul conștiinței. Reflexivitatea punctează metodologic în manieră caracteristică o procedură de intervenție într-o agregare multi-elementară (felul în care se prezintă și lumea interioară, asemeni celei exterioare). Sinteza
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
manieră caracteristică o procedură de intervenție într-o agregare multi-elementară (felul în care se prezintă și lumea interioară, asemeni celei exterioare). Sinteza reflexivă îmbracă, deci, imaginea particulară a unei metodologii contextuale relative la caracteristicile interiorității, reținând aspecte importante ale modelului kantian în același timp. Ea coboară și mai mult descoperirea lui Kant din atmosfera universal și pur epistemologică ce definește originalitatea reconsiderării sale, conferind conceptului-prototip puterea realității vii, marca funcțională inconfundabilă care face ca unificarea componentelor atomare ale unui fenomen să
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Dicționar de filosofie și logică, ed. Humanitas, București, 2006, p. 88. 31 J. Locke, An Essay Concerning Human Understanding, P. H. Nidditch (ed.), Oxford University Press, Oxford,1975, II 1. iv. 32 Unele formulări care însoțesc scurta prezentare a distincției kantiene își au originea în viziunea lui Andrew Brook și sunt detaliate în articolul tematic "Kant's View of the Mind and Conciousness of Self", din Stanford Encyclopedia of Philosophy. 33 S. Shoemaker, "Self-Reference and self-awareness, In Brook and De Vidi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
necesară realizarea unor sinteze cu valoare istorică, de evaluare a acumulărilor realizate și din această perspectivă, cu aceeași însemnătate pentru apariția și dezvoltarea psihologiei. Nașterea psihologiei s-a realizat pe fondul noului raționalism al secolului al XIX-lea, de sorginte kantiană, receptiv la progresele realizate atunci în domeniul științelor naturii, la cele care aduceau fundamente noi, din fiziologie sau neurologie, necesare pentru explicarea fenomenului reflectării, pentru descrierea dinamicii vieții subiective. Pentru ca reflectarea să se producă, au fost formulate condițiile prealabile, cele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de a genera în ele idealuri care, altfel, doar individual, s-ar risipi fără rost. Prin conștiința sa, individualul ajunge multiplicabil la infinit, într-un "tot" spiritual, dumnezeiesc, ca ceva în sine, diferit dar solidar cu realitatea înconjurătoare. Acestui raționalism kantian și hegelian idealist, care au recunoscut esența religioasă a omului, i s-a opus un altul materialist, formulat de Marx și Engels, care a negat-o. Raționalismul materialist a fost cuceritor, clădit pe baza manevrării a două fetișuri, ambele deprinse
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fost un reprezentant distinct al științelor naturii, un determinist care a căutat să explice mecanismele intrinsece ale reflectării senzoriale. Condițiile sociale în care a activat l-au determinat să împărtășească vederi pozitiviste, care s-au înscris pe linia gândirii kantiene. În privința dinamicii cauzale a fenomenele psihice și a suportului fiziologic neuronal al acestora a dovedit ezitare, lipsit fiind de o convingere profesională psihologică. La acea vreme Helmholtz a interpretat în variantă proprie teoria lui Müller a "energiei specifice" a organelor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
această cauză, senzația, ca fenomen psihic, nu este definită ca atare și se pot analiza doar anumite calități ale acesteia, ale lucrului reflectat. Mai mult, acestor calități ale obiectelor de a fi reflectate senzorial, Helmholtz le va da o interpretare kantiană, aflată la mijlocul drumului între o interpretarea cauzală și o alta lăsată indeterminată. Helmholtz nu și-a putut da seama ce pericol reprezintă pentru teoria sa ideea lui Müller, a "energiei specifice", cât de mult aceasta îl îndepărta de realizarea unui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
judecă pe toate, existând limite între care, după Kant, acest "eu" poate fi în același timp judecător și judecat, actor pe scenă și totodată spectator în sală. Sunt limitele indicate (Mueller) ca fiind cele proprii pentru pozitivismul rațional al filosofiei kantiene, care au negat legitimitatea trecerii conștiinței de la "eu"-l cartezian la activitatea conceptuală, gândită, care au negat "eu"-lui reprezentativitatea pentru raportul spirit corp, pentru a-i recunoaște acestuia doar o dimensiune eternă și absolută. Este locul unde "eu"-l
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
vedere asociaționist-empiric. Psihicul copilului, spune el, nu mai poate fi considerat ca o tabula rasa, asemenea unei foi albe de hârtie care se umple cu experiența personală de pe timpul vieții. Această opinie o combate pe cea inspirată din filosofia aprioristă kantiană, care se opune celei ineiste, conform căreia "pe foaia albă a organizării neuropsihice se află înscrise înainte o serie de date vagi, anterior nașterii copilului, unde apar semne greu de descifrat asupra trecutului senzorial al înaintașilor" (Preyer, p.10 cf.
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dovadă incontestabilă a existenței lui Dumnezeu. Ceea ce îi este accesibil omului, prin caracterul cunoașterii sale, este doar fenomenul (lucrul așa cum îmi apare mie) și nu noumenul (lucrul în sine). Această distincție dintre fenomene și noumene stă la baza idealismului transcendental kantian și are consecințe importante și asupra înțelegerii argumentelor teiste, în special a celui ontologic. Kant nu a negat că există o realitate în spatele aparențelor, dar a spus că: "noi nu cunoaștem acest lucru așa cum este el în sine, ci îi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
argumentare rațională. Deși I. Kant a respins categoric orice dovezi teoretice pentru existența unei ființe perfecte sau necesare, el a oferit, totuși, un argument moral în favoarea unui Dumnezeu, care trebuie postulat practic pentru a da sens experienței noastre morale. Raționamentul kantian ar putea fi structurat în felul următor: 1. Fericirea este dorința tuturor oamenilor (ceea ce ei doresc). 2. Morala (imperativul categoric) este datoria tuturor oamenilor (ceea ce ei trebuie să facă). 3. Unitatea acestor două este cel mai mare bine (summum bonum
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a da sens experienței practice a omului printr-un postulat în care Dumnezeu apare ca un garant al moralității, garant pe care îl cere conștiința noastră morală. Apoi, în condițiile în care s-ar încerca totuși o utilizare a postulatului kantian în calitate de argument rațional pentru existența lui Dumnezeu, trebuie remarcate câteva posibile obiecții. De exemplu, nu este obligatoriu ca scopul suprem al acțiunilor noastre, acel summum bonum, să fie și atins. Tendința cea mai firească ar fi să spunem că e
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fi gândit" (și căruia îi corespunde existența necesară). Gaunilon a greșit trecând de la un nivel al existenței (existența contingentă) la altul (existența necesară) și a pierdut astfel adevăratul înțeles al argumentului anselmian 91. Critica lui Gaunilon este oarecum asemănătoare criticii kantiene deoarece pentru nici unul dintre ei existența nu este predicabilă. Gaunilon este contemporan cu Anselm dar se apropie prin ideile sale mai degrabă de modernitate, decât de epoca sa și cu atât mai puțin, de sursele neoplatoniciene ale gândirii anselmiene. Interpretările
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
logică. Conceptul divin se manifestă în lucrurile înconjurătoare. Această desfășurare logică a conceptului este chiar trecerea de la conceptul lui Dumnezeu la existența sa, în conformitate cu logica conceptului, și nu în concordanță cu gândirea finită. Iată cum se raportează Hegel la critica kantiană: "Această critică, prin exemplul popular pe care l-a adus a devenit în general plauzibilă; cine nu știe că 100 de taleri reali se deosebesc de 100 de taleri numai posibili? Deoarece, în exemplu acesta cu suta de taleri, această
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acestuia că adepții argumentului au confundat un predicat real cu un predicat logic. Se pune în continuare problema: ce este un predicat real? Prin ce se deosebește un predicat real de unul logic? Adrian Niță consideră că, problemele interpretării respingerii kantiene sunt legate chiar de acest cuvânt: "real"145. Unii autori au considerat că, la Kant, este susținută teza conform căreia existența nu este un predicat (de exemplu Carnap, Ayer, Hintikka). Alții au considerat că se susține ideea că existența nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
recunoască o distincție absolută între planul logico-lingvistic (al predicatului logic) și planul metafizic (al predicatului real). Procedând în acest fel însă, ar însemna că nu mai există corespondență între ideile noastre și lucruri, idee care este contrară spiritului demersului critic kantian 147. În al doilea rând, predicatele ca determinări, ca ceva ce se adaugă conceptului unui lucru și îl sporesc, sunt note ale conceptului și, în acest fel, este greu de înțeles de ce nu sunt și atribute (calități, proprietăți) ale obiectului
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
greșește, atunci când afirmă că în cazul în care dolarii ar conține ceva (un penny) mai mult decât dolarii posibili, conceptul nu ar exprima întregul obiect și nu ar fi deci conceptul lor adecvat. Hartshorne nu este de acord cu expresia kantiană de: "concept adecvat". Există o sută de penny în realitate, așa cum există o sută de dolari în sfera posibilului, dar nici un dolar și nici un penny nu poate fi exprimat în totalitate într-un concept. Acest lucru poate fi făcut doar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
propoziția Dumnezeu are existență necesară, deoarece indică o proprietate care îi aparține lui Dumnezeu (ce fel de ființă este acesta). Dacă atribuirea de calități unui subiect este o funcție a unui predicat, atunci "existența necesară" îndeplinește această funcție 155. Critica kantiană nu a vizat "argumentul puternic", în cadrul căruia se vorbește de "existența necesară", ci a vizat argumentul prezentat în capitolul II, argumentul reluat de altfel de majoritatea filosofilor care au criticat argumentul ontologic. În acest argument apare existența obișnuită, iar aceasta
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sens din punct de vedere logic. În cazul conceptului de existență, putem identifica diferențe semnificative între utilizarea logică și cea gramaticală a acestuia. Una dintre contribuțiile semnificative cu privire la problema filosofică a conceptului de existență îi aparține lui Gottlob Frege. Distincția kantiană dintre un "este" copulativ și un "este" al existenței este preluată de Frege și îmbogățită 157. Temeiul acestei distincții este la Frege următorul: în două propoziții, "este" apare cu sensuri diferite dacă cele două propoziții au forme logice diferite. De
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a fost identificarea celor două versiuni diferite ale argumentului ontologic în opera lui Anselm, recunoscând totodată insuficiențele primei variante prezentate în capitolul doi, în sensul că această variantă este ușor criticabilă. Totuși, versiunea "modală" prezentată în capitolul trei, răspunde criticii kantiene deoarece pune în prim plan "existența necesară", un concept complet diferit de conceptul "existenței". În cazul celei de-a doua versiuni nu se mai susține că existența este o perfecțiune, ci existența necesară este o perfecțiune. 4.5. Alvin Plantinga
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
terminologiei anselmiene. Nici Anselm nu a reușit să furnizeze un argument valid care să sprijine propria lui formă de teism 342. Utilizând concepte ale logicii modale, Anselm construiește un argument ontologic superior, care nu poate fi respins pornind de la critica kantiană: existența nu este un predicat. Argumentul din capitolul II a fost un argument ușor de criticat, iar acest lucru a fost recunoscut de cei mai importanți apărători ai argumentului ontologic. Principiul din Proslogion II poate fi sintetizat astfel: a exista
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aceste versiuni sunt de fapt versiuni ale obiecției generale prezentate de Oppy. Cele două obiecții pun la îndoială faptul că poate exista o corespondență între modalitățile logice sau lingvistice (de dicto) și modalitățile ontologice sau reale (de re). Avem perspectiva kantiană care afirmă că nu se poate face o mișcare corectă în cadrul unui argument dinspre o necesitate logică către o necesitate ontologică. O a doua formă a obiecției modale, o formă mai puternică, susține că "modalitatea ontologică necesară" nu are sens
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Introducere în istoria filosofiei medievale, Editura Enciclopedică Română, București, 1973. Weiner, Jhoan, Frege, Editura Oxford University Press, Oxford, 1999. White, John D., "God and Necessity", în International Journal for Philosophy of Religion, vol. 10, nr. 3, 1979. Windelband, Wilhem, Filosofia kantiană, traducere de Mureșan Marius, Editura Grinta, Cluj Napoca, 2005. Wittgenstein, Ludwig, Tractatus logico-philosophicus, traducere de Mircea Dumitru și Mircea Flonta, Editura Humanitas, București. Wood, Alan, Bertrand Russell the Passionate Skeptic, Simon and Schuster, New York, 1958. Indice de nume A Adămuț, Anton
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]